Prof. Dr. Vasile Astărăstoae: Bioetica într-o societate orfană de Dumnezeu (III)

De Dr. Vasile Astărăstoae  /  

ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice donație este binevenită. Doamne, ajută!


În dezbaterea bioetică, o întrebare apare frecvent: ce loc mai ocupă azi religia?

Apărută în America, în anii ‘70 ai secolului XX, într-un context caracterizat de pluralism moral și idei schimbătoare despre natura autorității morale, bioetica a afirmat necesitatea de a dezvolta un set de principii și o metodă de luare a deciziilor morale acceptabile pentru toți.

De la apariția ei, în Statele Unite, bioetica a fost marcată de angajamentul teologilor sau filosofilor creștini. Toți, absolut toți, cei pe care îi considerăm fondatorii acestei discipline, făceau parte din aceste categorii. Catolicii Richard A. McCormick (1922 – 2000), André Hellegers (1926 – 1979), Edmund Pellegrino (1920 – 2013), Daniel Callahan, (1930 – 2019), H.Tristam Engelhard (convertit la ortodoxie în 1991)și protestanții Joseph Francis Fletcher (1905 – 1991), Robert Paul Ramsey (1913 – 1988), James Gustafson (1925 – 2021) au jucat un rol esențial în apariția discursului savant al bioeticii.În 1969, Daniel Callahan a fondat Centrul Hastings, iar în 1971, André Hellegers a devenit directorul fondator al Institutului Kennedy de Etică în cadrul Universității Iezuite din Georgetown. Primul Centru de Bioetică din Europa a fost Institutul de Bioetică Borja al iezuiților din Catalonia. De remarcat și că unul dintre documentele fondatoare ale eticii cercetării biomedicale și comportamentale pe subiecți umani – Raportul Belmont – a fost elaborat de bioeticieni creștini.

Pentru a fi acceptată atât de lumea seculară, cât și de cea religioasă, inițial, s-au acceptat drept principii fundamentale respectul vieții și autonomia persoanei. În acest mod se impune un secularism slab, acceptabil și pentru oamenii religioși și pentru atei, agnostici etc.

A existat o majoritate substanțială privind depășirea credinței oarbe iluministe în progres (erau foarte puțini, cel puțin la nivel teoretic, cei care proclamau libertatea absolută a științei și tehnologiei) și de aici necesitatea de a pune „limite” cercetării și aplicării tehno-științifice. Aceeași majoritate nu a putut fi găsită în ceea ce privește alegerea fundamentului moral,care constituie punctul ultim de referință între ceea ce este permis sau nepermis, acceptabil sau inacceptabil, legitim sau ilegitim.

Ulterior, în procesul secularirismului radical și agresiv, bioetica – dependentă de climatul intelectual și epistemic al vremurilor sale – a introdus alte principii la fundamentele ei (calitatea vieții, variabilitatea valorilor morale, diferențele de gen etc.), care au avut drept consecință blocarea accesului discursurilor religioase la deliberări și, prin urmare, renunțarea la unele tradiții morale. S-a adus drept argument faptul că tendința bioeticii spre universalism face imposibilă includerea religiei ca element serios în luarea deciziilor morale. Religia ar avea legitimitate morală limitată, potrivită pentru anumite grupuri și indivizi, dar nu are teorii morale mai largi. În fapt, religia ar atomiza bioetica: în bioetica creștină, bioetica iudaică, bioetica islamică etc..

Argumentul este total eronat. Dacă în ceea ce privește definițiile doctrinare și caracteristicile culturale există diferențe între creștinism, iudaism, islamism, budism etc., în problemele de bioetică, există elemente semnificative de similitudine (deși abordările specifice pentru rezolvarea acestor probleme pot diferi). Un punct comun al confesiunilor religioase principale este conceptul de creație, indicând cu acest termen opera unei (sau mai multor) divinități care, printr-un act de voință, aduc la existență… ceva care nu exista înainte. Aceasta implică consecințe puternice asupra viziunii bioetice. Creatorul este propietarul vieții, iar omul are doar uzufructul acestui bun. Omul trebuie să respecte regulile propietarului pentru ca o acțiune să poata fi considerată ca fiind morală. Cu alte cuvinte, caracteru sacru al vieții trebuie să fie în centrul demersului bioetic.

Bioetica creștină

De-a lungul anilor, bioetica devine o adevărată disciplină și intră din plin în domeniul științei, diversificându-se în funcție de valorile celor care o dezvoltă. Se creează în spațiul euro-atlantic două curente majore: bioetica seculară reprezentată de noțiunea de calitate a vieții ca valoare a existenței umane, și bioetica creștină centrată pe conceptele de demnitatea persoanei și sacralitatea vieții – ca valori fundamentale.

De la început trebuie specificat că în dezbaterile bioetice, Bisericile Ortodoxă și Catolică au avut și au un discurs identic care afirmă că moralitatea și bioetica creștină sunt întemeiate pe revelație.

În Biserica Catolică, principiile, care stau la baza învățăturii etice în biomedicină, au fost formulate în pontificatul Papei Pius al XII-lea și au fost dezvoltate ulterior în Mater et Magistra (1961) – despre inseminarea artificială și avortul provocat, și Pacem in terris (1963) – referitoare la etica socială ale Papei Ioan al XXIII-lea, în „Gaudium et Spes” (1965) a Conciliului Vatican II, în enciclicele „Humanae Vitae” (1968) al Papei Paul al VI-lea, dedicata în principal temelor fertilității și procreării, „Evangelium Vitae” (1995) și Fides et Ratio” (1998) ale Papei Ioan Paul al II-lea prin care se afirmă aplicarea deplină în domeniul bioetic a principiilor libertății și egalității etc.

În Biserica Ortodoxă (unde problemele bioetice erau cuprinse până în anii ’90 în teologia morală), numeroase documente programatice au fost elaborate de bisericile naționale. De exemplu,Consiliul jubiliar al episcopilor Bisericii Ortodoxe Ruse a adoptat în 2000 un document „Fundamentele conceptului social al Bisericii Ortodoxe Ruse”, care în două secțiuni – XI „Sănătatea individului și a poporului” și XII „Probleme de bioetică” – formulează poziția Bisericii Ortodoxe Ruse în raport cu principalele probleme etice ale progresului în științele vieții; Comitetul Sinodal de Bioetică al Bisericii Ortodoxe Grece a publicat o serie de documente cu privire la probleme etice ale tehnologiilor biomedicale: „Decifrarea genomului uman” (2000), „Clonarea celulelor embrionare” (2000), „Eutanasia” (2000);Comisia Națională Consultativă a Bisericii Ortodoxe Române pe Probleme de Bioetică a elaborat punctul de vedere a BOR privind transplantul de organe (iunie 2004), avortul (iunie 2005) și eutanasie (iunie 2005) etc.

Examinând aceste documente, precum și opiniile teologilor, putem constata că Bioetica creștină are câteva caracteristici pe care le prezentăm sintetic.

  • Biserica creștină folosește învățături etice precum regula de aur, sfințenia vieții, demnitatea umană pentru a-și explica punctele de vedere asupra unor probleme bioetice. Regula de Aur este principiul etic care se gaseste în Matei 7:12 și Luca 6:31: „Deci, în toate, fă altora ceea ce ai vrea să-ți facă vouă, căci aceasta rezumă Legea și Profeții.” (Matei 7:12); „Fă altora așa cum ai vrea să-ți facă ție.” (Luca 6:31). Pe scurt, Regula de Aur cuprinde esența empatică a moralității, este un mod simplu de a spune că ar trebui să recunoaștem demnitatea semenului nostru.

Javier Gafo Fernández (1936 – 2001) ne oferă o enumerare sugestivă cu privire la reperele avute în vedere de bioetica creștină, care pot fi rezumate astfel:

a. Valoarea și demnitatea intrinsecă a fiecărei ființe umane sunt mai presus de circumstanțele externe și personale.

b. Viața umană constituie o valoare fundamentală de care nu se poate elimina în mod arbitrar.

c. Etica lui Iisus este o etică a libertății și constituie o valoare de bază. Ea se bazează pe iubire, pe dăruirea fără a aștepta un răspuns. Are o predilecție marcată pentru cei săraci, pentru cei slabi, pentru cei marginalizați.

d. Mesajul lui Iisus insistă asupra solidarității umane esențiale. Nu este o etică individualistă care se dispensează de repercusiunile sociale ale muncii sale, în căutarea autoperfecțiunii personale.

e. Etica creștină presupune o depășire a spiralei violenței: răul nu este învins cu răul, ci cu binele. (Javier Gafo Fernández, Bioetica teologica, Universitatea Pontificală Comillas, 2003).

  • Bioetica creștină are o abordare antropologică

La baza domeniului bioeticii creștine este respectul pentru persoana umană și al naturii sale specific – „modelul personalismului creștin. Termenul de persoană vine din latinescul persona, care ar deriva din grecescul prosopon, care a însemnat, în teatrul grec din antichitate fie masca actorului, fie rolul acestuia. Acest concept apare pentru prima dată în Biserica Creștină în secolul al IV-lea, pentru a explica atât consubstanțialitatea dintre Tatăl, Fiul și Duhul Sfânt, cât și unicitatea lui Dumnezeu.

Pentru personalismul creștin, toate ființele umane sunt persoane: zigotul, embrionul, fătul, nou-născutul, copilul, adultul, bătrânii, handicapații fizici, nebunii, bolnavii în comă, pacientul terminal etc. Arcul biologic complet al vieții umane (de la concepție până la ultimele ei momente) este o manifestare a vieții umane personale și fiecare manifestare a vieții umane trebuie respectată și protejată. Aceasta deoarece Dumnezeu a creat omul „dupa chipul și asemănarea sa”. De asemenea, înțelegerea corpului uman ca templu al lui Dumnezeu, înțelegerea semnificației suferinței și morții constituie teme esențiale în discursul bioeticii creștine.

  • Principiul sacralității vieții umane

În timp ce la baza bioeticii seculare se află calitatea vieții și libertatea individului, în bioetica creștina se află principiul demnității și sacralității vieții umane de la concepție până la moartea naturală. Acesta își are rădăcinile în indisponibilitatea vieții umane, concepută ca un dar a lui Dumnezeu. Viața este un dar pe care ființa umană trebuie doar să-l gestioneze cu grijă și atenție, singurul care poate dispune de el este Dumnezeu. De aceea viața fiecărei persoane este indisponibilă fie în faza inițială (de aici de exemplu prohibirea avortului), fie în cea terminală (de aici de exemplu prohibirea eutanasiei sau a „sinuciderii asistate”).

În „Viața este un dar de la Dumnezeu. Teologie și bioetică” Mitropolitul Christodoulos (1939 – 2008), Arhiepiscopul Atenei și al întregii Hellade afirma:„Omenirea se dezvoltă științific și tehnic, dar tristul adevar este că moral și spiritual nu are un asemenea progres. Este periculos pentru o persoană când dobândește oportunități mari și nu este capabilă să le controleze pe baza valorilor morale eterne. Una dintre aceste valori este respectul pentru viață, din momentul concepției până la exodul sufletului”. În același sens se pronunță și Engelhardt: „… dacă cineva neagă demnitatea umană și drepturile unui embrion sub pretextul că nu are o conștiință activă, atunci este obligat să nege toate acestea pentru acea persoană care doarme sau în comă. Dacă negați demnitatea umană unui embrion, atunci trebuie să o negați a unui copil mic” (H. Tristram EngelhardtThe Foundations of Bioethics”, New York, Oxford University Presss, 1986)

Apărarea vieții umane, asistența bolnavilor și a muribunzilor, demnitatea persoanei încă de la concepție, tendința spre unirea conjugală și procreare, responsabilitatea omului față de creație sunt temele reflecției bioeticii creștine.

Dincolo de aceste caracteristici, spectrul abordărilor diferitelor biserici și confesiuni la problemele bioetice este foarte larg. De exemplu, pentru un protestant clasic principiul fundamental al eticii este principiul autonomiei morale care afirmă dreptul și valoarea libertății spirituale a unei persoane, dreptul de a alege. Se crede că aceasta oprește orice atingere asupra individului, indiferent dacă este dictată de interesele egoiste ale elitei intelectuale științifice sau de motivele „altruiste” ale „fericirii universale”, „sănătății oamenilor”, „intereselor națiunii”, „logica progresului” etc. În etica biomedicală, principiul autonomiei morale este, în sens pozitiv, principala condiție a respectării drepturilor medicului și pacientului. Punctul negativ al acestui principiu constă în posibilitatea arbitrarului libertății nelimitate a omului. „Etica protestantă se rezumă în principal la o etică a responsabilității” (Merril Pauls & Roger C. Hutchinson Bioethics for clinicians: 28. Protestant bioethics, CMAJ. 2002 Feb 5; 166(3): 339–343). În ceea ce privește sfârșitul vieții, de exemplu, anglicanii, valdenzii și luteranii au poziții mai apropiate de cele seculare.

În concluzie, cultura occidentală de azi este din ce în ce mai puternic seculară, nu mai recunoaște existența lui Dumnezeu și este tot mai puțin ghidată de înțelegerile tradiționale creștine despre bine și rău, virtuți și păcat. Acțiunile despre care creștinismul a știut întotdeauna că au o semnificație morală importantă au fost reduse la simple alegeri ale stilului de viață sau ale morții. Bioetica a apărut ca răspuns la cerințele noilor tehnologii biomedicale în contextul unei culturi fragmentate de pluralismul moral. Bioetica seculară a promis că va uni oameni divizați de opinii religioase și valori morale diferite și pentru a îndeplini această promisiune a exclus discursul religios din dezbaterea bioetică. S-a dovedit a fi o utopie. Nu a reușit decât să dezvolte un relativism moral. Rațiunea singură nu poate oferi o îndrumare morală substanțială general acceptată și nici nu poate crea o comunitate morală capabilă să unească toți oamenii. După cum s-a demonstrat, cele mai mari dezacorduri în bioetică sunt între cei care caută să încadreze cultura și alegerea morală în jurul recunoașterii existenței lui Dumnezeu și cei care s-au angajat să reformeze toate instituțiile noastre sociale, morale, științifice și culturale în termeni de bază a paradigmei atee. Ieșirea din criză este doar prin reluarea dialogului și refacerea unității. Bioetica creștină, ca parte a unui mod de viață bazat pe religia autentică, poate oferi o perspectivă, conținut și sens acolo unde bioetica seculară a eșuat.

P.S. Potrivit lui Petre Maican există patru concepții ortodoxe ale persoanei: cea ascetică, cea apofatică, cea relațional-euharistică și cea ipostatică. Pentru detalii citiți aici: https://www.syntopic.ro/persoane-suspendate-notiunea-de-persoana-in-teologia-ortodoxa-moderna-si-aplicabilitatea-ei-persoanelor-cu-dizabilitati-cognitive/

Prof. Univ. Dr. Vasile Astărăstoae

sursa foto: Erasistratus Discovers the Cause of Antiochus’s Disease by Jacques-Louis David in 1774 – arthistoryproject.com

Pentru că suntem cenzurați pe Facebook ne puteți găsi și pe Telegram și GoogleNews

Pentru știri necenzurate
abonează-te acum!

Este gratis și poți anula oricând abonarea.

Top 5 autori
ActiveNewsTV

GIORGIA MELONI: NU SUNTEM NUMERE! SUNTEM PERSOANE ȘI TREBUIE SĂ NE PĂSTRĂM IDENTITATEA! Mă cheamă Giorgia, sunt femeie, mamă, italiancă, creștină!

CONSIMȚĂMÂNT NEINFORMAT - DOCUMENTAR TRADUS ÎN ROMÂNĂ:

Autentifică-te sau înregistrează-te pentru a trimite comentarii.

Comentarii (0)

Sprijină ActiveNews ca site-ul să poată continua mai departe lupta pentru ceea ce a avut mai scump poporul nostru peste veacuri: Țara, Credinţa şi Libertatea!

ActiveNews și noi, jurnaliștii lui, îl mărturisim pe Dumnezeu, pentru că-L iubim şi ne încredem în El. ActiveNews crede în România, în ceea ce am fost şi am putea fi ca popor.

ActiveNews este un site deținut în totalitate de acționari români. Dar de fapt ActiveNews este deţinut de fiecare cititor.

Dacă crezi în ceea ce credem și noi, sprijină ActiveNews ca acesta să poată lupta in continuare, pentru Adevăr, pentru România!

Susține ActiveNews


Ultima oră

22:30

CAZUL VISARION ALEXA - FIUL MASS MEDIA. Biserica are nevoie de duhovnici și rugători nu de vedete

21:39

Un studiu Oxford confirmă: decese din cauza miocarditei induse de vaccin

20:42

Cazul Visarion Alexa - Între duhul lumii și Duhul lui Dumnezeu

19:35

„Copiilor și nepoților să nu le fie rușine să se numească români”. Execuția învățătorului Ion Pridon din Făgăraș, erou al Rezistenței Armate Anticomuniste - 70 de ani - 27 septembrie 1952

18:36

Un imunolog european de top, expert în vaccinuri, crede că boosterul Covid-19 i-a accelerat dezvoltarea cancerului. STUDIU

18:00

Dacă folosim mașina de spălat noaptea salvăm Europa de Putin? „Mi-a fost foarte rușine pentru că nu am pus, real, umărul la binele comun și la a depăși acest obstacol cu care toți europenii se confruntă.” DILEMELE INFLUENȚĂRILOR

17:10

Marele protopsalt al Catedralei Patriarhale Mihail Bucă la aniversare. ÎNTRU MULȚI ANI!

16:34

Tucker Carlson: În Italia a fost o Revoluție Pașnică. S-ar putea ca în alte țări să fie Insurecții adevărate

15:40

Sabotaj, sau accident? Conducta Nord Stream 2, afectată de o scurgere de gaze în Marea Baltică. FOTO

14:40

Un medic anestezist din SUA a otrăvit săculeții de perfuzie mai multor pacienți. Un doctor a decedat, iar alți 11 pacienți se află în stare gravă. Tribunalul l-ar putea condamna la moarte

13:46

Romania se opune la Bruxelles reducerii efectivelor de vaci pentru a micșora emisiile. Petre Daea pune punctul pe ”i”: Nu suntem de acord cu o reducere atât de drastică

13:00

Combinatul chimic Chimcomplex concediază 400 de angajați ca urmare a creșterii alarmante a prețurilor la energie electrică și gaze naturale

12:30

Vladimir Putin ar putea anunța vineri anexarea la Rusia a teritoriilor ocupate din Ucraina. Astăzi este ultima zi a referendumurilor

11:45

Economistul Mircea Coșea, avertisment sumbru, pe fondul crizei din energie: Se vor închide firme, românii vor deveni șomeri! Este posibil chiar și un lockdown

11:00

Patronul B1TV aruncă bomba: Michael Schmidt, prietenul cel mai apropiat al președintelui Iohannis, e un șantajist filat de Interpol