S-a luminat... a ploaie; pamflet sarcastic de actualitate
Traim timpuri extrem de periculoase, dar deocamdata furtuna s-a mai potolit. Razboul din Ucraina continua cumva mocnind; atrocitatile din Gaza par ca s-au mai diminuat, la stiri cel putin; China ameninta Taivanul, dar o face cu manusi. De altfel, chinezii au rabdare, rusii sunt prudenti, si israelienii sunt intr-un mare impas. Ceva nefiresc pluteste in aer. Pare acalmia proverbiala dinaintea unei mari dezlantuiri. Si dezlantuirea poate fi apocaliptica. Ce se intampla in lumea de azi?
Redus la esenta, raspunsul e simplu. Asistam la marea inclestare dintre suveranismul si nationalismul legitim si deschis al popoarelor si globalismul ascuns si perfid al celor care ne manipuleaza. Asistam la lupta dintre cei care isi iubesc tara si neamul si cei care si-au vandut constiinta. Asistam la ultima lupta intre cei care respecta dreptul la credinta si cei care se inchina mamonei si ii ridica altare satanei. Intre timp, globalistii au pus mana pe marile corporatii din lume si au subordonat puterea militara a Americii.
In ultima vreme, de teama ca pierd controlul asupra omenirii, globalistii au decis sa iasa la atac. Atacul e disimulat, dar vizibil. Ucraina, traditional crestina si ortodoxa, a fost impinsa la un razboi fratricid impotriva Rusiei. Sa fie insa clar. Moscova nu va tolera nici odata o Ucraina ostila. I
ntre timp, un presedinte mic, ingamfat si indus in eroare, a impins Ucraina intr-un razboi din care nu mai are iesire. Dincolo, peste ocean, un presedinte corupt si senil i-a promis micului sef de la Kiev ajutor pana la victoria finala, dar nu a explicat ce intelege prin victorie finala?
Si ce urmaresc marii papusari globalisti din umbra? Vor controlul material al intregii lumi. Deocamdata, Ucraina a fost slabita pana la punctul la care si-a amanetat toate resursele, dar miza cea mare e Rusia; imensele ei resurse energetice si mineraliere; in special cele din Siberia. Si globalistii trebue sa se grabeasca pentru ca omenirea a inceput sa se trezeasca din somn. Rusia, China, Brazilia, Africa de Sud si recent multe alte tari si-au organizat propriul lor for mondial numit Brics si ameninta se rastoarne actuala ordine mondiala.
Drept rezultat, bancherii care invartesc dolarii isi vad visurile amenintate si au intrat in panica. Din punctul lor de vedere, mai degraba declanseaza un razboi mondial decat sa piarda controlul asupra banilor.
Aici a ajuns lumea de azi. Totul clocoteste.
Intre timp, omul nostru de la Kiev a anulat alegerile, dar e mentinut in continuare de globalisti pe post de marioneta. In acelasi timp, peste ocean, un presedinte santajabil pe care il asteapta inchisoarea, ar putea impinge omenirea la razboi inainte de alegerile din noiembrie tocmai pentru a-si salva pielea.
Si acum, colac peste pupaza, alegerile iminente din Franta si Anglia sunt si ele semne de rau augur pentru globalisti. Ce se intampla daca liderii de dreapta, oamenii cu drag de tara si cu frica de Dumnezeu, ajung la carma natiunilor lor? Aici e marea dilema.
Vor accepta manipulatorii din umbra o ordine mondial noua in care ei isi vor pierde puterea, or vor arunca in lupta toate resursele diabolice de care dispun riscand sa declanseze un cataclism global?
Numai Dumnezeu stie! Doar El ne mai poate salva... Si lunile urmatoare sunt cruciale. Doamne ajuta!
(PS: Pentru o analiza ampla a situatiei nationale si globale, va invit sa cititi cartea-dialog La Cumpana Mileniilor, care tocmai a fost publicata.)
Nicolae Dima, USA, Iunie 2024
Sau direct în conturile Media Root de la Banca Transilvania:
Autentifică-te sau înregistrează-te pentru a trimite comentarii.
Războiul cel de al treilea mondial se duce sub ochii noștri. E în plin toi. Nu a luat încă forma de front definit. Trece prin neamuri, pe dedesubt, face înconjur, se încolăcește… devenind și mai greu de înțeles și de văzut. Dar adevărul e că el e aici, viu, omorând oameni, răvășind conștiințe… La suprafață, calculele noastre pot fi adesea înșelate și contrazise. E posibil ca masoneria să domine și comunismul și democrațiile vestice, plasându-se deasupra lor, luând conducerea lumii și organizând planeta fără Dumnezeu… Dar neamurile creștine nu se vor da atât de ușor bătute, chiar dacă la început, în primele runde, vor pierde lupta și vor fi umilite și robite. Războiul va continua în rădăcini, în matrice.
Ai făcut greșeala pe care am comis-o și noi, plătind-o amar, cu lacrimi și sânge. Anume, de a fi crezut că venim în Vest într-o lume liberă, anticomunistă, creștină. Ne-am înșelat. Am fugit de dracul și am venit la tata dracului… masonii de aici au pus la cale nenorocirea comunistă. De aici conduc revoluția lui Marx (a urii și dezmățului)… (31 mai 1970)
Crearea unei cât mai puternice centralizari a Guvernului. Mijloacele tainice de a-si însusi puterea care sunt specifice francmasoneriei. De ce adeseori statele nu se pot întelege între ele. Elitismul generator de mândrie al francmasonilor. Aurul si banii sunt totdeauna motorul principal care face sa se miste toate mecanismele în state. Monopolurile create de francmasoni în comert si în industrie. Importanta nebanuita a criticii. Institutiile statului asa “cum se vad”. Oboseli si plictiseli cauzate de excesul de cuvântari. Cum se pote pune pe deplin stapânire pe opinia publica? Importanta deosebita a initiativei particulare. Guvernul francmasonic suprem.
Ce forma de administratie se poate da unor State în care stricaciunea, coruptia a patruns peste tot, unde nu poti ajunge la bogatie decât prin acele viclene surprize îndemânatice care sunt pe jumatate pungasii? Unde domneste neînfrânarea moravurilor, unde moralitatea si cinstea nu se sustin decât cu pedepse si legi aspre, iar nu pentru ca ar fi întelese si primite de buna voie; unde simtamintele de Patrie si Religia sunt înabusite de credinte cosmopolite? Ce alta forma de guvernare sa se dea acestor societati, decât forma despotica pe care o vom descrie mai departe? Noi vom calauzi atunci în mod mecanic viata politica a supusilor nostri prin legi noi. Aceste legi vor lua înapoi, una câte una, avantajele si prea marile libertati care au fost împartite de catre crestini, iar domnia noastra va pune temeliile unui despotism atât de maret, încât doar el va fi în stare, oricând si oriunde, sa impuna tacere crestinilor care vor voi sa ni se împotriveasca si care vor fi nemultumiti.
Ni se va spune ca despotismul despre care vorbesc nu tine seama de progresele moderne. Vom dovedi contrariul.
Atunci când popoarele considerau persoanele domnitoare ca o întruchipare a Vointei Dumnezeiesti, ele se supuneau fara murmur absolutismului regilor, dar din ziua în care le-am picurat în suflet gândul propriilor lor drepturi au considerat persoanele domnitoare ca pe niste simpli muritori de rând. Ungerea Sfânta n-a mai împodobit capul regilor, deoarece i-am luat poporului credinta în Dumnezeu; autoritatea a fost târâta în strada, adica într-un loc de proprietate publica, iar noi am pus astfel îndata mâna pe ea.
Mai mult înca, arta noastra de a guverna masele si pe indivizi cu ajutorul unei teorii si a unor jocuri de cuvinte mestesugit alcatuite, ori prin reglementari ale vietii sociale si prin tot felul de alte mijloace dibace – pe care crestinii nu le înteleg deloc – face si ea parte din geniul nostru administrativ, crescut în spiritul de analiza, de observatie si de o mare eficienta în conceptii, cum pâna acum nimeni nu a mai avut si nu ni se poate asemana. La fel, nimeni nu se poate compara cu noi în alcatuirea planurilor de actiune politica si de solidaritate a noastra. Numai Iezuitii ar putea sa stea alaturi de noi în aceasta privinta, dar noi am reusit sa-i discreditam în fata multimii stupide, din pricina ca ei formau o organizatie vizibila, în timp ce noi ramânem mereu în umbra împreuna cu organizatia noastra secreta. De altfel noi stim ca lumii nu-i pasa ce stapân are.
O alianta trainica între toti crestinii din lume ne-ar putea opri oricând pentru câtva timp, dar acum noi stim ca suntem scutiti de aceasta primejdie prin radacinile adânci de neîntelegere pe care nu le mai poate nimeni smulge din inima crestinilor.
Noi am pus fata în fata calculele individuale si nationale ale crestinilor, urile religioase si etnice pe care le-am atâtat si le-am tinut aprinse de douazeci de veacuri. De aceea nici un guvern nu va gasi ajutor nicaieri; vom actiona astfel încât fiecare va socoti ca o întelegere sau o actiune împotriva noastra este daunatoare propriilor sale interese. Noi trebuie sa devenim atotputernici în aceasta lume, pentru ca de noi sa se tina mereu socoteala. Puterile trebuie sa ajunga sa nu poata încheia nici cea mai neînsemnata întelegere fara ca noi sa nu luam de îndata parte la ea.
Toate rotitele mecanismului guvernamental depind de un motor care este acum în mâinile noastre si acest motor este AURUL. Stiinta economiei politice, întemeiata de catre maestrii nostri, ne dovedeste de multa vreme puterea uriasa a aurului.
Capitalul, pentru a avea mâinile libere si puternice trebuie sa obtina monopolul industriei si al negotului; o mâna nevazuta este pe cale de a înfaptui toate acestea, în toate partile lumii. Aceasta libertate va da în curând putere politica industriasilor. Poporul le va fi supus. Trebuie mai degraba sa dezarmam astazi popoarele decât sa le împingem la razboi, sa le desteptam patimile fierbinti si sa le canalizam în folosul nostru decât sa le linistim; mai degraba este necesar sa punem stapânire pe ideile lor si sa le rastalmacim decât sa ne prefacem ca nu le luam în seama.
Tinta de capetenie a actiunilor noastre este sa slabim spiritul public al crestinilor prin critica, sa-i facem sa-si piarda obiceiul de a cugeta adânc, deoarece gândirea profunda da nastere împotrivirii fata de noi. Sa obosim, din contra, puterile gândului în vane hartuieli oratorice.
De când lumea, popoarele, ca si orice om, au luat cuvintele drept fapte, au putut fi cu usurinta înselate deoarece ele se multumesc cu aparenta lucrurilor si îsi dau foarte rar silinta de a cerceta daca promisiunile în legatura cu viata sociala au fost îndeplinite. Iata de ce asezamintele noastre vor avea totdeauna o frumoasa înfatisare la suprafata, care va dovedi si va pacali poporul îndeajuns cu privire la binefacerile lor în ceea ce priveste progresul.
Noi vom împrumuta fara sa ezitam haina tuturor partidelor, ale tuturor tendintelor si vom îmbraca cu ele pe oratorii nostri, care vor vorbi atât de mult încât toata lumea va fi dezorientata si obosita sa-i mai asculte.
Pentru a dezbina si a câstiga opinia publica, trebuie sa o buimacim raspândind din diferite parti si vreme îndelungata atâtea pareri care se bat cap în cap, încât crestinii vor sfârsi prin a se pierde în labirintul acesta si vor sfârsi prin a considera ca este mult mai bine sa nu ai nici o parere în politica. Vor recunoaste în final ca acestea sunt fapte care nu privesc deloc societatea si ca ele nu sunt menite a fi cunoscute decât de acela care o conduce. Acesta este primul secret.
Al doilea secret, necesar pentru a guverna cu succes prin dezbinare, consta în a înmulti în asa fel greselile poporului, apoi obiceiurile rele, patimile si regulile vietii în comun, încât nimeni sa nu mai fie în stare sa descurce acest haos si oamenii sa ajunga sa nu se mai înteleaga unii cu altii. Aceasta tactica va mai avea ca urmare raspândirea discordiei în toate partidele, risipirea în directii divergente a tuturor fortelor colective care nu vor înca sa ni se supuna. Ea va descuraja de asemenea orice initiativa personala oricât de geniala si va fi mai puternica decât milioane de oameni printre care a împrastiat suspiciunea si neîntelegerea. Trebuie sa îndrumam permanent educatia societatilor crestine în asa fel încât mâinile lor sa cada în jos obosite, într-o neputinta deznadajduita, în fata oricarui lucru care va cere initiativa, perseverenta si vointa.
Sfortarile, eforturile, care sub regimul libertatii se desfasoara nestânjenite si neîngradite, sunt neputincioase în acest caz, deoarece se izbesc de eforturile libere si contrarii ale altora. De aici se nasc apoi dureroase conflicte morale, dezamagiri si înfrângeri. Noi vom obosi atât de mult pe crestini cu aceasta libertate, încât îi vom sili sa ne ofere o stapânire internationala a carei natura va fi asa de eficienta încât va putea îngloba în mod abil, fara o lupta fatisa, toate Statele lumii pentru a forma Guvernul nostru Suprem care va conduce întreaga planeta.
În locul guvernelor de astazi noi vom pune câte un Guvern fantoma care se va chema Administratia Guvernului Suprem. Mâinile sale vor fi întinse în toate partile ca niste clesti, iar organizatia sa va fi atât de mare, încât pâna la urma nici un popor nu se va putea feri ci i se va supune.