Prolog si marturisire

Prima parte a acestui eseu reprezinta traducerea si adaptarea unui scurt articol pe care l-am scris in limba engleza pentru publicare in America. Dupa mai multe incercari, am renuntat. Nici o revista de circulatie nu indrazneste sa mai publice article care nu corespund liniei oficiale trasate de undeva din culise. Si linia e clara: Tot ceea ce ajuta Ucraina in razboiul ei actual cu Rusia e bun si umanitar si orice atitudine care sprijina chiar si vag Rusia e criminala! Acest lucru imi reaminteste de ce scria Orwell in Ferma Animalelor:patru picioare bun; doua picioare rau! Cand insa porcii s-au instalat la conducerea fermei, si-au luat doctorate si s-au imbracat la costum cu vesta si cravata, au inversat lozinca. Oile au trebuit sa-si schimbe si ele atitudinea si sa scandeze in cor: doua picioare bun; patru picioare rau! Sloganul ramane pana la urmatoarea schimbare. Porcii decid si oile executa..!

***

In ultimii 50 de ani, am publicat sute de articole, eseuri si analize in limba engleza si majoritatea lor au aparut in America. In cele mai multe din ele am criticat comunismul si am infierat Moscova. Scriam din suflet si eram incurajat, felicitate, si uneori remunerat. O parte din ultimele mele articole au fost culese intr-un volum academic publicat recent la Washington si Londra. In ultima vreme se intampla insa ceva straniu; e foarte greu sa fi publicat daca nu respecti strict linia celor care controleaza mass-media… 

Si imi amintesc cum in urma cu exact 48 de ani, stiu acest lucru pentru ca tocmai ma mutasem la Washington, am fost abordat de ‘cineva’ de la o agentie federala Americana care ‘a vrut sa stea de vorba cu mine’ si sa-mi ceara anumite servicii. Am raspuns in mod civilizat si chiar i-am facut o favoare importanta pe care o solicitase. Persoana avea evident relatii si mi-a indicat si unele reviste la care puteam publica. Cand mi-a spus insa ca, daca am nevoie, ma poate ajuta financiar, am zambit. O aluzie similara imi facuse si securitatea in tara. Atunci la Washingon am raspuns ca atata vreme cat luptam impreuna impotriva comunismului nu am nevoie de plata. Am adaugat totusi in gluma ca altfel, as cere un million de dolari. Persoana in cauza mi-a raspuns zambind si afirmand ca avand in vedere inflatia nici un milion de dolari nu mai e o suma mare…

 Au trecut anii si acum ‘altcineva’ ma tot intreaba: De ce un om cu experienta si cunostinte mele nu scrie articole in apararea Ucrainei, o tara chipurile pasnica si democrata atacata in mod criminal de Rusia? Nu i-am raspuns, dar intre timp s-au schimbat parametri internationali; se pare chiar ca s-au rasturnat polii pamantului. Si mi-am amintit de un proverb American care mi-a ramas intimparit in minte, anume: Chiar si un ceas defect iti arata ora exacta de doua ori pe zi...! Poate odata in istoria ei are si Rusia putina dreptate! In ce priveste milionul imaginar, cred ca de data aceasta as sugera zece milioane. Si totusi, nu mi-as vinde constiinta. Nu pot sa scriu despre ce se intampla in Ucraina altfel decat simt.

Ucraina si Rusia

A trecut peste un an de la declansarea razboiului. Am ajuns in mijlocul primaverii, dar mult asteptata ofensiva militara anuntata de Ucraina intarzie. Continua insa ofensiva deplomatica a presedintelui Zelensky: vizite in Marea Britanie, Franta, Germania, Italia… intalnire cu Papa la Roma, si finalmente intalnire cu liderii G7 in Japonia. Ucraina cere armament modern, munitii, ajutor economic si sprijin moral. Personal, il admir pe Zelensky pentru zel si pentru hotarirea de a lupta, dar ma intreb daca isi da seama ca isi distruge tara?

Declarativ, alianta NATO sprijina Ucraina fara rezerva, dar viata zilnica a occidentului s-a inasprit evident de cand a fost declansat conflictul. Este foarte posibil ca discrepanta dintre atitudinea liderilor politici si a maselor populare sa duca la un mare impas; poate chiar la o criza de proportii. Intre timp, ucrainienii sufera imens si ma intreb cat vor mai tolera un razboi fratricid care, cu cat se prelungeste mai mult cu atat se indeparteaza si mai mult de o posibila solutie?

Actuala confruntare e distrugatoare pentru Ucraina si periculoasa pentru intreaga lume. Razboiul are loc in Ucraina, dar adevarata confruntare este intre noul globalism occidental, de fapt un socialism vechi in haine noi, si vechea Rusie, unde au reinviat nationalismul si traditiile orthodoxe. Altfel, razboiul se poarta prin mercenari si prin delegatie si adevaratele obiective si interese sunt camuflate cu mare grije. Interesele Rusiei sunt bine cunoscute. Moscova vrea sa-si mentina pozitia de putere regionala. Interesele Americii nu sunt insa tocmai clare. Pentru consum public, Washingtonul sustine ca promoveaza democratizarea politica si cooperarea economica internationala. Rezultatele acestei politici sunt insa contrare asteptarilor. De ce continua Washingtonul sa acorde sume exorbitante Ucrainei in situatia in care Congresul nu poate nici macar sa echilibreze bugetul federal?

Adevarul este ca Rusia nu va ceda niciodata de buna voie Ucraina. In urma cu 50 de ani, cunoscutul scriitor rus si laureat al premiului Nobel, Alexander Soljenitin, declara ca Rusia ar trebui sa pastreze Belarusul si Ucraina si sa renunte la restul imperiului. Deci, nici macar un scriitor liberal ca Soljenitin nu ar accepta pierderea Ucrainei. Apoi, Mihail Gorbaciov, ultimul conducator sovietic si cel care a negociat incheierea razboiului rece, sustine ca i s-a promis ca NATO nu va fi extins catre est. Si totusi, alianta a fost extinsa si Moscova si-a vazut interesele vitale amenintate. In momentul in care insa Ucraina si-a exprimat oficial dorinta de aderare, Moscova a reactionat violent.

Privind retrospectiv este greu de precizat daca intentia Ucrainei de aderare la NATO a constituit mobilul agresiunii Rusiei or a fost folosit doar ca pretext. Cert este ca urmarile agresiunii sunt de acuma riscante pentru toata lumea. Ce vor beligerantii?

Ucraina se vrea independenta si doreste sa-si recupereze teritoriile ocupate de Rusia. In acest sens se agata cu disperare de America si de occident. Kievul ingora insa faptul ca Ucraina de azi este in buna parte creata de fosta Uniune Sovietica si ca granitele ei au fost stabilite in mod abuziv, arbitrar si artificial. Si mai exista o problema. De ce a fost declansat acest razboi la trei decenii dupa dezmembrarea Uniunii Sovietice? Probabil pentru ca globalistii au ajuns la convingerea ca in conditiile actuale Rusia e slaba si nu poate riposta si Ucraina condusa de Zelensky e dispusa sa confrunte Moscova. Or poate pentru ca aceiasi papusari globalisti care dirijeaza America se tem de o viitoare confruntare cu China si in aceasta perspectiva trebuie ca mai intai sa castige razboiul din Ucraina!

Occidentul: Evolutie de la ateism la anti-crestinism

Mai exista totusi o interpretare cumva apocaliptica a evenimentelor din Ucraina. O asemenea interpretare a fost sustinuta in ultimii ani de Alexandr Dughin, filozof ortodox rus si sustinator al politicii lui Putin, pedepsit teroristic prin uciderea fiicei sale. Pentru Dughin, occidentul si America au intrat in faza de decadere morala si de abandonare a misiunii crestine a umanitatii. In opinia sa, intoarcerea la credinta, si in special la ortodoxie, ar fi singura speranta a omenirii.

In ce ma priveste, ca roman ortodox aflat in refugiu de peste 50 de ani, ma indoiesc de crestinatatea ortodoxismului rusesc propovaduit de Dughin, dar in privinta moralitatii vestului aceasta speculeaza situatia existenta de facto. Occidentul a intrat intr-adevar in faza de decandenta sociala si morala. De fapt, in ultima vreme America a trecut de la ateism la atitudini anti-crestine pe fata si la manifestari de-a dreptul satanice. Noua tendinta nu mai trebuie demonstrata, este de acuma vizibila: crime de tot felul si asasinate fara nici o noima; dezbateri publice despre genul copiilor si modificarile de sex; egalitate de drepturi reale, inventate sau imaginare si alte elucubratii impuse de mas-media; polarizare sociala tipatoare; …confuzii create in mod premeditat astfel incat nimeni sa nu mai aiba timp sa se gandeasca la adevaratul sens al vietii. Diavolul si-a vazut visul implinit. Omul a uitat de Dumnezeu. Eu sunt convins insa ca Dumnezeu nu a uitat de om!

Referitor la evenimentele din Ucraina, un grup restrans de observatori precum Dughin, spera in renasterea vechiului ortodoxism rus care, in opinia lor, ar avea menirea sa salveze crestinatatea.

Ce spun Basarabenii…

M-am consultat in acest sens cu fratele Vasile din Chisinau, intelectual si patriot roman de mare valoare. Epistola lui scrisa pe un ton fratesc mi-a facut un dus rece si m-a readus la realitate. O redau in continuare.

 Draga Nick,

Spre deosebire de tine, eu am trait in URSS, am cunoscut Rusia prin ceea ce a facut basarabenilor. Apoi, mi-am facut studiile la Moscova si o stagiere tot acolo, in total aproape patru ani in inima Imperiului Rus! De doua ori am fost interogat de KGB – odata cand eram student in 1968 dupa invadarea Cehoslovaciei, altadata la inceputul Perestroikai in 1985…

Rude apropriate au fost trimise in Siberia; unul din ei a fost condamnat la 25 de ani munca silnica la Magadan; altii au fost prizonieri de razboi in lagarele rusesti; alti cativa – refugiati in Romania, in 1944.

Cunosc si citesc curent presa ruseasca online; urmaresc evenimentele din Rusia si din fostele ei colonii. Toate astea ma indreptatesc sa cred ca-i cunosc bine pe rusi. Si ceea ce pot spune eu raspicat despre ei este ca rusii, mai ales rusii de azi, nu sunt de fel crestini, crestini ortodocsi! Ei n-au fost cu adevarat crestini nici atunci cand au nimicit popoarele din coloniile lor pe vremea tarului; nici atunci cand i-au lasat pe bolsevici sa instituie regimul communist; nici dupa 1989-90         

            Biserica, religia la rusi este o armata de propaganda a regimului. Indata ce au pierdut controlul asupra unei bune parti din teritoriile luate cu japca, cu forta de la altii, cand ideologia comunista a pierdut terenul, au trecut inregimentati, la nivel official, la ortodoxie, dar cu pistoale si arme nucleare in maini, in loc de cruci.

            Nu stiu daca iti dai seama cum arata Rusia in provincii, adica nu la Moscova, St Petersburg si alte orase mari. Iti spun eu care le-am vazut – localitati devastate ca dupa un mare razboi; populatie 80% alcoolizata; lipsa totala de civilizatie, de cultura; de demnitate umana. Administratia peste tot corupta, abjecta, comportandu-se ca hanii tatari din evul mediu cu necredinciosii (crestinii) din teritoriile ocupate …  

            De unde la aceasta adunatura neomogena (din punct de vedere social, etnic, cultural, religios, geografc etc), cu un trecut diabolic mostenit de la URSS sa gasesti credinta in divinitate? Mai degraba ei sunt fiii satanei – nu s-au pocait inca pentru toate crimele si pacatele ce le-au facut; ii umilesc si nimicesc pe cei care nu gandesc ca ei; cuceresc in mod barbar teritoriile vecinilor; incita la ura si dezbinare in toata lumea!!! Cum poti sa-i consideri oameni ai lui Dumnezeu cand acestia aproape ca nu sunt treji anul intreg; cand n-au trecut si n-au cunoscut o educatie crestina; care n-au manifestat si nu manifesta empatie fata de toti cei din jur; care-i considera dusmani pe toti cei care gandesc altfel decat ei!

            Desigur, te inteleg, si globalistii si cei care li se aseamana o fi fiind de partea Satanei sau aproape ca acesta. Dar rusii, Rusia cu siguranta fac lucrul Satanei!

            Nu are rost sa polemizam pe aceasta tema. Diferenta de societati in care ne-am dezvoltat si ne-am implinit fiecare ne fac sa avem si viziuni diferite pe teme atat de fierbinti.

Dragostea de neam, de tot ce-i romanesc ne uneste insa! Si asta, zic eu, nu e putin!

            Spun astea unuia din putinii, foarte, foarte putinii romani originari din Regat care au demonstrat pe parcursul deceniilor o dragoste deosebita si o preocupare continua fata de soarta necajitilor basarabeni! Altii, multi altii, asezati in fotolii mai moi si mai bine platite, acasa, care puteau face si ei ceva pentru basarabeni, nu totdeauna a facut-o sau poate chiar nici n-au vrut ori s-au temut s-o faca… Domnul sa te aiba in grija Lui, frate Nicolae!

Vasile (18 mai 2023)

            ‘Mesianismul’ rusesc

Scrisoarea lui Vasile m-a dus cu gandul la un poem invatat in inchisoare cu decenii in urma. Poetul suferintei se referea la celebrul cavaler ratacitor din Don Quijote care isi cauta  mireasa visata si care intr-un moment de sinceritate fata de sine spune: Eu stiu ca Dulcinea nu exista, dar totusi cred c-ar fi putut sa fie…?Cred ca asa simt si eu. Ma agat de o licarire de speranta. Poate ca rusii nu merita increderea crestinilor, dar poate ca Dumnezeu a ales sa lucreze prin ei. Poate ca divinitatea foloseste Rusia sa biciuiasca occidentul sa se intoarca la credinta…

Si imi amintesc ca in 1968 cand ma aflam in lagarul de refugiati de la Traiskirchen de langa Viena am fost invitat la o intrunire a unui cerc crestin local. Atunci am auzit pentru prima oara ideea ca in viitor, probabil in timpurile din urma, Rusia va reveni la credinta. La vremea respectiva asa ceva era de neimaginat, dar intr-un anume fel s-a intamplat...

Totusi, ce cauta Rusia in aceste zile in Ucraina? Eu cred ca isi cauta sufletul! Isi cauta identitatea intr-un vechi imperiu care nu mai exista. Isi cauta istoria si se loveste de propriul ei trecut. Se loveste de revolutia comunista din 1917 care trebuia sa indrepte Rusia tarista, dar care a facut-o si mai hidoasa; Se loveste de sansa pierduta din anii 1990; Si acum se loveste de criza din Ucraina. Are Rusia de azi vreun scop misionar; un sens mesianic crestin?

Unul din marii scriitori si filozofi clasici rusi care a abordat sensul mesianic al Rusiei a scris intr-una din cartile sale ca ultimul conflict din lume (un conflict apocalyptic!?) va fi intre mesiansimul crestin-Ortodox rus si mesianismul materialist iudeu. E un subiect extrem de spinos in care am vrut sa raman neutru. De fapt, in trecut am luat apararea evreilor si a dreptului lor de a parasi Uniunea Sovietica. In prezent sunt coplesit insa de inversunarea cu care evreii il urasc pe Putin. Se pare ca se tem atavic de tara lui Gog sau Magog. Zilele acestea am aflat ca a fost condamnat la Moscova Mihail Krieger, evreu ucrainian care in ultimul cuvant care i s-a acordat in instanta si-a indemnat compatriotii la lupta cu intarjire impotriva Rusiei si a spus ca Putin merita spanzurat. De ce atata ura intre unii evrei si rusi?

Evreii au avut contributii exceptionale la evolutia lumii in general si a societatii rusesti in special. Insasi religia noastra vine din Tara Sfanta si Iisus Hristos, la care noi crestinii ne inchinam, a fost nascut intr-o familie de evrei. Evreii au comis insa si abuzuri foarte grave. Revolutia bolsevica a fost gandita si in mare parte facuta de evrei. De altfel, comunismul a fost in principiu opera unui grup restrains de evrei. Globo-socialismul de azi e dirijat tot de o mana de evrei. Tragedia consta insa in faptul ca marea majoritate a evreilor sunt oameni obisnuiti care vor sa traiasca in pace si sa prospere. Ei cred in acelasi Dumnezeu ca si crestinii, dar multi evrei sunt nelinistiti de gandul ca Iisus a fost intr-adevar Mesia si nu l-au recunoscut. Nelinistea lor se rasfrange acum la nivel global: conflicte in Orientul Mijlociu, demonstratii de masa in Israel, framantari sociale in America, razboi in Ucraina. Se pare ca am ajuns in ceasul al 12-lea. Omenirea are de ales intre promisiunile de buna-stare materiala ale unui globalism fara nici un Dumnezeu si revenirea la spiritualitate crestina. Are oare Rusia vreun rol in aceste framantari?

Referitor la rolul evreilor, in special in conjunctura internationala actuala, nu pot decat sa repet ceace afirma pastoral Richard Wurnbrand despre soarta confratilor sai: Evreii au primit o sarcina grea de la divinitate; aceia de a-i biciui pe crestini sa-l accepte pe Iisus. In opinia pastorului, in cele din urma, inainte de a doua venire, evreii il vor acepta si ei pe Iisus. Nu stiu daca au sosit vremurile din urma, dar razboiul din Ucraina e prevestitor de rau augur. Acum, inainte de a fi prea tarziu, noi crestinii avem datoria sa le intindem o mana evreilor sa-l acepte pe Iisus si sa-l asteptam impreuna…

Nicolae Dima, 21 mai 2023, Sfintii Imparati Constantin si Elena