Înaltpreasfinția Voastră, când am conceput proiectul Monumenta Romaniae Historica în 1000 de volume, dumneavoastră sperațică vom găsi în cele mai mari arhive ale lumii manuscrise, documente și înscrisuri fenomenale care vor învia istoria României pentru mileniul dintre 275 și 1359. Adică după coborârea Imperiului Roman în sudul Dunării până la înființarea Mitropoliei Țării Românești. Vechea Sciție Mică, Dobrogea noastră, avea norocul unui destin imperial și a unui arbore genealogic neîntrerupt în inima ortodoxiei.

Evangelicus era pontifex tomitan pe la anii 298-304.

Marcus era mitropolit al Tomisului chiar când la Niceea avea loc celebrul Sinod când, simbolic, se naște Europa.

Bretanion era episcop la anii 368-369, îl urma episcopul Gerontius, episcop al Sciției (la 381).

Episcop al Sciției era și Theotimus I (392 – secolul V), au urmat, după episcopi anonimi, Timotheus, episcop al Provinciei Sciția (431).

La anii 445-448, Ioan Tomitanul era și el episcop al Sciției, urmat de episcopul tomitan Alexander (448-452).

În anii 458, episcop mitropolit al Tomisului era Theotimus II.

A urmat episcopul Petrus (anul 496).

Paternus este ierarh tomitan între anii 498-518, cu titlul de mitropolit al Provinciei Sciția.

Va fi urmat de episcopul Valentinianus (550, 553), o mulțime de arhiepiscopi autocefali în secolele VII-IX.

Iar din secolul IX avem un Tome Metropolis anonim.

Pentru secolele X-XI, Anicetus este mitropolit al Tomisului, iar în secolul XI Vasile este și el mitropolit al Tomisului.

Mitropolia Tomisului se va muta la Vicina, pe malul drept al Dunării (în actualul județ Constanța).

În anul 1359, Iachint, mitropolitul Vicinei, va fi chemat de domnitorul Țării Românești să întemeieze Mitropolia de la Curtea de Argeș. Și a întemeiat-o.

Înaltpreasfinția Voastră, până de curând savanții nu știau că ierarhul Tomisului care a participat la vestitul Sinod de la Niceea se numește Marcus și avea rangul de Mitropolit al Tomisului.

Domnia Voastră știați acest lucru fundamental pentru istoria Bisericii Ortodoxe Române și doreați mult să găsim documentele Sinodului de la Niceea în care sperați că se află o informație capitală: anume că Marcus este Mitropolit al Tomisului.

Acum o vreme, Cancelaria Bisericii Ortodoxe Române necunoscând, firește, manuscrisele Sinodului de la Niceea, manuscrise în care se află lista celor 318 mitropoliți participanți, a respins cererea Arhiepiscopiei Tomisului, cerere prin care Arhiepiscopia dorea reactivarea Mitropoliei Tomisului.

Îngăduiți-mi, Înaltpreasfinția Voastră, să vă rog prin această scrisoare deschisă să cereți Sfântului Sinod și Preafericitului Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române reactivarea Mitropoliei Tomisului în conformitate cu actele vechi de 1700 de ani ale Sinodului de la Niceea, acte în care Marcus apare cu titlul de Mitropolit al Tomisului.

Îngăduiți-mi, Înaltpreasfinția Voastră, să expun patru argumente pentru care istoria străveche a Bisericii Ortodoxe Române ne obligă să fim vii și responsabili, smeriți credincioși ortodocși care trebuie să dea seamă cum se cuvine în fața lui Dumnezeu.

1. Sunt vădite argumentele istoriei necunoscute a Tomisului. V-ați adresat forului cel mai înalt al Bisericii și vi s-a răspuns că nu sunt argumente. Acum argumentele sunt prisositoare.

Dacă iubiți Biserica și Țara, vă rog să reveniți în Sfântul Sinod cu cererea de reactivare urgentă a Mitropoliei Tomisului.

2. Toate Bisericile vechi și-au repus în drepturi pozițiile inițiale, pe care le-au pierdut din cauza vitregiilor istorice. La noi ce piedică mai este să redevenim ce am fost? De ce să ne fie teamă să devenim ceea ce suntem?

3. Demnitatea evidentă a Bisericii și a Țării, prin repoziționarea Tomisului ca Mitropolie. Mitropolia Tomisului există, trebuie doar reactivată titulatura de Mitropolie.

4. În 1975, din motive naționale, statul de atunci, fără dimensiune creștină, a promovat Episcopia Tomisului la rang de Arhiepiscopie. Statul de acum este insensibil la Adevăr și demnitate?

Înaltpreasfinția Voastră, așa cum bine știți, numele lui Marcus ca Mitropolit al Tomisului apare în peste 100 de manuscrise din cele mai mari biblioteci și arhive al lumii, în Actele celebrului Sinod de la Niceea din anul 325.

Numele Mitropolitului Marcus apare în multe dintre manuscrise, sub numele țării care încă se numea Dacia. Sau sub numele Dobrogei care se numea Scythia Minor.

Sunt manuscrise celebre din Biblioteca Vaticanului, din Biblioteca Vittorio Emanuele, din Biblioteca Valiceliana, fragmentul veronensian din secolul VIII, străvechiul manuscris parizian din secolul VI, alte vechi manuscrise pariziene din secoelel VIII, IX și X, manuscrisul bodleian din secolul VI, manuscrisele din München (secolul IX), manuscrisele executate în Sankt Gallen (secolul IX), din Viena (secolul IX), manuscrisul din Köln (secolul VIII), colecția hispanică (anul 1000).

Sunt manuscrise peste tot în lume în latină, în greacă, în coptă, în syriacă, în arabă, în armeană și nu numai.

Am găsit aceste manuscrise, în toate aceste limbi pe care ni le indică savanții occidentali.

Sunt aproximativ 100 de manuscrise publicate (în Monumenta Romaniae Historica) pentru a consfinți titulatura de mitropolit al Tomisului pentru ierarhul Marcus, mitropolitul care a reprezentat credincioșii din țara noastră la Niceea în anul 325.

Iată câteva manuscrise cu filele în care apare numele Mitropolitului Marcus.

Köln, Erzbischöfliche Diözesan- und Dombibliothek, Cod. 115

Anul 800

 

Bibliothèque Carnegie de Reims. Ms. 671

Anul 801