Preafericite Patriarh Daniel,

Preacinstiți ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Române,

Prețuiți membri ai Sinodului Ortodox Român, 

 

Așa cum știm cu toții, în anul 2025 se vor împlini 1700 de ani de la vestitul Sinod de la Niceea, Sinod la care a participat Mitropolitul Marcus al Tomisului, un sinod fundamental pentru ortodoxie, când s-a statuat ideea de homoousia, a lui Athanasie cel Mare.

Actele acestui Sinod la care au participat cei mai importanți părinți niceeni, acte păstrate în latină, greacă, armeană , coptă, siriacă, arabă și publicate, la cererea IPS Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, în colecția Monumneta Romaniae Historica.

Sunt celebre manuscrisele păstrate în cele mai mari arhive ale lumii în care apare numele lui Marcus ca Mitropolit al Tomisului. 

De aceea credem că a sosit timpul pentru reactivarea Mitropoliei Tomisului care era mitropolie încă de acum 1700 de ani când înaltul său ierarh Marcus participa la Sinodul de la Niceea.

Așadar, în anul 2025 se vor împlini 1700 de ani de la vestitul Sinod de la Niceea, din anul 325. 

În anul 325, Împăratul Constantin cel Mare a convocat, la Niceea, întâiul Sinod ecumenic, prilej cu care s-au așezat temeliile canonice ale ortodoxiei. 

Miezul teologic al Sinodului a fost acela în care deoființimea, consubstanțialitatea cuvântului și realității (homoousia) s-a impus în fața conceptului arian homoiousia (care înseamnă doar „asemenea ființei"). A învins viziunea lui Athanasie cel Mare, viziune prin care Iisus este în raport de homoousious cu Tatăl ceresc. 

Prin Crezul de la Niceea, Sfânta Treime (Dumnezeu, Iisus, Duhul Sfânt) este fundamentul religiei imperiului. Pentru ortodoxia noastră este important în grad maxim faptul real-istoric al participării Mitropolitului Marcus al Tomisului la acest vestit Sinod de la Niceea, din anul 325.

Am publicat, grație sprijinului continuu, sprijin material și sufletesc, oferit de IPS Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, în colecția Monumenta Romaniae Historica mai multe sute de manuscrise adunate din vreo 74 de arhive ale lumii în care strălucesc numele unor genii religioase, ca Sfinții Dionysius Exiguus și Ioan Cassian, în care strălucesc deopotrivă numele mitropoliților, arhiepiscopilor și episcopilor Tomisului.

Într-unul dintre volume, am publicat cele două file ale Crezului de la Niceea, frumos și cu greu reconstituite de oameni înțelepți. Așa arată Crezul de la Niceea (325), în papirusul Greek P6, Symbolum Nicaenum, Secolul VI:

 

 

La Niceea, în anul 325, a participat Mitropolitul Marcus al Tomisului.

Canoanele 4-7 ale Sinodului ecumenic de la Niceea statuează funcția de ierarh metropolitan pentru ierarhul din Tomis. 

În secolul al IV-lea, se știe din prevederile sinodale și din scrierile ecleziastice că „titlurile de mitropoliți și de arhiepiscop apar, în această ordine, din secolul al IV-lea, în contextul nașterii unor noi centre episcopale organizate de „Biserica Episcopală Centrală" (O. Pasquato), dintr-un teritoriu și, deci, a dezvoltării din ce în ce mai complexe și mai ierarhizate a provinciei ecleziastice (gr. eparchia, lat. provincia); în context, episcopul Bisericii-mame (mytropolis) se numește mitropolit (episkopos metropolites), iar mai târziu arhiepiscop (archiepiskpos), având sub jurisdicție alți episcopi (eparchiotai)." (Fontes Historiae Daco-Romanae Christianitatis, Iași, 2008, pag. 83)

De la pontifexul Evangelicus (298), Tomisul a cunoscut o sumă de mari episcopi, arhiepiscopi și mitropoliți care luminează 1000 de ani istoria Bisericii Ortodoxe Române. Urmează Mitropolitul Marcus al Tomisului, vestitul ierarh care ia parte la primul Sinod de la Niceea din anul 325. El e urmat de Bretanion (368), Gerontius (381), Theotimus I (392) (episcop, mitropolit), un episcop anonim (sec. IV-V), Timotheus (431), Ioannes (445), Alexander (448), Theotimus II (458, episcop metropolitan), Petrus (496), Paternus (498), episcopi - secolul VI, Valentinianus (553), arhiepiscopi autocefali (secolele VII-VIII), arhiepiscopi autocefali (sec. IX), mitropolit al Tomisului (sec. IX), Anicetus, mitropolit (sec. X-XI), Vasile, mitropolit al Tomisului (sec. XI). (apud Fontes Historiae Daco-Romanae Christianitatis, Iași, 2008, pag. 84-87).

Am publicat, din mari arhive și colecții, manuscrise în facsimil color sau imagini color pentru toate aceste secole care s-au scurs de la Episcopul străvechi Evangelicus până la Mitropolitul Vasile, continuând cu actele constantinopolitane aflate acum la Viena, pentru mitropoliții Vicinei.

Mitropolitul Iachint de Vicina (Vicina fiind pe malul drept al Dunării în județul Constanța, lucru dovedit definitiv prin șase manuscrise din Vatican) va întemeia Mitropolia Țării Românești de la Curtea de Argeș. Multe cărți de istorie a ortodoxiei române nu cunoșteau numele mitropolitului Marcus al Tomisului și îl treceau drept Anonim. Marcus este extrem de important pentru istoria ortodoxiei române ca prim mitropolit al Bisericii noastre strămoșești și ca ierarh participant la vestitul Sinod fundamental de la Niceea din anul 325.

În cele mai importante arhive imperiale ale Europei, Sfântul Dionysius Exiguus îl trece în lista ierarhilor participanți la Niceea pe Mitropolitul Marcus al Tomisului. 

IPS Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, mi-a cerut în chip imperios să găsesc aceste manuscrise imperiale. După mai mulți ani de cercetări le-am găsit, chiar în aceste zile. 

Vom ilustra titlul de Mitropolit al Tomisului pentru ierarhul Marcus, vestitul participant la Sinodul de la Niceea, prin cinci manuscrise celebre   publicate, acum,  în Monumenta Romaniae Historica.

 

 

 

 

Codexul 212, aflat în Erzbischöfliche Diözesan - und Dombibliothek din Köln, este un manuscris Dionysius Exiguus (470-544), datat a fi de la mijlocul secolului VI, în care sfântul cărturar traduce din greacă în latină Canoanele Sinodului de la Niceea și oferă și o listă a ierarhilor participanți. Sub Dacia se află numele lui Marcus. Am publicat codexul în Monumenta Romaniae Historica, volumul 810. 

Köln (Colonia) a fost capitala Imperiului Merovingian. Nu întâmplător un manuscris Dionysius Exiguus în care există Canoanele sinoadelor se află în capitala Imperiului Merovingian, în Colonia anilor 550.

 

    

Manuscrisul 671, aflat în Bibliothèque Carnegie de Reims, este un rescript din anul 801 și cuprinde o Collectio Canonum. Acolo sunt și canoanele primului Sinod de la Niceea din anul 325, acolo este și lista marilor ierarhi care au participat la vestitul Sinod. Pentru provincia Dacia apare numele ierarhului tomitan Marcus metropolitanus. La anii 801, la Reims își avea capitala Imperiul Franc al lui Charlemagne (Karl I, der Grosse, Carolus Magnus). 

         

 

 

Manuscrisul Vat. Lat. 7222 se află în capitala capitalelor imperiilor, adică în Vatican. Este Codexul 7222, un rescript datat 800-850. Codexul se află împreună cu alte sute de manuscrise care privesc istoria bisericii noastre strămoșești. Aici sunt multe manuscrise cu gândirea genială a lui Dionysius Exiguus și Ioan Cassian. Episcopii, arhiepiscopii și mitropoliții Tomisului. Călugării sciți. 

Dionysius Exiguus traduce în Codexul 7222 Canoanele Sinodului de la Niceea și oferă lista înalților ierarhi care au participat la vestitul Sinod din anul 325. Iată celebra filă din codex, cu numele Mitropolitului Marcus al Tomisului: