Neștiutorii din Constanța și din Guvernul României îl dau jos pe Împăratul Constantin cel Mare de pe drapelul Constanței, fără să știe că numele municipiului este dat de numele sorei împăratului, fără să-și aducă aminte că ziua Constanței se sărbătorește pe 21 mai, ziua Sfinților Împărați Constantin și Elena

Se știe că drapelul Municipiului Constanța a fost instituit după H.G. nr. 25/2003, atunci când s-a stabilit Ziua Municipiului Constanța, sărbătorire în data de 21 mai, ziua Sfinților Împărați Constantin și Elena.

Stema Municipiului Constanța este reprezentată de protectoarea Tomisului, anume Zeița Fortuna. Descrierea stemei este aceasta: „zeița Fortuna, protectoarea Tomisului, ținând pe brațul stâng Cornul abundenței, iar mâna dreaptă este poziționată pe echea unei corăbii."

Pe drapelul Municipiului Constanța sunt înfățișați „pe un fond albastru cu alb, cei doi Sfinți Împărați Constantin și Elena susținând în mijlocul lor un scut cu însemnele orașului."

Iată imaginea drapelului:

Iată imaginea stemei:

Aflăm că, de curând, steagul și stema Municipiului Constanța s-au modificat printr-o Hotărâre de Guvern care s-a și publicat în luna iunie în Monitorul Oficial.

Noua stemă a Constanței ar arăta astfel:

Citim pe site-ul oficial al Primăriei Municipiului Constanța: „Municipiul Constanța are o nouă stemă

Aprobată prin Hotărâre de Guvern în luna iunie și publicată în Monitorul Oficial, noua stemă a Constanței se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, împărțit în două.

În partea dreaptă, pe fond roșu, se află silueta unui Far de argint, iar în colțul din dreapta sus un soare de aur. Farul face trimitere la Farul Genovez, monument de referință pentru evoluția istorică a Constanței. El a fost construit în secolul al XIX-lea pe locul vechiului far, ridicat de negustorii genovezi, ajunși în Marea Neagră, în secolul al XIII-lea. Amplasat pe faleză, el a funcționat până la inaugurarea portului modern, în anul 1913.

În partea stângă, pe fond verde, este prezentată zeița Fortuna, îmbrăcată cu un chiton cu mâneci și care poartă un văl. Părul este coafat după moda Romei antice și pe cap poartă o diademă. Personajul ține în mâna stângă un corn al abundenței plin cu fructe, simbol al prosperității pe care o oferă orașului, iar mâna dreaptă este poziționată pe echea unei corăbii. Zeița Fortuna are lângă piciorul stâng o imagine simbolică a Pontului Euxin, care reprezintă torsul, mult micșorat, al unui personaj masculin – zeul Ponthos – nud, ieșind din valurile mării. Acesta este încoronat, poartă plete și barbă și se sprijină cu mâna stângă de prova unei corăbii. Imaginea cu cele două personaje este inspirată de grupul statuar, descoperit la Constanța în anul 1962, odată cu alte 23 de sculpturi care formează tezaurul de sculpturi de la Tomis și care se află la Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța.

În vârful scutului, trei fascii subțiri undate de argint trec dintr-o partiție în alta. Scutul este timbrat cu o coroană murală de argint cu șapte turnuri crenelate. Acestea semnifică faptul că localitatea are rangul de municipiu reședință de județ.

Inițial, Primăria Constanța a prezentat 3 variante care au fost supuse dezbaterii și  consultării. Varianta aleasă a fost aprobată de Consiliului Local al municipiului Constanța și înaintată Comisiei Naționale de Heraldică, Genealogie și Sigilografie. Ca urmare a sugestiilor de modificare venite din partea Comisie a fost realizată această variantă reprezentativă pentru municipiul Constanța."

Aflăm că silueta farului de argint face trimitere la Farul Genovez, far care a fost construit în secolul al XIX-lea, dar nu ni se spune că farul din secolul al XIX-lea a fost construit de turci. Așadar îl dăm jos pe Împăratul Constantin cel Mare? Schimbăm numele Constanței? Dacă-l dăm jos pe împăratul Constantin de pe drapel la cel bun și cu ce drept mai sărbătorim ziua Constanței pe 21 mai, în ziua Sfinților Constantin și Elena? Despre denumirea farului ca Farul Genovez nu mai spunem că este o tradiție și s-a putea să nu fie construit pe la 1300 de nici un genovez. În noua imagine până și Zeul Ponthos este nud și mic. Ca să fim ridicoli, bietul zeu zice-se ca „se sprijină cu mâna stângă de prova unei corăbii. Imaginea cu cele două personaje este inspirată de grupul statuar, descoperit la Constanța în anul 1962, odată cu alte 23 de sculpturi care formează tezaurul de sculpturi de la Tomis și care se află la Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța."

E bine să aducem corecții atât Primăriei Constanței cât și Guvernului: tezaurul descoperit în vestul Tomisului la 1 aprilie 1962, „10 statui, 13 basoreliefuri și un altar de marmură".

Iată imaginea reală a Zeiței Fortuna și a Zeului Ponthos, așa cum există în tezaurul găsit la 1 aprilie 1962.

Desenatorii stemei noi a Municipiului Constanța au fost foarte generoși și au completat-o pe Zeița Fortuna.

În comunicatul Primăriei citim: „În partea stângă, pe fond verde, este prezentată zeița Fortuna, îmbrăcată cu un chiton cu mâneci și care poartă un văl. Părul este coafat după moda Romei antice și pe cap poartă o diademă. Personajul ține în mâna stângă un corn al abundenței plin cu fructe, simbol al prosperității pe care o oferă orașului, iar mâna dreaptă este poziționată pe echea unei corăbii. Zeița Fortuna are lângă piciorul stâng o imagine simbolică a Pontului Euxin, care reprezintă torsul, mult micșorat, al unui personaj masculin – zeul Ponthos – nud, ieșind din valurile mării. Acesta este încoronat, poartă plete și barbă și se sprijină cu mâna stângă de prova unei corăbii."

Nu îi cerem primarului Constanței, oricare ar fi el, să fie un erudit și nici celor din Guvernul României să știe istorie. Chiar dacă ei conduc sau cred că sunt conducători în România. Este suficient să cercetezi ce este scris pe wikipedia despre Constanța. Nu mă îndoiesc că îmi vor permite să citez următoarele rânduri: „Constanța este unul dintre cele mai vechi orașe atestate de pe teritoriul României. Prima atestare documentară datează din 657 î.Hr. când pe locul actualei peninsule (și chiar sub apele de azi, în dreptul Cazinoului) s-a format o colonie greacă numită Tomis. Localitatea a fost cucerită de romani în 71 î.Hr. și redenumită Constantiana după sora împăratului Constantin cel Mare.".

Cum să-l dai jos de pe stema simbolică a Constanței tocmai pe Împăratul Constantin cel Mare?

Măcar din respect pentru primul mitropolit al Tomisului, Marcus metropolitanus Tomensis, mitropolit care a stat față în față cu împăratul Constantin în anul 325 când a avut loc vestitul Sinod de la Niceea.

Să fi avut dreptate Arghezi când a scris că în țara noastră „proștii chinuie rău populația"?

Constantin Barbu