Mihai Rapcea, musafirii săi nepoftiți și o imagine clasică a lui Eminescu realizată de acesta și menționată în dosar de procurori ca „probă” a intenției de a organiza o manifestare „antisemită”
V-am scris că Parchetele se țin de găinării și cheltuie aiurea resursele statului ca să cerceteze ce scriu cetățenii pe rețelele sociale.
Cazul avocatului Mihai Rapcea: reținut 24 ore, instituit controlul judiciar, comunicat de presă al parchetului în care se scriau păreri ale procurorului și se făceau judecăți de valoare, terfelit în presă, ponegrit, făcut cu ou și oțet, prezentat ca omul negru.
Curtea de apel București a revocat măsurii controlului judiciar, motivând că:
- inculpatul beneficiază de prezumția de nevinovăție până la soluționarea în mod definitiv a
cauzei;
- este întemeiată susținerea că ordonanța de luare a măsurii controlului judiciar nu cuprinde motivele care, în opinia procurorului, fac necesară măsura preventivă dispusă, nefiind argumentată îndeplinirea condițiilor prevăzute de art. 202 alin. (1) și (3), ceea ce este de natură a afecta legalitatea și temeinicia ordonanței atacate ;
- Din conținutul ordonanței atacate nu pot fi extrase cu ușurință motivele avute în vedere
de către procuror la instituirea acestei măsuri preventive.
Deși ordonanța cuprinde 37 pagini, ea INCLUDE multe definiții, CONSIDERAȚII DE ORDIN GENERAL, APRECIERI ȘI INTERPRETĂRI ALE PROCURORULUI DE CAZ, ÎN DETRIMENTUL UNEI ANALIZE CLARE, concise, argumentate a infracțiunilor reținute și a motivelor care ar justifica instituirea unei măsuri preventive și stabilirea unor obligații în sarcina inculpatului Rapcea Mihai.
- Constată judecătorul de drepturi și libertăți că în ceea ce privește bunurile găsite cu ocazia efectuării perchezițiilor domiciliare (cărți din biblioteca personală) nu a indicat procurorul că ar fi interzisă deținerea acestora. O BIBLIOTECĂ poate deține cărți pentru cercetare, documentare, interes istoric, motive ideologice sau chiar în scop de colecționare, dar ea NU DOVEDEȘTE, PRIN EA ÎNSĂȘI CONVINGERILE IDEOLOGICE ALE PROPRIETARULUI, cu atât mai mult cu cât NU SUNT INTERZISE PRIN LEGE.
Mai mult, procurorul face o analiză și a obiectelor cu caracter religios găsite, iar nu în ultimul rând, în ceea ce privește prezența mai multor volume din opera lui Mihai Eminescu, a invocat că Mișcarea Legionară a revendicat în mod constant anumite texte din publicistica politică a lui Mihai Eminescu, în special articolele cu caracter naționalist și antisemit, prezentându-l drept un precursor al propriilor concepții ideologice și ca o sursă de legitimare doctrinară, reținând prezența în bibliotecă a mai multor ediții ale operei eminesciene.
Mai reține judecătorul de drepturi și libertăți că se face și o analiză a unor date obținute în baza accesului la un sistem informatic, indicându-se că un element probatoriu major a fost identificat în directorul de documente al telefonului inculpatului, unde se afla stocată în format digital PDF lucrarea programatică a ideologiei legionare „Cărticica șefului de cuib”, alături de lucrarea „Însemnări de la Jilava”, ambele semnate de autorul Corneliu Zelea Codreanu.
În cadrul verificării laptopului, examinarea aplicației „ChatGPT” prin contul asociat adresei de e-mail a permis extragerea unui istoric de conversații deosebit de relevant pentru cauză, în opinia procurorului. Astfel, din cuprinsul acestor dialoguri virtuale a rezultat că inculpatul Rapcea Mihai a procedat în mod succesiv la adaptarea și prelucrarea imaginii clasice și consacrate a poetului Mihai Eminescu; acesta a solicitat în mod repetat inteligenței artificiale modificarea trăsăturilor grafice originale pentru a obține o reprezentare modificată, caracterizată printr-o orientare a privirii drept înainte, cu o expresie serioasă, ușor încruntată și cu un rânjet de factură diabolică.
Analiza platformei de socializare Facebook a permis identificarea contului personal
„Rapcea Mihai”, asociat adresei de e-mail, fiind documentat faptul că inculpatul deține calitatea de administrator al grupului „Eminescu trăiește noi prin noi” începând cu data de 8 martie 2026. Sub aspectul obiectului verificărilor informatice, se constată că postarea din data de 20 mai 2024 de pe profilul de Facebook al suspectul nu a mai fost găsită pe platformă.
Totodată, nu a mai fost identificată nici fapta de distribuire din data de 16 ianuarie
2026 de pe profilul personal de Facebook „Rapcea Mihai” a materialului video incriminat.
- judecătorul este dator să verifice dacă măsura a fost dispusă în condițiile legii, adică numai în caz de necesitate și numai motivat, conform dispozițiilor art. 211, dispoziții care se interpretează prin coroborare cu: cele ale art. 286 alin. (2) Cod procedură penală din care rezultă că ordonanța analizată trebuie să cuprindă, în fiecare caz în parte, fapta care face obiectul urmăririi penale, textul de lege în care acesta se încadrează, precum și temeiurile concrete care determină prelungirea măsurii; cele ale 202 Cod procedură penală din care rezultă în ce ar putea consta „necesitatea” luării măsurii preventive; celelalte dispoziții ale art. 211- 213 Cod procedură penală.
Examinând ordonanța atacată prin prisma îndeplinirii exigențelor legale, judecătorul de drepturi și libertăți constată că NU AU FOST RESPECTATE dispozițiile procedurale care obligau la motivarea actului procesual de dispoziție al procurorului, astfel încât judecătorul nu poate aprecia dacă luarea măsurii preventive este legală și justificată, în condițiile în care nu se arată care sunt temeiurile ce fundamentează o atare soluție, reținându-se doar, generic, scopul asigurării bunei desfășurări a procesului penal, gravitatea sancțiunilor pe care le riscăinculpatul și la necesitatea prevenirii săvârșirii de noi infracțiuni , în pofida dispozițiilor imperative ale art. 286 alin. (2) lit. d) Cod procedură penală, conform cărora MĂSURA PROCESUALĂ DISPUSĂ TREBUIE MOTIVATĂ ÎN FAPT ȘI ÎN DREPT.
Totodată, în ordonanță NU SUNT EXAMINATE CONDIȚIILE CE TREBUIE A FI CUMULATIV îndeplinite pentru a se dispune luarea măsurii preventive, respectiv: existența unor probe sau indicii temeinice din care să rezulte suspiciunea rezonabilă că inculpatul a săvârșit o infracțiune; proporționalitatea măsurii cu gravitatea acuzației aduse persoanei față de care măsura se dispune; caracterul necesar al măsurii în scopul asigurării bunei desfășurări a procesului penal, al împiedicării sustragerii inculpatului de la urmărirea penală sau de la judecată ori al prevenirii săvârșirii unei alte infracțiuni.
- Controlul judiciar presupune o restrângere a exercițiului unor drepturi legitime, astfel
încât la momentul luării trebuie evaluate criteriile enumerate de art. 53 din Constituția
României (implicit ale art. 2 din Protocolul 4 CEDO) și preluate de art. 202 alin. 3 Cod
procedură penală, respectiv necesitatea și proporționalitatea măsurii cu scopul urmărit și
gravitatea acuzațiilor. Judecătorul de drepturi și libertăți consideră că obligația impusă de art.
212 alin. 4 Cod procedură penală, referitoare la motivarea ordonanței de luare a măsurii
controlului judiciar, nu este una excesivă ori inutilă, motivarea fiind necesară pentru a permite
evaluarea legalității măsurii. LIPSA MOTIVĂRII ATRAGE IMPOSIBILITATEA ÎNȚELEGERII ȘI ANALIZEI CONDIȚIILOR ce au condus procurorul de caz la ideea necesității și proporționalității măsurii. Se constată că procurorul NU A INDICAT, ÎN CONCRET, MOTIVELE CARE JUSTIFICĂ LUAREA MĂSURII, FIIND MENȚIONATE ÎN MOD FORMAL, deși ordonanța are 37 de pagini.
Este neclar cum a ajuns procurorul de caz la ideea posibilei sustrageri de la cercetare
ori la posibile încercări de influențare a anchetei, neexistând nici un început de dovadă în acest
sens. Totodată, este imposibil de decelat cum a ajuns procurorul la ideea potențialului
infracțional ulterior, respectiv pentru a preîntâmpina adoptarea în continuare a unei conduite
infracționale de către inculpat, prin monitorizarea activităților desfășurate de aceasta.
Din actele dosarului este cert că inculpatul s-a prezentat la chemarea organului
judiciar, că nu există încercări de tergiversare imputabile acestuia. Din contră, atitudinea
inculpatului se concretizează în disponibilitatea de a participa la procedura efectuată
împotriva sa, acesta dând și o declarație în cauză.
În continuare, judecătorul de drepturi și libertăți reține că instituirea unei măsuri
preventive se face cu scopul asigurării unei bune desfășurări a procesului penal, al
împiedicării sustragerii de la urmărirea penală sau de la judecată, precum și în scop de
prevenire a săvârșirii unei alte infracțiuni. Astfel, deși interesul public al dispunerii unei
măsuri preventive prevalează față de interesul privat al inculpatului, trebuie verificat dacă
măsura instituită este proporțională cu gravitatea acuzației aduse inculpatului. Din această
perspectivă, deși se invocă gravitatea faptelor și se face referire la faptul că pedeapsa
prevăzută de lege pentru infracțiunile pentru care este cercetat inculpatul ar fi de până la 7 ani
și 6 luni (în OUG nr. 31/2002 sunt prevăzute alte limite), judecătorul de drepturi și libertăți
apreciază că nu se poate analiza doar prin prisma unui singur criteriu, fără a fi avute în vedere
toate circumstanțele cauzei.
Judecătorul are în vedere că inculpatul din prezenta cauză este o persoană integrată
social, are studii superioare, fiind avocat în cadrul Baroului București și nu există riscul de a
se sustrage sau de a comite eventual alte infracțiuni, acesta având capacitatea de a înțelege
gravitatea faptelor pentru care este cercetat și de a se conforma la rigorile legii. Măsura
preventivă a controlului judiciar nu este necesară în raport cu scopul care a determinat luarea
sa de către procuror și anume asigurarea bunei desfășurări a urmăririi penale, prin
împiedicarea influențării probatoriului și evitarea riscului comiterii de noi infracțiuni, dar și a
riscului sustragerii inculpatului.
Inculpatul Rapcea Mihai nu este cunoscut cu antecedente penale, ceea ce desigur
constituie o stare de normalitate, dar pe fondul nivelului ridicat de instruire și educație al
acestuia și al statului său profesional și social, această împrejurare reprezintă un barometru
important care vine în sprijinul ideii că lăsat fără restricțiile specifice controlului judiciar,
acesta nu va încerca să influențeze desfășurarea normală a procesului penal, nu se va sustrage
și nu va comite alte fapte din sfera ilicitului penal.
Mai mult, cu privire la obligațiile impuse prin ordonanța din 26.06.2026, din dosarul de
urmărire penală nr 2026/d1 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București-
Secția de Urmărire Penală, respectiv de a nu participa la niciun fel de adunări publice și de a
nu folosi platformele de internet pentru a distribui texte, imagini, videoclipuri ori alte
materiale, judecătorul apreciază că în MANIERA ÎN CARE AU FOST INSTITUITE, LA MODUL GENERAL, POATE REPREZENTA O ÎNGRĂDIRE A DREPTULUI LA LIBERĂ EXPRIMARE ȘI A DREPTULUI LA LIBERĂ ÎNTRUNIRE, garantate de art. 39 din Constituția României și de Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
- Rolul judecătorului este de a menține un corect echilibru între necesitatea reprimării
ferme a fenomenului infracțional, protejarea funcționării normale a instituțiilor și
mecanismelor statului, nevoile de satisfacere a interesului public legat de răspunsul judiciar al
statului față de încălcarea normelor penale, pe de o parte, și ocrotirea drepturilor și libertăților
individului supus răspunderii penale.
Or în speță, prin modalitatea în care au fost stabilite cele două obligații, fără a se limita
la sfera infracțiunilor reglementate de O.U.G. nr. 31/2002, apreciază judecătorul că nu mai
există un just echilibru între necesitatea reprimării ferme a fenomenului infracțional și
ocrotirea drepturilor și libertăților individului supus răspunderii penale. Tot din această
perspectivă, reține judecătorul că inculpatul Rapcea Mihai nu este cunoscut cu antecedente
penale, ceea ce desigur constituie o stare de normalitate, dar pe fondul nivelului ridicat de
instruire și educație al acestuia și al statului său profesional și social, această împrejurare
reprezintă un barometru important care vine în sprijinul ideii că lăsat fără restricțiile specifice
controlului judiciar, acesta nu va încerca să influențeze desfășurarea normală a procesului
penal, nu se va sustrage și nu va comite alte fapte din sfera ilicitului penal.
Dintr-o altă perspectivă, CONȚINUTUL MĂSURII, OBLIGAȚIILOR ȘI INTERDICȚIILOR STABILITE petentului prin ordonanța atacată ECHIVALEAZĂ INCLUSIV CU O RESTRICȚIONARE A DREPTULUI LA LA LIBERĂ EXPRIMARE ȘI A DREPTULUI LA LIBERĂ ÎNTRUNIRE. Deși o astfel de restricție este permisă dacă este prevăzută de lege și constituie o măsură necesară într-o societate democratică pentru securitatea națională, siguranța publică, menținerea ordinii publice, prevenirea faptelor penale, protecția sănătății sau a moralei, ori pentru protejarea drepturilor și libertăților altora, totuși GARANȚIA CARACTERULUI EFECTIV ȘI NU ILUZORIU A DREPTURILOR FUNDAMENTALE RESTRÂNSE PRIN CONTROLUL JUDICIAR, ESTE DATĂ TOCMAI DE OBLIGAȚIA prevăzută de legiuitor prin dispozițiile art. 286 alin. (2) lit. d) Cod procedură penală, DE MOTIVARE A ACTULUI PROCESUAL PRIN CARE SE DISPUNE LUAREA MĂSURII.
- Concluzionând, ÎN ABSENȚA INDICĂRII TEMEIURILOR CONCRETE CARE AU FOST AVUTE ÎN VEDERE DE CĂTRE PROCUROR LA LUAREA MĂSURII ȘI AL CARACTERULUI NECESAR AL ACESTEIA, JUDECĂTORUL de drepturi și libertăți NU SE POATE SUBSTITUI PROCURORULUI PENTRU A-ȘI FORMA CONVINGEREA ASUPRA LEGALITĂȚII ȘI TEMEINICIEI DISPUNERII MĂSURII. Nicio altă posibilitate nu este conformă normelor de procedură penală și de aceea JUDECĂTORUL de drepturi și libertăți NU POATE SUPLINI LIPSA DE MOTIVARE A PROCURORULUI, situație care ar determina o confuziune a funcțiilor juridice, în procedura de față JUDECĂTORUL FIIND CHEMAT SĂ VERIFICE FONDUL MĂSURII ȘI NU SĂ MOTIVEZE DISPUNEREA EI.
- În aceste circumstanțe, sunt justificate criticile aduse de petent ordonanței supuse controlului judecătoresc, vizând LIPSA MOTIVĂRII PROPORȚIONALITĂȚII ȘI NECESITĂȚII LUĂRII MĂSURII PREVENTIVE sub incidența căreia a fost plasat pentru 60 de zile, ACESTE ASPECTE TREBUIND A FI EXPLICIT PUNCTATE ȘI NU EVENTUAL PRESUPUSE, inclusiv de către judecătorul de drepturi și libertăți.
.
NU VĂ MAI ȚINEȚI DE GĂINĂRII!
LĂSAȚI CE VORBEȘTE LUMEA PE REȚELELE SOCIALE, NU VĂ MAI APUCAȚI SĂ REINTERPRETAȚI, SĂ LE PUNEȚI VORBE ÎN GURĂ ȘI SĂ FACEȚI JUDECĂȚI DE VALOARE!
NU MAI CHELTUIȚI BANII STATULUI AIUREA!
CERCETAȚI FAPTELE CARE REPREZINTĂ CU ADEVĂRAT INFRACȚIUNI ȘI PERICOL SOCIAL, CĂ VĂ PLÂNGEȚI CĂ SUNTEȚI COPLEȘIȚI DE DOSARE, DAR VEDEM CĂ FAPTELE ALEA CARE CHIAR CONTEAZĂ LE LĂSAȚI NECERCETATE ȘI ZAC DOSARLE PE LA VOI CU ANII!
DUPĂ AIA DAȚI VIN PE JUDECĂTORI CĂ S-AU PRESCRIS FATELE, C VOI ERAȚI OCUPAȚI CU GĂINĂRIILE ȘI REGIILE!
Cazul avocatului Mihai Rapcea: reținut 24 ore, instituit controlul judiciar, comunicat de presă al parchetului în care se scriau păreri ale procurorului și se făceau judecăți de valoare, terfelit în presă, ponegrit, făcut cu ou și oțet, prezentat ca omul negru.
Curtea de apel București a revocat măsurii controlului judiciar, motivând că:
- inculpatul beneficiază de prezumția de nevinovăție până la soluționarea în mod definitiv a
cauzei;
- este întemeiată susținerea că ordonanța de luare a măsurii controlului judiciar nu cuprinde motivele care, în opinia procurorului, fac necesară măsura preventivă dispusă, nefiind argumentată îndeplinirea condițiilor prevăzute de art. 202 alin. (1) și (3), ceea ce este de natură a afecta legalitatea și temeinicia ordonanței atacate ;
- Din conținutul ordonanței atacate nu pot fi extrase cu ușurință motivele avute în vedere
de către procuror la instituirea acestei măsuri preventive.
Deși ordonanța cuprinde 37 pagini, ea INCLUDE multe definiții, CONSIDERAȚII DE ORDIN GENERAL, APRECIERI ȘI INTERPRETĂRI ALE PROCURORULUI DE CAZ, ÎN DETRIMENTUL UNEI ANALIZE CLARE, concise, argumentate a infracțiunilor reținute și a motivelor care ar justifica instituirea unei măsuri preventive și stabilirea unor obligații în sarcina inculpatului Rapcea Mihai.
- Constată judecătorul de drepturi și libertăți că în ceea ce privește bunurile găsite cu ocazia efectuării perchezițiilor domiciliare (cărți din biblioteca personală) nu a indicat procurorul că ar fi interzisă deținerea acestora. O BIBLIOTECĂ poate deține cărți pentru cercetare, documentare, interes istoric, motive ideologice sau chiar în scop de colecționare, dar ea NU DOVEDEȘTE, PRIN EA ÎNSĂȘI CONVINGERILE IDEOLOGICE ALE PROPRIETARULUI, cu atât mai mult cu cât NU SUNT INTERZISE PRIN LEGE.
Mai mult, procurorul face o analiză și a obiectelor cu caracter religios găsite, iar nu în ultimul rând, în ceea ce privește prezența mai multor volume din opera lui Mihai Eminescu, a invocat că Mișcarea Legionară a revendicat în mod constant anumite texte din publicistica politică a lui Mihai Eminescu, în special articolele cu caracter naționalist și antisemit, prezentându-l drept un precursor al propriilor concepții ideologice și ca o sursă de legitimare doctrinară, reținând prezența în bibliotecă a mai multor ediții ale operei eminesciene.
Mai reține judecătorul de drepturi și libertăți că se face și o analiză a unor date obținute în baza accesului la un sistem informatic, indicându-se că un element probatoriu major a fost identificat în directorul de documente al telefonului inculpatului, unde se afla stocată în format digital PDF lucrarea programatică a ideologiei legionare „Cărticica șefului de cuib”, alături de lucrarea „Însemnări de la Jilava”, ambele semnate de autorul Corneliu Zelea Codreanu.
În cadrul verificării laptopului, examinarea aplicației „ChatGPT” prin contul asociat adresei de e-mail a permis extragerea unui istoric de conversații deosebit de relevant pentru cauză, în opinia procurorului. Astfel, din cuprinsul acestor dialoguri virtuale a rezultat că inculpatul Rapcea Mihai a procedat în mod succesiv la adaptarea și prelucrarea imaginii clasice și consacrate a poetului Mihai Eminescu; acesta a solicitat în mod repetat inteligenței artificiale modificarea trăsăturilor grafice originale pentru a obține o reprezentare modificată, caracterizată printr-o orientare a privirii drept înainte, cu o expresie serioasă, ușor încruntată și cu un rânjet de factură diabolică.
Analiza platformei de socializare Facebook a permis identificarea contului personal
„Rapcea Mihai”, asociat adresei de e-mail, fiind documentat faptul că inculpatul deține calitatea de administrator al grupului „Eminescu trăiește noi prin noi” începând cu data de 8 martie 2026. Sub aspectul obiectului verificărilor informatice, se constată că postarea din data de 20 mai 2024 de pe profilul de Facebook al suspectul nu a mai fost găsită pe platformă.
Totodată, nu a mai fost identificată nici fapta de distribuire din data de 16 ianuarie
2026 de pe profilul personal de Facebook „Rapcea Mihai” a materialului video incriminat.
- judecătorul este dator să verifice dacă măsura a fost dispusă în condițiile legii, adică numai în caz de necesitate și numai motivat, conform dispozițiilor art. 211, dispoziții care se interpretează prin coroborare cu: cele ale art. 286 alin. (2) Cod procedură penală din care rezultă că ordonanța analizată trebuie să cuprindă, în fiecare caz în parte, fapta care face obiectul urmăririi penale, textul de lege în care acesta se încadrează, precum și temeiurile concrete care determină prelungirea măsurii; cele ale 202 Cod procedură penală din care rezultă în ce ar putea consta „necesitatea” luării măsurii preventive; celelalte dispoziții ale art. 211- 213 Cod procedură penală.
Examinând ordonanța atacată prin prisma îndeplinirii exigențelor legale, judecătorul de drepturi și libertăți constată că NU AU FOST RESPECTATE dispozițiile procedurale care obligau la motivarea actului procesual de dispoziție al procurorului, astfel încât judecătorul nu poate aprecia dacă luarea măsurii preventive este legală și justificată, în condițiile în care nu se arată care sunt temeiurile ce fundamentează o atare soluție, reținându-se doar, generic, scopul asigurării bunei desfășurări a procesului penal, gravitatea sancțiunilor pe care le riscăinculpatul și la necesitatea prevenirii săvârșirii de noi infracțiuni , în pofida dispozițiilor imperative ale art. 286 alin. (2) lit. d) Cod procedură penală, conform cărora MĂSURA PROCESUALĂ DISPUSĂ TREBUIE MOTIVATĂ ÎN FAPT ȘI ÎN DREPT.
Totodată, în ordonanță NU SUNT EXAMINATE CONDIȚIILE CE TREBUIE A FI CUMULATIV îndeplinite pentru a se dispune luarea măsurii preventive, respectiv: existența unor probe sau indicii temeinice din care să rezulte suspiciunea rezonabilă că inculpatul a săvârșit o infracțiune; proporționalitatea măsurii cu gravitatea acuzației aduse persoanei față de care măsura se dispune; caracterul necesar al măsurii în scopul asigurării bunei desfășurări a procesului penal, al împiedicării sustragerii inculpatului de la urmărirea penală sau de la judecată ori al prevenirii săvârșirii unei alte infracțiuni.
- Controlul judiciar presupune o restrângere a exercițiului unor drepturi legitime, astfel
încât la momentul luării trebuie evaluate criteriile enumerate de art. 53 din Constituția
României (implicit ale art. 2 din Protocolul 4 CEDO) și preluate de art. 202 alin. 3 Cod
procedură penală, respectiv necesitatea și proporționalitatea măsurii cu scopul urmărit și
gravitatea acuzațiilor. Judecătorul de drepturi și libertăți consideră că obligația impusă de art.
212 alin. 4 Cod procedură penală, referitoare la motivarea ordonanței de luare a măsurii
controlului judiciar, nu este una excesivă ori inutilă, motivarea fiind necesară pentru a permite
evaluarea legalității măsurii. LIPSA MOTIVĂRII ATRAGE IMPOSIBILITATEA ÎNȚELEGERII ȘI ANALIZEI CONDIȚIILOR ce au condus procurorul de caz la ideea necesității și proporționalității măsurii. Se constată că procurorul NU A INDICAT, ÎN CONCRET, MOTIVELE CARE JUSTIFICĂ LUAREA MĂSURII, FIIND MENȚIONATE ÎN MOD FORMAL, deși ordonanța are 37 de pagini.
Este neclar cum a ajuns procurorul de caz la ideea posibilei sustrageri de la cercetare
ori la posibile încercări de influențare a anchetei, neexistând nici un început de dovadă în acest
sens. Totodată, este imposibil de decelat cum a ajuns procurorul la ideea potențialului
infracțional ulterior, respectiv pentru a preîntâmpina adoptarea în continuare a unei conduite
infracționale de către inculpat, prin monitorizarea activităților desfășurate de aceasta.
Din actele dosarului este cert că inculpatul s-a prezentat la chemarea organului
judiciar, că nu există încercări de tergiversare imputabile acestuia. Din contră, atitudinea
inculpatului se concretizează în disponibilitatea de a participa la procedura efectuată
împotriva sa, acesta dând și o declarație în cauză.
În continuare, judecătorul de drepturi și libertăți reține că instituirea unei măsuri
preventive se face cu scopul asigurării unei bune desfășurări a procesului penal, al
împiedicării sustragerii de la urmărirea penală sau de la judecată, precum și în scop de
prevenire a săvârșirii unei alte infracțiuni. Astfel, deși interesul public al dispunerii unei
măsuri preventive prevalează față de interesul privat al inculpatului, trebuie verificat dacă
măsura instituită este proporțională cu gravitatea acuzației aduse inculpatului. Din această
perspectivă, deși se invocă gravitatea faptelor și se face referire la faptul că pedeapsa
prevăzută de lege pentru infracțiunile pentru care este cercetat inculpatul ar fi de până la 7 ani
și 6 luni (în OUG nr. 31/2002 sunt prevăzute alte limite), judecătorul de drepturi și libertăți
apreciază că nu se poate analiza doar prin prisma unui singur criteriu, fără a fi avute în vedere
toate circumstanțele cauzei.
Judecătorul are în vedere că inculpatul din prezenta cauză este o persoană integrată
social, are studii superioare, fiind avocat în cadrul Baroului București și nu există riscul de a
se sustrage sau de a comite eventual alte infracțiuni, acesta având capacitatea de a înțelege
gravitatea faptelor pentru care este cercetat și de a se conforma la rigorile legii. Măsura
preventivă a controlului judiciar nu este necesară în raport cu scopul care a determinat luarea
sa de către procuror și anume asigurarea bunei desfășurări a urmăririi penale, prin
împiedicarea influențării probatoriului și evitarea riscului comiterii de noi infracțiuni, dar și a
riscului sustragerii inculpatului.
Inculpatul Rapcea Mihai nu este cunoscut cu antecedente penale, ceea ce desigur
constituie o stare de normalitate, dar pe fondul nivelului ridicat de instruire și educație al
acestuia și al statului său profesional și social, această împrejurare reprezintă un barometru
important care vine în sprijinul ideii că lăsat fără restricțiile specifice controlului judiciar,
acesta nu va încerca să influențeze desfășurarea normală a procesului penal, nu se va sustrage
și nu va comite alte fapte din sfera ilicitului penal.
Mai mult, cu privire la obligațiile impuse prin ordonanța din 26.06.2026, din dosarul de
urmărire penală nr 2026/d1 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București-
Secția de Urmărire Penală, respectiv de a nu participa la niciun fel de adunări publice și de a
nu folosi platformele de internet pentru a distribui texte, imagini, videoclipuri ori alte
materiale, judecătorul apreciază că în MANIERA ÎN CARE AU FOST INSTITUITE, LA MODUL GENERAL, POATE REPREZENTA O ÎNGRĂDIRE A DREPTULUI LA LIBERĂ EXPRIMARE ȘI A DREPTULUI LA LIBERĂ ÎNTRUNIRE, garantate de art. 39 din Constituția României și de Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
- Rolul judecătorului este de a menține un corect echilibru între necesitatea reprimării
ferme a fenomenului infracțional, protejarea funcționării normale a instituțiilor și
mecanismelor statului, nevoile de satisfacere a interesului public legat de răspunsul judiciar al
statului față de încălcarea normelor penale, pe de o parte, și ocrotirea drepturilor și libertăților
individului supus răspunderii penale.
Or în speță, prin modalitatea în care au fost stabilite cele două obligații, fără a se limita
la sfera infracțiunilor reglementate de O.U.G. nr. 31/2002, apreciază judecătorul că nu mai
există un just echilibru între necesitatea reprimării ferme a fenomenului infracțional și
ocrotirea drepturilor și libertăților individului supus răspunderii penale. Tot din această
perspectivă, reține judecătorul că inculpatul Rapcea Mihai nu este cunoscut cu antecedente
penale, ceea ce desigur constituie o stare de normalitate, dar pe fondul nivelului ridicat de
instruire și educație al acestuia și al statului său profesional și social, această împrejurare
reprezintă un barometru important care vine în sprijinul ideii că lăsat fără restricțiile specifice
controlului judiciar, acesta nu va încerca să influențeze desfășurarea normală a procesului
penal, nu se va sustrage și nu va comite alte fapte din sfera ilicitului penal.
Dintr-o altă perspectivă, CONȚINUTUL MĂSURII, OBLIGAȚIILOR ȘI INTERDICȚIILOR STABILITE petentului prin ordonanța atacată ECHIVALEAZĂ INCLUSIV CU O RESTRICȚIONARE A DREPTULUI LA LA LIBERĂ EXPRIMARE ȘI A DREPTULUI LA LIBERĂ ÎNTRUNIRE. Deși o astfel de restricție este permisă dacă este prevăzută de lege și constituie o măsură necesară într-o societate democratică pentru securitatea națională, siguranța publică, menținerea ordinii publice, prevenirea faptelor penale, protecția sănătății sau a moralei, ori pentru protejarea drepturilor și libertăților altora, totuși GARANȚIA CARACTERULUI EFECTIV ȘI NU ILUZORIU A DREPTURILOR FUNDAMENTALE RESTRÂNSE PRIN CONTROLUL JUDICIAR, ESTE DATĂ TOCMAI DE OBLIGAȚIA prevăzută de legiuitor prin dispozițiile art. 286 alin. (2) lit. d) Cod procedură penală, DE MOTIVARE A ACTULUI PROCESUAL PRIN CARE SE DISPUNE LUAREA MĂSURII.
- Concluzionând, ÎN ABSENȚA INDICĂRII TEMEIURILOR CONCRETE CARE AU FOST AVUTE ÎN VEDERE DE CĂTRE PROCUROR LA LUAREA MĂSURII ȘI AL CARACTERULUI NECESAR AL ACESTEIA, JUDECĂTORUL de drepturi și libertăți NU SE POATE SUBSTITUI PROCURORULUI PENTRU A-ȘI FORMA CONVINGEREA ASUPRA LEGALITĂȚII ȘI TEMEINICIEI DISPUNERII MĂSURII. Nicio altă posibilitate nu este conformă normelor de procedură penală și de aceea JUDECĂTORUL de drepturi și libertăți NU POATE SUPLINI LIPSA DE MOTIVARE A PROCURORULUI, situație care ar determina o confuziune a funcțiilor juridice, în procedura de față JUDECĂTORUL FIIND CHEMAT SĂ VERIFICE FONDUL MĂSURII ȘI NU SĂ MOTIVEZE DISPUNEREA EI.
- În aceste circumstanțe, sunt justificate criticile aduse de petent ordonanței supuse controlului judecătoresc, vizând LIPSA MOTIVĂRII PROPORȚIONALITĂȚII ȘI NECESITĂȚII LUĂRII MĂSURII PREVENTIVE sub incidența căreia a fost plasat pentru 60 de zile, ACESTE ASPECTE TREBUIND A FI EXPLICIT PUNCTATE ȘI NU EVENTUAL PRESUPUSE, inclusiv de către judecătorul de drepturi și libertăți.
.
NU VĂ MAI ȚINEȚI DE GĂINĂRII!
LĂSAȚI CE VORBEȘTE LUMEA PE REȚELELE SOCIALE, NU VĂ MAI APUCAȚI SĂ REINTERPRETAȚI, SĂ LE PUNEȚI VORBE ÎN GURĂ ȘI SĂ FACEȚI JUDECĂȚI DE VALOARE!
NU MAI CHELTUIȚI BANII STATULUI AIUREA!
CERCETAȚI FAPTELE CARE REPREZINTĂ CU ADEVĂRAT INFRACȚIUNI ȘI PERICOL SOCIAL, CĂ VĂ PLÂNGEȚI CĂ SUNTEȚI COPLEȘIȚI DE DOSARE, DAR VEDEM CĂ FAPTELE ALEA CARE CHIAR CONTEAZĂ LE LĂSAȚI NECERCETATE ȘI ZAC DOSARLE PE LA VOI CU ANII!
DUPĂ AIA DAȚI VIN PE JUDECĂTORI CĂ S-AU PRESCRIS FATELE, C VOI ERAȚI OCUPAȚI CU GĂINĂRIILE ȘI REGIILE!


Autentifică-te sau înregistrează-te pentru a trimite comentarii.