La articolul publicat de Victor Roncea privind dezbaterea legată de îndepărtarea psalților la Sfânta Parascheva - Dacă noi vom tăcea, la anul, la Sfânta, pietrele vor cânta. În apărarea Tradiției Bisericii și a psalților înlăturați din Sfânta Liturghie la Cuvioasa Parascheva - s-au iscat mai multe comentarii. Dintre acestea, l-am reținut pe cel semnat Perplexicius, pe care îl redăm în continuare, spre folos cititoricesc:

„Dupa ce am citit si articolul dvs si reactiile nevertebrate ale unora, pare ca letargia generala si dihonia e fiindca nici poporul credincios participant la slujbe, nici cantaretii bisericesti de dupa 90 nu s-au obosit sa-si apere dreptul liturgic la modul public, deschis, fata de preotii si ierarhii lor, desi toti si-au dorit schimbari in ce priveste calitatea si forma muzicii slujbelor.

De ce au preferat sa taca sau sa zica extrem de timid ceva preotilor lor sau pur si simplu doar sa carteasca intre ei dupa datina balcanica?

Pentru ca cu totii stiu care ar fi si care a fost si care si este efectul oricarei dorinte sau pareri pe tema stranei: raspunsul arhiereilor sau al preotilor angajatori va fi DA in 0,1% din cazuri, acolo unde arhiereul sau preotul au solide cunostinte de traditie muzicala bisericeasca, asa cum trebuie, si gasesc solutii sa rezolve problema stranei, iar in 99,9 % din cazuri va fi NU acolo unde arhiereii si preotii sunt victimele unei educatii teologice deficitare cu privire la aspectul muzicii de cult si care nu au habar despre minime notiuni de istoria cultului si a muzicii bisericesti - vedeti cati preoti zic ca polifonia e traditia noastra ortodoxa, sau cuntana, sau priceasna, si cu cata venalitate demonica / greata pagana ii ataca public si permanent pe cei care iubesc traditia reala a artelor bisericesti, nici preotii catolici nu ataca psaltica in halul in care majoritatea preotilor ortodocsi astfel reeducati ataca traditia ortodoxa de pana la reforma modernista, pe care o apara cu zel comunist si ecumenist.

Preotii catolici, asa eretici cum sunt, recunosc totusi ca muzica primului mileniu crestin era psaltica si pana in ziua de azi manastirile catolice o folosesc, sub forma ei modificata, de muzica gregoriana (care e o psaltica fara elementele stilistice). Deci cum Doamne iarta-i pot zice unii preoti ortodocsi ca polifonia e traditionala, cand insisi cei care au inventat-o – preotii catolici – nu afirma asa ceva.

Asemenea probleme de cunoastere sau de atitudine fata de cult se vede nu doar din predicile lor si din activitatile lor parohiale sau eparhiale (ecumeniste cat incape) dar si din faptul ca, atunci cand nu se ostenesc sa se arate ca patroni ai artelor de orice fel, ca orice ecumenist care se respecta, multi se poarta duplicitar fata de categoriile de cantareti bisericesti, si anume: fata de rudele lor sau persoanele din comitetul de facut sarmale de hram, pe care ii pun la strana, se comporta cu manusi albe, plini de recunostinta, cu lacrimi in ochi de evlavie si dandu-le ba ceva banuti, ba un vin bun, ba un colac proaspat, in vreme ce cu vreun psalt profesionist care s-a chinuit saracul si a invatat, sau chiar cu un cor intreg de asemenea psalti, se poarta cu dispret total – nu le ofera multumiri, nu le ofera nici macar un pahar de vin sau macar costul benzinei (desi preotul este obligat sa rasplateasca si cu cuvantul, si cu plata minima, pe lucratorul Domnului).

Ba adesea un astfel de mai mare e auzit cum ii jigneste, ii ignora, le porunceste cum sau ce sa cante, le face mustrari in timpul slujbei, le pretinde taios eforturi pe care nu isi permite sa le ceara cantaretilor bisericesti de alte genuri muzicale nici macar mieros.

Sunt multi preoti care, fiind crestini si la inima nu doar pe hartie, arata respect egal fata de toti de la strana, indiferent ce sau cum ar canta – acei preoti sunt nevinovati de duplicitate emotionala. Dar ceilalti se poarta cu psaltii ca niste stapani de sclavi pe plantatie. De ce nu se poarta egal cu toti cantaretii? Pentru ca ei nu dispretuiesc direct persoanele psaltilor (de care nu le pasa), ci psaltica in chipul ei de icoana insuflata de Duhul lui Dumnezeu, si pe care duhul cel rau din preotii antitraditionalisti nu pot sa-L suporte, caci ii odihneste si ii bucura orice modernism.

Oamenii din biserica vad toate astea. Le vad, se intristeaza sau le e greata si nu mai zic nimic, ca cine stie, poate vladicii o sa-i ia in ture si pe ei sau n-o sa-i mai spovedeasca sau n-o sa le mai boteze copilul sau sa le îngroape mortul. Cand aceeasi parohie are bani sa plateasca un cor polifonic, dar n-are bani sa plateasca un singur psalt, dubla masura e strigatoare la cer.

Mai e si chestiunea romaneasca cu pilele: domnu Mirel Nechit care dirijeaza corul polifonic din catedrala de la Iasi la Cuvioasa duminica de duminica, un om complet lipsit de simt muzical (asa cum se aude pe transmisiunile pe internet ale slujbelor pe care le distruge ca pe neuronii nostri daca trebuie sa il rabdam), e adus pe banii mitropoliei din Ardeal saptamanal... (Tot din Ardeal împuie site-ul Doxologia cu predici pilofonice și vaccinistul holistic Necula. S-au terminat duhovnicii Moldovei?)

Tacerea psaltilor este cea mai graitoare dovada a faptului ca le e frica. Iar faptul ca le e frica e cea mai graitoare dovada a motivului pentru care le e frica. Comportamentul discretionar, duplicitar sau chiar de teroare al mai-marilor lor. Daca nu ar fi asa, ar fi zis liber si direct sau la lumina tiparului ceea ce psaltii zic cu stres si frica intre ei.

Mai e ceva: dvs din delicatete ati uitat sa subliniati ca vointa poporului credincios careia va faceti glas de atata vreme nu e sa tina partea psaltilor cat sa reinstituie muzica psaltica la slujbe – ca doar nu e vorba doar de cine o canta cat si de cine o asculta: in primul rand Dumnezeu, Care vrea sigur psaltica, apoi Sfintii, care au iubit-o si au suferit si mucenicie pentru ea ca si Sfintii care au aparat icoanele de iconoclasm, si apoi la urma de tot noi pacatosii care vrem sa ne mantuim.

Constatam cu stupoare ca unii atata minte au avut, ca au inteles ca "uram” corala pe voci! Ce legatura are ce muzica ne place in timpul nostru personal? Fiecare cu maneaua, cu rockul, cu polifonia sau cu priceasna lui, e chestiune de gust personal. Dar la slujbe vrem ce trebuie, adica psaltica. Or sa vina si cantaretii de pricesne sau de manele, cum a venit un psalt care dubleaza ca si cantaret de polifonie, sa zica ca cum ne permitem sa comparam genurile. Dar de ce sa nu ne permitem? Ce ne opreste? A compara lucruri e un drept inalienabil al omului, dat de Bunul Dumnezeu.

Numai interventia patriarhului, sa puna in ordine toata nebuneala, ar rezolva rapid lucrurile. Anul trecut la Sfantul Dimitrie Basarabov s-a cantat psaltic. Deci s-a putut. Poate da Dumnezeu si anul asta. Daca nu cumva vor face greva psaltii cerand ca neaparat sa fie inlocuiti de corala polifonica. Nu ne-am mira.

Va salut cu stima,

Perplexicius”

Nota Redacției: Mulțumim pentru comentariu și vă mai așteptăm pe la noi, oricând doriți. 

Citiți și EXCLUSIV ADEVARULBISERICII.RO Patriarhul Daniel îi răzbună pe psalți, după umilința de la pelerinajul Sfintei Parascheva: Cei mai buni psalți din România sunt la loc de cinste la București