Tentativa noului președinte al SUA de a anexa Groenlanda produce răsturnări de situație uluitoare în plan politic, economic și strategic.

Un comentariu de ZeroHedge pe care l-am tradus pentru cititorii ActiveNews.

*

Turnură neașteptată a evenimentelor: Danemarca colaborează acum direct cu compania rusească Gazprom pentru a reduce impactul asupra mediului al conductelor Nord Stream, deteriorate în urma multiplelor explozii subacvatice care le-au scos din funcțiune pe 26 septembrie 2022. Evenimentul acela a dus la ani de acuzații la adresa Moscovei și la o dispută între Rusia și Occident.

Acum, agenția daneză pentru energie a acordat Nord Stream 2 AG (care aparține Gazprom) permisiunea de a executa lucrări de conservare a Nord Stream 2 în Marea Baltică.

Agenția a declarat că există în continuare riscuri grave de securitate, după ce conducta de gaze naturale a fost umplută cu apă de mare și resturi de gaze naturale.

Agenția daneză pentru energie a declarat:

„Lucrările vizează conservarea conductei avariate prin instalarea de dopuri adaptate la fiecare dintre capetele deschise ale conductei, pentru a preveni alte scurgeri de gaze, și prin introducerea de apă de mare oxigenată.”

Proiectul de 11 miliarde de euro al gazoductului, care urma să transporte gaz rusesc în Germania, a fost extrem de controversat timp de ani de zile. Washingtonul a fost cel mai vehement oponent, până când conducta a fost aruncată în aer în urma unei „misterioase” operațiuni de sabotaj.

Presa corporatistă occidentală a renunțat între timp la acuzațiile repetate, potrivit cărora Moscova și-ar fi aruncat în aer propria conductă vitală, în lumina dezvăluirilor și a consensului recent potrivit căruia a fost vorba fie de o echipă de specialiști ucraineni, îmbarcată pe un iaht „pirat”, fie de o operațiune majoră a CIA cu concursul marinei militare americane, US Navy.

Deși, inițial, țările scandinave se aflau în fruntea concertului de acuzații și investigații împotriva Moscovei, legate de sabotaj, Danemarca pare să colaboreze astăzi deodată cu „paria” Rusie.

Toate acestea au loc în timp ce Washingtonul încă aplică sancțiuni de amploare Rusiei, precum și operatorului rus al NS2, Nord Stream 2 AG, aparținând Gazprom.

Reuters notează:

„Se estimează că conducta avariată a NS2 conține încă aproximativ 9-10 milioane de metri cubi de gaze naturală, în timp ce conducta intactă a rămas plină de gaze.”

Și adaugă:

„Statele Unite au emis în decembrie sancțiuni suplimentare împotriva operatorului și a altor entități rusești, afirmând că că consideră Nord Stream 2 un proiect geopolitic rusesc și se opun eforturilor de a-l relansa.”

Acest lucru a ridicat întrebarea crucială dacă presupusele eforturi ale entității ruse, de atenuare a problemelor de mediu, nu sunt decât o acoperire pentru a relansa în cele din urmă proiectul controversat.

Ceea ce ridică noi probleme de context și conjunctură. La urma urmei, guvernul danez este încleștat în acest moment într-o luptă publică și într-un război al declarațiilor cu noua administrație Trump, cu privire la suveranitatea Groenlandei.

Caută mica țară NATO, Danemarca, orice mijloace posibile de presiune?

De la poziția de aliat apropiat al SUA la cea de inamic...

"When the CIA wanted to tap Angela Merkel's phones, Denmark was there.

When Biden decided to blow up the Nord Stream, in whose waters did he do it? Denmark's." https://t.co/zGwvCGRNXy

— Американец � (@ripplebrain) January 7, 2025

Politico publica marți următoarele:

 Franța a discutat cu Danemarca trimiterea de trupe în Groenlanda, ca răspuns la amenințările repetate ale președintelui Statelor Unite, Donald Trump, de a anexa teritoriul danez, a declarat ministrul francez de Externe, Jean-Nöel Barrot.

Întrebat despre apelurile de a trimite trupe UE în Groenlanda, Barrot a declarat într-uninterviu acordat postului francez Sud Radio că Franța „a început să discute cu Danemarca”, dar că nu este „dorința Danemarcei” de a continua cu această idee.

Comentariile lui Barrot au fost făcute în timp ce prim-ministrul danez, Mette Frederiksen, se afla într-un turneu fulger prin capitalele europene, pentru a obține sprijinul aliaților în relația cu Trump.

Practic, exact în momentul în care Danemarca încearcă să „mobilizeze sprijin în favoarea sa”, în Europa, pentru a-l înfrunta pe Trump, guvernul danez trece de la condamnare Gazprom, aparținând Rusiei, țară supusă sancțiunilor, la colaborarea cu aceasta și la autorizarea ei de a lucra la NS2.

Casa Albă probabil că nu se va sinchisi prea tare, având în vedere contextul general actual, în care Trump încearcă să aducă Moscova la masa negocierilor, în speranța de a pune rapid capăt războiului din Ucraina.

Dar, în decurs de numai câțiva ani, Europa a trecut de la stadiul de dependență totală de gazele naturale ieftine rusești la cea de dependență totală de gazele naturale lichefiate scumpe americane.

Europe has gone from relying entirely on cheap Russian gas to relying entirely on expensive US LNG pic.twitter.com/C4UiUH1W81

— zerohedge (@zerohedge) January 1, 2025