Dacia Edenica

O căruță de țărani a ținut în șah imperii.

A spus-o Petre Țuțea și toți au crezut că exagerează. Dar el nu exagera, vorbea în termenii cei mai proprii. Petre Țuțea cunoștea contabilitate, era expert financiar, dacă ar fi după mine pe el l-aș numi Guvernatorul BNR. Așadar, era programat pe expresia exactă, fără aproximații, chiar dacă de multe ori era dură, de multe ori indecentă, totdeauna șocantă.

Noi n-aveam tunuri, n-aveam tancuri, n-aveam decât căruța, dar, ce e mai grav, n-aveam țară: țara noastră era făcută bucăți, care bucăți erau înglobate în acele imperii, care la turci, care la austrieci, care la ruși. Și totuși, ne-am opus.

A te opune atunci unui imperiu era cum azi o țară s-ar opune NATO. A făcut-o Iugoslavia și am văzut ce a ieșit. Ei bine, noi ne-am opus nu unuia, ci concomitent la trei imperii.

A dorit imperiul otoman să se extindă spre nord și spre vest și s-a împiedicat de noi. Dacă noi nu ne făceam stavilă în fața puhoiului musulman, azi Europa era continent islamic. „…Ca întreg Aliotmanul să se-mpiedice de-un ciot?” Uite că s-a-mpiedicat.

A dorit imperiul austriac să se întindă spre est? S-a împiedicat de noi.

A dorit imperiul rus să se extindă spre vest? S-a împiedicat de noi.

Și știți care a fost cea mai mare victorie a noastră asupra imperiului rus? Eliberarea Ungariei de sub jugul bolșevic în 1919, exact acum o sută de ani. Pentru că Bela Kun și cu Lenin lucrau pe o mână. Statul bolșevic al lui Bela Kun urma să se extindă până la Carpați, unde era graniță în graniță cu statul bolșevic al lui Lenin, care și el urma să se întindă până la Carpați, România dispărând, așa cum se dorește și azi. În situația aceasta, Ungaria cerea să fie republică sovietică, Rusia bolșevică ocupând astfel tot estul Europei până în inima continentului, până la Viena. Ne putem imagina cum ar arăta Europa de azi. Numai că Puterile Europene au cerut României să spulbere acel coșmar continental. Și armata română l-a spulberat. A fost singura armată din istorie care a aruncat în aer un stat bolșevic.

Noi, o căruță de țărani, vorba nemuritorului Petre Țuțea.