În mod normal Legea aceasta nu va putea întra în vigoare, deoarece chiar Curtea Constituțională (dacă vrea) se poate autosesiza pe motiv de neconstituționalitate, dacă acestă lege va trece de Parlament, iar deocamdată hotărârile CCR sunt obligatorii. Sesizarea către CCR mai poate fi făcută și de cel puțin 50 de deputați sau 25 senatori, acest lucru fiind încă un test pentru opoziție.
Ideea este că politica tot mai agresivă a UE impune în România legi contrare interesului nostru national, implicit contrare Constituției României, iar CCR are teoretic rolul să le stopeze. Din păcate CCR de multe ori a stat pe margine, căci altfel unele legi nu ar mai fi intrat în vigoare, de exemplu vânzarea sau anularea unor entități economice vitale pentru suveranitatea României, vezi spre exemplu vânzarea Petrom sau recent cazul Legii decarbonizarii cu închiderea unor unități energetice, care s-au făcut prin votul Parlamentului. Alteori Curtea a reacționat pozitiv, atât în cazul Codului Administrativ din 2018 conform căruia limba maghiară ar fi devenit a doua limbă oficială în statul român, cât și în perioada plandemiei.
CCR are componență politică, membrii ei fiind delagati de către partidele din Parlament și de Președintele României. Este practic un instrument politic creat pentru a supraveghea și sancționa alt instrument politic, anume Parlamentul. Asa cum am mai spus, uneori poate consfinți fărădelegi alteori le poate datorita unor conjuncturi, sancționa.
Consider totuși că anularea puterii CCR nu este bună deoarece chiar și dacă o singură lege antinationala este picata de CCR, CCR trebuie să existe în toată puterea ei, nerespectarea deciziilor ei trebuind să fie sancționată iar deciziile ei să fie obligatorii, fiind un minim garantat al respectării Constituției României, mai ales al Articolului 1 din Constituție: România este stat național, suveran și independent, unitar și indivizibil.
Sau direct în conturile Media Root de la Banca Transilvania:
Autentifică-te sau înregistrează-te pentru a trimite comentarii.