Un studiu publicat în 28 martie 2024 pe rețeaua medicală Jama network (linc) cu numele „Plățile industriei (farmaceutice) către medicii americani după specialitatea acestora și pe tip de produs” (linc) ne oferă informații interesante despre felul cum industria farmaceutică a stimulat financiar medicii din SUA. Problema există și în România și am tratat-o în articole anterioare pe blog:
– Sponsorizările din 2019 în sistemul medical românesc. 6539 sponsorizări declarate de beneficiari și 59173 declarate de sponsori
– Corupția din sistemul medical și vacsinarea (video)
Este o tactică veche, care durează de ani de zile, a industriei farmaceutice de a sponsoriza medici. Chiar dacă în contractele de sponsorizare nu există condiții care să impună medicilor să prescrie anumite produse, deja mulți au învățat lecția: Dacă vrei să mai primești sponsorizări în viitor e bine să nu deranjezi industria farmaceutică (să nu muști mîna care te hrănește). Cred că principala lacună a acestui studiu e că lipsesc plățile către instituții medicale (spitale, facultăți de medicină, reviste medicale și asociații ale medicilor sau pacienților) – aceste plăți ar putea fi chiar mai mari decît cele către medici persoane fizice. Spitalele, de pildă, pot primi bani ca să facă studii privind eficacitatea unui leac promovat de industrie pe pacienții pe care îi au la dispoziție; dar dacă rezultatul studiului iese prost pe viitor spitalul respectiv nu va mai fi contactat să facă asemenea studii. În timp, conducerile spitalelor au învățat lecția.
Concluziile studiului sînt că 57,1% dintre medicii americani au primit bani de la industria farmaceutică în perioada cercetată, numărul de plăți fiind de peste 85 de milioane și suma totală a plăților fiind de 12,1 miliarde dolari. Studiul se bizuie pe raportările pe care chiar industria farmaceutică le-a făcut, conform unei legi americane, prin intermediul „Open Payment Platform” care a devenit operațional din august 2013.
Tălmăcesc mai jos fragmente din acest studiu, textul complet al acestuia (în engleză) putînd fi găsit la lincul indicat.
Metode
Am folosit datele din „Open Payment Platform” dintre 2013 și 2022. Am inclus plăți (în monedă ori echivalent) pentru servicii de consultanță, alte servicii (precum taxe pentru a ține o prezentare la o conferință sau la o facultate), mîncare și băutură, cheltuieli de călătorie și cazare, distracție, educație, daruri, plăți pentru proiecte, contribuții caritabile și onorarii acordate medicilor (alopați și osteopați) (…)
Rezultate
Din 2013 pînă în 2022 industria farmaceutică a făcut 85087744 plăți cu o valoare totală de 12,13 miliarde dolari către 826313 dintre cei 1445944 medici eligibili (procentajul celor care au primit astfel de plăți – 57,1%; plata mediană 48 dolari; 79744940 plăți, adică 93,8%, au fost asociate cu unul sau mai multe produse medicale care erau promovate). Exceptînd anul 2013 (cînd datele sînt disponibile numai începînd din august), valoarea totală a plăților a fost cea mai mare în 2019 (1,6 miliarde dolari) și cea mai mică în 2020 (869,93 milioane dolari). Numărul doctorilor care au primit plăți a fost cel mai mare în 2015 (468164) și cel mai mic în 2020 (359509). Valoarea plăților s-a schimbat de la 1,34 miliarde dolari în 2014 (către 443367 medici) la 1,28 miliarde dolari în 2022 (către 424417 medici). (…)
Discuție
Din 2013 pînă în 2022 medicii americani au primit 12,1 miliarde dolari de la industria farmaceutică. Mai mult de jumătate dintre medici au primit măcar o asemenea plată. Valoarea plăților a variat semnificativ între specializări și între medici cu aceeași specializare. un mic număr de medici au primit sume mari, deseori de peste 1 milion de dolari, în timp ce medicii obișnuiți au primit în medie mult mai puțin, de obicei sub 100 de dolari.
Limitările studiului: Nu s-au inclus plăți către alți profesioniști din sănătate (asistente medicale) deoarece acest tip de plăți au început să fie înregistrate doar din 2021; a depins de raportările făcute de industrie; absența datelor privind anumite tipuri de plăți (cum ar fi mostrele gratuite de medicamente), care pot subestima tranzacțiile financiare; și diferitele durate de timp în care produsele au fost comercializate, deoarece analiza s-a concentrat mai degrabă pe totaluri cumulate decît pe sumele anualizate.
Mai citește:
– Sponsorizările din 2019 în sistemul medical românesc. 6539 sponsorizări declarate de beneficiari și 59173 declarate de sponsori
– Corupția din sistemul medical și vacsinarea (video)
– alte articole pe aceeași temă la subpagina Covid-19 – Realități din sistemul sanitar
Sau direct în conturile Media Root de la Banca Transilvania:
Autentifică-te sau înregistrează-te pentru a trimite comentarii.
sa invete de la maestri cum se minte cu statistica (numita mai nou "data science").
https://www.agerpres.ro/data/stiri/MSSUA4042024.jpg
https://www.agerpres.ro/sanatate/2024/04/04/ministerul-sanatatii-doreste-extinderea-colaborarii-cu-departamentul-de-justitie-al-sua-in-vederea-combaterii-coruptiei-in-proiectele-de-sanatate--1275847
Ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, și secretarul de stat Alexandru Rogobete au avut întâlniri cu reprezentanții Departamentului de Justiție din SUA în vederea extinderii colaborării și implementării de bune practici anticorupție în procedurile aplicabile proiectelor cu finanțare din fonduri externe din domeniul sănătății.
...
"Mă bucură parteneriatul cu Departamentul de Justiție din SUA care consolidează capacitatea Ministerului Sănătății de a derula eficient numeroasele programe de investiții și de asistență tehnică finanțate din fonduri externe. Încă de la începutul mandatului meu, combaterea corupției în sistemul sanitar a reprezentat o prioritate, iar expertiza colegilor din SUA aduce un aport valoros capabilităților Ministerului Sănătății de a realiza acest lucru. Sănătatea din România și implicit pacienții beneficiază în acest mod de avantajele parteneriatului strategic cu SUA", a declarat ministrul Sănătății, Alexandru Rafila.
... Departamentului de Justiție și FBI care vor sprijini în continuare workshop-urile organizate de Ministerul Sănătății în întreaga țară pentru bune practici în achizițiile publice