Nicolae Țibrigan
Apelul meu în procesul cu Țîbrigan și ISPRI
Cititorii mai vechi ai acestui blog cunosc deja despre procesul pe care l-am deschis ca urmare a articolului domnului Țîbrigan „STOP FALS CORONAVIRUS! Cei „12 apostoli” ai dezinformării despre coronavirus au ajuns și în România” (linc), pe care domnul Țîbrigan (angajat al Institutului de Științe Politice și Relații Internaționale „Ion I. C. Brătianu” al Academiei Române) îl publicase în aprilie 2020 și în care mă nominalizase și pe mine ca persoană implicată în dezinformarea legată de covid, ca urmare a faptului că tălmăcisem în românește și publicasem pe youtube un interviu al microbiologului Sucharit Bhakdi care critica măsurile luate sub pretext de combatere a covidului. În urma articolului lui Țîbrigan și a îndemnului fățiș exprimat în articol ca să se raporteze la youtube ca dezinformare/scam acea filmare cu Sucharit Bhakdi a fost ștearsă de pe canalul meu youtube.
Vedeți articolele anterioare pe acest subiect:
– Dr. Sucharit Bhakdi
(Germania) despre isteria coronavirusului: Măsurile sînt absurde și
primejdioase. Concetățenii noștri bătrîni au tot dreptul să fie făcute eforturi
pentru prelungirea vieții lor. Contactele sociale, evenimentele sociale,
teatrul, muzica, călătoriile, vacanțele, sportul, toate acestea îi ajută să-și
prelungească viața. Speranța de viață a milioane de oameni e scurtată cu
măsurile anticoronavirus (video)
– LARICS mă citează ca
fiind printre „apostolii dezinformării” legate de covid-19 și cere cenzurarea
interviului cu profesor Sucharit Bhakdi încărcat de mine pe youtube
– Acțiune în justiție
împotriva lui Nicolae Țîbrigan și a Institutului de Științe Politice și Relații
Internaționale „I. C. Brătianu” al Academiei Române
– Procesul cu Nicolae
Țîbrigan de la LARICS. Concluziile mele scrise. Pronunțarea a fost amînată
pentru 11 iulie
– Judecătoria sectorului
6 București a respins cererea mea de despăgubiri în procesul cu Nicolae
Țîbrigan
– Sentința Judecătoriei
sectorului 6 în procesul cu Nicolae Țîbrigan și ISPRI: „Pîrîtul, prin
afirmațiile sale, s-a plasat în cadrul limitelor admisibile ale libertății sale
de exprimare”
Am făcut apel la sentința judecătoriei. Prezint acest apel:
Judecătoria sectorului 6 București
Dosar 6175/303/2023
Domnule președinte
Subsemnatul, Mioc Marius (…), în calitate de reclamant în această cauză, în contradictoriu cu Țîbrigan Nicolae, (…) și Institutul de Științe Politice și Relații Internaționale Ion I. C. Brătianu al Academiei Române (numit în cele ce urmează „ISPRI”) cu sediul în București, bulevardul Iuliu Maniu nr. 1-3, corp A, etaj 7, sector 6 declar
APEL
împotriva Sentinței civile nr. 6307 din 11 iulie 2024
Vă cer ca prin hotărîrea pe care o veți pronunța să casați sentința, să admiteți acțiunea mea așa cum a fost formulată, și să obligați pîrîții, în solidar, la:
- plata sumei de 50000 lei, actualizate cu indicele inflației pentru perioada scursă din 3 aprilie 2023 (data deschiderii acestui proces) pînă la plata efectivă,
- publicarea dispozitivului hotărîrii în publicația on-line larics.ro în cadrul antetului articolului defăimător, precum și la publicarea, pe cheltuiala lor, a dispozitivului hotărîrii în două ziare de circulație națională, respectiv Adevărul și Evenimentul Zilei
- plata cheltuielilor de judecată, inclusiv a sumei de 2860,88 lei cheltuieli de judecată la primă instanță
Cer menținerea respingerii excepției lipsei calității procesuale pasive a pîrîtului ISPRI dispusă prin această sentință.
Ținînd seama că articolul pîrîtului Țîbrigan care face obiectul cauzei a apărut inițial în 4 aprilie 2020, cer instanței să elimine din materialul probator toate articolele depuse de pîrît care au fost publicate după data de 4 aprilie 2020, căci acele articole nu puteau sta la baza cercetării făcute de pîrît pentru scrierea articolului său.
MOTIVE:
1. Contextul general în care au apărut articolul domnului Țîbrigan și traducerea mea a interviului lui Bhakdi
Ca urmare a marilor manifestații de protest din orașul chinez Wuhan, din anul 20191, prilejuite de planurile de construire a unei uzine de incinerare a gunoiului potențial poluantă, cît și a marilor manifestații de protest din același an din Hong Kong2, Partidul Comunist Chinez a hotărît că sînt necesare măsuri pentru potolirea populației. S-a hotărît totodată să nu se treacă la o reprimare sîngeroasă (precum la Tien An Men în 1989), ci să se folosească o abordare mai omenoasă. De aceea, un virus descoperit în acel an de către laboratorul de virusologie din Wuhan a fost declarat o mare primejdie și s-a luat măsura carantinării întregii populații (11 milioane) a orașului Wuhan sub pretextul combaterii răspîndirii acestui virus. Prin presă și rețele de socializare s-au răspîndit filmări prin care să se justifice măsurile luate, cu oameni care cădeau secerați pe străzi chipurile datorită noului virus. Speriați de filmările apărute și de posibilitatea de a fi acuzați că, prin lipsă de acțiune, au lăsat să se întîmple o catastrofă, politicieni din alte țări au copiat măsurile luate în China. Oameni de știință cunoscuți din domeniul medicinei, printre care Sucharit Bhakdi, au luat atitudine arătînd că isteria legată de noul virus nu are temei3.
Am publicat tălmăcirea interviului lui Bhakdi în 26 martie 2020 iar articolul domnului Țîbrigan a apărut prima oară în 4 aprilie 2020. În România fusese instituită starea de urgență. Începînd cu 17 martie 2020 exercitarea multor drepturi cetățenești fusese restrînsă prin ordonanțe militare. Fuseseră interzise multe activități economice dar se anunțaseră subvenții din bugetul de stat pentru firmele care și-au suspendat ori micșorat activitatea ca urmare a pandemiei (de fapt, a interzicerilor impuse de guvern sub pretextul combaterii pandemiei). Ordonanța militară nr. 1 din 17 martie 2020 interzicea servirea alimentelor și băuturilor în restaurante, hoteluri, cafenele, interzicea orice activități culturale, științifice, artistice, religioase, sportive, de divertisment ori tratament în spații închise, interzicea orice evenimente în spații deschise cu mai mult de 100 de participanți, dar și cele cu mai puțin de 100 participanți dacă nu se respecta condiția să se păstreze distanță de minim 1 metru între participanți. Prin Ordonanța militară nr. 2 din 21 martie 2020 s-a suspendat activitatea cabinetelor de medicină dentară, cu excepția intervențiilor de urgență, vînzările cu amănuntul în centrele comerciale cu excepția vînzării produselor alimentare, veterinare, farmaceutice și serviciilor de curățătorie, s-a interzis circulația persoanelor în afara locuinței în grupuri mai mari de 3 persoane, s-a interzs, cu unele excepții, intrarea cetățenilor străini în România. Se adăuga o excepție în ceea ce privește activitățile religioase, în sensul că se accepta oficierea slujbelor religioase fără public transmise prin internet și botezuri, cununii, înmormîntări cu participare de maxim 8 persoane. Circulația persoanelor în afara locuinței era îngăduită doar pentru motive limitative, care trebuiau justificate prin documente – declarații pe proprie răspundere, legitimații de serviciu. Persoanele bănuite (nu dovedite) că ar putea fi infectate cu covid pe criterii precum că veniseră dintr-o țară unde se raportaseră multe infecții ori stătuseră lîngă o persoană infectată, erau puse în izolare și se stabiliseră pedepse pentru nerespectarea izolării. Ordonanța militară nr. 3 din 24 martie 2020 întărește interzicerile legate de deplasarea persoanelor în afara locuinței și extinde măsura izolării la domiciliu sau a carantinării la toate persoanele care intră în România. Persoanele de peste 65 de ani aveau voie să iasă din casă doar pentru motive limitativ prevăzute și doar între orele 11 și 13 (excepție activități agricole și profesionale).
Prin Ordinul Ministerului Sănătății nr. 436 din 13 martie 2020 (Monitorul Oficial 207 / 13.03.2020) se impunea evitarea autopsiilor în cazul morților la care exista bănuiala unei infecții cu covid, cu foarte mici excepții (art. 185 cod procedură penală ori program de cercetare științifică autorizat). În toate cazurile de morți la care se bănuia că a existat infecție cu covid se trecea covid pe certificatul de deces, indiferent ce alte boli mai avusese pacientul. Bănuiala pe care se întemeia trecerea covidului pe certificatul de deces nu era neapărat un test pozitiv ci faptul că persoana fusese carantinată ori izolată la domiciliu (carantinarea ori izolarea la domiciliu nefăcîndu-se pe baza unui test ci, după Ordonanța militară 3 / 24.03.2020, simplul fapt că o persoană venea din străinătate era motiv de carantinare sau izolare; înainte de Ordonanța militară 3 se carantinau ori izolau doar persoanele care veniseră din anumite țări considerate de risc).
Ministrul sănătății Victor Costache care probabil nu fusese de acord cu măsurile plănuite, fusese înlocuit în 26 martie 2020 cu Nelu Tătaru. Noul ministru al sănătății a dat dispoziție ca în absolut orice caz de persoană decedată să se facă test covid (filele 490-492), chiar dacă nu prezentase semne ale bolii și avea alte boli grave cunoscute: „am solicitat ca în fiecare județ toate decesele pe care le avem să fie considerate ca deces suspect coronavirus și să avem în continuare o evaluare a lor completă”4. Coroborat cu Ordinul 436/13.03.2020, această epidemie de testări de laborator a îngăduit raportarea unui număr crescut de cazuri de morți de covid care în alte condiții nu ar fi fost clasificați cu această boală.
Mortalitatea în România era semnificativ mai mică decît fusese în anul 2019, după cum e dovedit cu raportul „Evenimente demografice în anul 2020” (filele 68-69). Abia începînd cu iulie 2020 mortalitatea avea să depășească semnificativ mortalitatea din anul 2019. În ciuda procedurilor introduse prin Ordinul 436/13.03.2020, numărul morților de/cu covid raportat era insignifiant. În întreaga perioadă de pînă în 4 aprilie 2020 (data publicării articolului lui Țîbrigan) se raportaseră în România 141 cazuri de morți cu covid și 3613 infectări, iar în 4 aprilie 2020 se raportau 430 cazuri noi de infectări5. Față de ultima informare, se raportau 8 morți noi de/cu covid6. Spre comparație: în 8 martie 2022, cînd prin Hotărîrea nr. 16/2022 a Comitetului Național pentru Situații de Urgență (Monitorul Oficial nr. 230 din 8 martie 2020) au fost ridicate toate restricțiile adoptate pentru prevenirea și combaterea pandemiei de covid-19, s-au înregistrat 5461 cazuri noi de persoane infectate cu covid-19, iar în ultimele 24 de ore se raportaseră 101 morți de/cu covid7. Adică: restricțiile au fost considerate necesare cînd se înregistraseră 8 cazuri noi de morți de/cu covid, dar n-au mai fost necesare și s-au ridicat cînd se raportaseră 101 morți de/cu covid într-o zi.
Statul român se ocupa cu cenzurarea internetului. Agenția Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM) interzicea saituri românești, după cum dovedesc cu decizii pe care le alătur ale acestei instituții. Saituri precum Youtube, Vimeo, Facebook nefiind însă bazate în România și fiind prea importante pentru a fi blocate complet pentru cetățenii români, în cazul acestora s-a ales varianta colaborării pentru cenzură cu chiar conducerea acelor saituri.
Procedurile medicale s-au schimbat, impunîndu-se testarea pentru covid a oricărui pacient, indiferent de problema medicală pentru care se prezentase la spital, iar în caz de depistare a infecției cu covid, tratarea acestei boli cu prioritate, neglijîndu-se alte afecțiuni. Multe spitale s-au reorganizat, fiind declarate spitale strict pentru covid, fiind dați afară bolnavi care se internaseră pentru alte boli. Președintele Klaus Iohanis anunțase că e nevoie să se acorde supliment salarial de 500 euro/lună medicilor care tratează bolnavi de covid8, ceea ce s-a transpus apoi în practică.
În instituții de stat angajații erau descurajați să vină la serviciu, dar lefurile se plăteau întregi. Instanțele de judecată suspendaseră multe procese pentru a evita răspîndirea virusului.
Totodată, la data respectivă nu se introdusese încă obligativitatea purtării măștilor (abia în mai 2020 avea să se introducă) și nici nu începuse vaccinarea anticovid (aceasta avea să înceapă în România în 27 decembrie 2020, ceva mai repede în Rusia). Ideea că isteria din jurul virusului e pretext pentru a impune vaccinarea forțată a populației era doar o teorie conspiraționistă, deoarece vaccinurile nu erau disponibile, aprobarea unui nou vaccin dura în general vreo 10 ani și pentru viruși respiratori, datorită mutațiilor frecvente pe care aceștia le fac, se știa că n-au putut fi produse vaccinuri eficace (doar pentru bacterii se făcuseră vaccinuri de oarecare eficacitate). În plus, art. 5 din Convenția Europeană din 4 aprilie 1997 pentru protecția drepturilor omului și a demnității umane față de aplicațiile biologiei și medicinei (publicată în Monitorul Oficial nr. 103 din 28 februarie 2001; Legea nr. 17/2001) prevedea că orice intervenție în domeniul sănătății se poate efectua doar dacă persoana vizată și-a dat consimțămîntul liber și în cunoștiință de cauză.
Mai tîrziu Curtea Constituțională avea să constate că multe dintre măsurile în vigoare în aprilie 2020 sub pretextul combaterii covidului sînt nelegale (de pildă, Decizia 258 din 25 iunie 2020 a CCR).
2. Afirmațiile producătoare de prejudicii ale pîrîtului Țîbrigan
Prin Sentința amintită, instanța a respins cererea mea, concluzionînd că prin articolul „STOP CORONAVIRUS DISINFORMATION! Cei 12 apostoli ai dezinformării despre coronavirus au ajuns și în România” publicat în 4 aprilie 2020 pe saitul https://larics.ro, republicat deasemeni pe https://adevarul.ro cu titlul „Stop fals coronavirus! Cei „12 apostoli" ai dezinformării despre coronavirus au ajuns și în România” și pe alte saituri (cu titlul de exemplu am indicat și saitul https://comisarul.ro) (filele 45-56), autorul Țîbrigan Nicolae „s-a plasat în cadrul limitelor admisibile ale libertății sale de exprimare”.
Pentru a concluziona astfel, instanța a analizat 5 afirmații din articolul domnului Țîbrigan. Voi comenta pe rînd cele 5 afirmații și motivele pentru care consider că aprecierile instanței sînt greșite. Afirmațiile reprezentînd judecăți de valoare nu se pretează la demonstrarea exactității lor. Deși însăși instanța afirmă că „chiar dacă o declarație echivalează cu o judecată de valoare, aceasta trebuie să se bazeze pe o bază faptică suficientă, în caz contrar fiind excesivă (cauza Pedersen și Baadsgaard c. Danemarcei (MC), pct. 76)”, în sentință se ignoră faptul că multe din afirmațiile pîrîtului sînt complet lipsite de bază faptică.
2.1. Afirmația pîrîtului Țîbrigan că „din filmulețele încărcate pe canal rezultă că Mioc este preocupat de teorii ale conspirației, narațiuni anti-sistem, controverse legate de Revoluția română din 1989” este apreciată ca întemeiată, aceasta rezultînd chiar din descrierea pe care am lăsat-o pe canalul meu youtube și din filmulețele încărcate pe canal pe care domnul Țîbrigan le-a studiat.
Canalul meu youtube are, și a avut și la data apariției articolului domnului Țîbrigan, următoarea descriere:
„Canal pe care TVR vrea să-l șteargă de pe youtube. A făcut reclamație pentru încălcarea drepturilor de autor pentru că am pus aici fragmente din emisiunea TVR din decembrie 1989.
Saitul meu principal este https://mariusmioc.wordpress.com
Mai am, tot despre revoluția din 1989, saitul https://documente1989.wordpress.com
Deasemeni, mai am saitul „Documente despre istoria românilor” https://istoriaromaneasca.wordpress.com pentru probleme de istorie altele decît cele despre revoluția din 1989”.
Sînt adăugate apoi lincuri către alte saituri gestionate de mine. Lincurile către canalele mele video rumble și bitchute sînt adăugate ulterior apariției articolului domnului Țîbrigan, căci abia după ce am observat cenzura de pe youtube legată de coronavirus mi-am făcut canal video și pe aceste saituri, mai puțin cenzurate.
Descrierea canalului se poate vedea la https://www.youtube.com/@MiocMarius/featured, pentru a vedea descrierea completă trebuie făcut clic unde scrie „…mai multe”.
Așadar, în descrierea canalului meu youtube se pomenește doar despre un conflict avut cu Televiziunea Română pe motiv de drepturi de autor, care n-are nici o legătură cu „teorii ale conspirației, narațiuni anti-sistem, controverse legate de Revoluția română din 1989”. Am pomenit acel conflict și în chemarea în judecată inițială („Canalul de youtube l-am început cu materiale video din și în legătură cu Revoluția din 1989, iar în cadrul unora din aceste materiale video, fiind preluate din cadrul emisiunii TVR și TVR revendicînd drepturi de autor asupra lor, apar și reclame, însă banii pentru ele intră în contul TVR. Am avut corespondență cu TVR pe acest subiect pe care am publicat-o la https://mariusmioc.wordpress.com/2012/02/16/tvr-imi-da-drept-conditionat-de-a-i-folosi-inregistrarile-din-revolutie/”) și în răspunsul la interogatoriu (întrebarea 7).
Problemele pe care le-am avut cu TVR legate de dreptul de autor le-am menționat și în articole publicate la vremea respectivă (2011-2012) pe blogul propriu: „Reclamație împotriva mea la youtube”9, „TVR, îngrijorată de „răspîndirea incontrolabilă” a adevărului despre revoluție”10 și „TVR îmi dă drept condiționat de a-i folosi înregistrările din revoluție”11.
Materialele de pe canalul meu youtube, la momentul scrierii articolului domnului Țîbrigan analizat în prezenta cauză, erau reprezentate de filmări din revoluția din 1989 ori emisiuni despre revoluția din 1989, nicidecum de teorii ale conspirației ori narațiuni antisistem. Pîrîtul nu a indicat nici un material de pe canalul meu youtube, publicat anterior articolului scris de dînsul, care să propage teorii ale conspirației ori narațiuni antisistem.
Eu am fost implicat în unele polemici legate de revoluția din 1989, dar aceste polemici nu le-am făcut prin intermediul canalului meu youtube, ci prin articole în presă, în cărți publicate ori pe blogul meu personal. Canalul youtube l-am folosit strict pentru prezentarea unor fapte. Prin urmare, afirmația făcută de Țîbrigan: „Din filmulețele încărcate pe canal rezultă că Mioc este preocupat de teorii ale conspirației, narațiuni antisistem, controverse legate de revoluția din 1989”, este lipsită de orice bază faptică. În decembrie 1989 la Televiziunea Română s-au făcut afirmații precum „apa este otrăvită”12, „spre Televiziune înaintează 2000 de teroriști”13 ori „Orașul Pitești poate să dispară complet de pe harta țării”14, după cum în 2020 se făceau afirmații de tipul „mor oamenii de covid”. Prezentarea pe canalul meu youtube a unor filmări cu difuzarea la TVR a acestor afirmații nu reprezintă însă teorii ale conspirației, narațiuni antisistem ori controverse, ci sînt prezentarea adevărului necontroversat despre acel moment istoric.
Oare peste cîțiva ani, cei care vor pune pe youtube fragmente din emisiuni televizate în care se vorbea de oameni care ar fi murit de covid, vor fi acuzați de teorii ale conspirației și propăvăduirea de narațiuni antisistem?
Tema principală a publicisticii mele anterior apariției problemei covid a fost revoluția din 1989, eu fiind participant direct la revoluție chiar de la începutul acesteia – în mulțimea adunată în jurul casei preotului Laszlo Tokes. Am fost arestat de miliție în 16 decembrie 1989, mi s-a făcut dosar penal, și am fost scos de sub urmărire penală în iunie 1990 ca urmare a abrogării articolului din codul penal care incrimina propaganda împotriva orînduirii socialiste. Contrar afirmațiilor pîrîtului, în publicistica mea nu am susținut controverse ci mereu am arătat că nu trebuie să vorbim de controverse legate de acest subiect. Am alăturat chemării în judecată inițiale copii după coperțile cărților publicate de mine (filele 35-43).
Una dintre ele se numește „Revoluția, fără mistere. Începutul revoluției române: cazul Laszlo Tokes” (tipărită în 2002), scoțînd în evidență, chiar din titlu, caracteristica principală a începutului revoluției române: lipsa misterelor. Moto-ul cărții, tipărit pe pagina a 2-a și preluat din cele spuse de mine într-o conferință de presă din 1994, este: „Desigur, mai există enigme: nu se știe, de pildă, ce culoare aveau ciorapii purtați de László Tőkés în 16 decembrie 1989. În linii mari însă, credem istoria revoluției din Timișoara cunoscută. Se pare însă că presa dîmbovițeană post-revoluționară este de altă părere și va continua să dezbată cele două mari enigme pe care le-a născocit: enigma începutului revoluției și enigma găinii care a născut pui vii”. Același moto l-am reluat și la cartea mea „Revoluția din 1989, explicată pentru to(n)ți” (2014, ediția a 2-a 2017).
În 2019 am publicat 2 cărți prin care am inaugurat colecția de carte „Nu vrem să aflăm adevărul despre revoluție, fiindcă îl cunoaștem” a editurii Partoș, coperțile acestora fiind alăturate cererii de chemare în judecată. Așadar, în publicistica mea nu am susținut ideea de controverse ci am subliniat că în problema revoluției din 1989 (tema principală a publicisticii mele) avem de-a face doar cu o campanie propagandistică de „fake news”, falsificare a istoriei și că de fapt nu există controverse sau mistere. Ziceam că pot fi controverse doar în amănunte precum culoarea ciorapilor lui Laszlo Tokes, însă nu m-am implicat în această controversă fiindcă la București există un Institut al Revoluției cu buget de milioane și n-am dorit să las oamenii ăia fără obiectul muncii, adică să le iau pîinea de la gură.
Publicistica mea anterioară problemei covid nu a fost anti-sistem, ci pro-sistem, susținerile mele fiind confirmate oficial de instituții ale statului român. De pildă, am susținut că armata română a fost implicată în reprimarea revoluției, fapt confirmat prin hotărîri penale definitive cu autoritate de lucru judecat15. Am susținut că generalul Stănculescu nu a fost erou al revoluției (cum îl prezenta o bună parte din mass media) ci criminal, fapt confirmat prin hotărîre judecătorească cu autoritate de lucru judecat16. Am susținut că în lupta cu teroriștii de după 22 decembrie s-au înregistrat multe omoruri și vătămări din confuzii și focuri fratricide, fapt deasemeni confirmat prin hotărîri judecătorești cu autoritate de lucru judecat17. Am susținut că în problema teroriștilor apăruți după 22 decembrie 1989 avem de-a face cu o diversiune și această susținere e preluată de Secția Parchetelor Militare a Parchetului de pe lîngă Înalta Curte de Casație și Justiție în Rechizitoriul prin care au fost trimiși în judecată fostul președinte Ion Iliescu și alte două persoane18. Prin urmare, publicistica mea legată de revoluție putea fi eventual calificată drept anti-sistem în anii ‘90, dar în anul 2020, cînd a apărut articolul domnului Țîbrigan, ea nu putea fi calificată decît ca pro-sistem, fiind vorba de susțineri confirmate de instituții ale statului român, pe alocuri chiar de hotărîri judecătorești cu autoritate de lucru judecat. Parafrazîndu-l pe Ludovic al 14-lea, pot spune că în problema revoluției din 1989 – tema principală a publicisticii mele înainte de apariția problemei covid – sistemul sînt eu.
Obiectul acestui proces nu este analizarea publicisticii mele ci a articolului domnului Țîbrigan din aprilie 2020. Cum dumnealui a făcut afirmația că din analizarea canalului meu youtube rezultă că sînt „preocupat de teorii ale conspirației, narațiuni antisistem, controverse legate de revoluția din 1989”, dînsul este cel care trebuie să indice exemple concrete de filmulețe de pe canalul meu youtube pe care se întemeiază aprecierile dumisale. În lipsa unor asemenea exemple, concluzia este că aprecierile sînt complet lipsite de bază faptică.
2.2. Afirmația că pîrîtul Țîbrigan m-a acuzat de dezinformare nu este reținută de instanță cum a fost invocată de mine deoarece, din citirea întregului articol reiese că sintagma de „apostol al dezinformării” nu mi-a fost acordată mie ci experților citați în articol (printre care Sucharit Bhakdi, pe care-l tălmăcisem).
Chiar presupunînd că domnul Țîbrigan a intenționat să se refere doar la Sucharit Bhakdi și nu la mine prin sintagma „apostol al dezinformării”, o mare parte dintre cititori au ajuns la concluzia că sintagma se referă la mine. Cuvîntul „apostol” înseamnă, conform dexonline.ro, „discipol”, „adept și propagator înflăcărat al unei idei, al unei doctrine”. Tălmăcind și răspîndind interviul cu Sucharit Bhakdi, atît prin canalul meu youtube cît și prin blogul meu ori prin rețele de socializare, eu pot fi considerat „apostol” a lui Sucharit Bhakdi. Interpretarea cea mai logică a articolului domnului Țîbrigan este că Sucharit Bhakdi reprezintă dezinformarea, iar eu, care i-am răspîndit ideile, sînt „apostolul” lui Sucharit Bhakdi, adică „apostol al dezinformării”. Conform art. 1349 alin. (2) cod civil, persoana care, avînd discernămînt, încalcă drepturile altuia este răspunzător de toate urmările faptei sale, inclusiv urmările neprevăzute. Așadar, pîrîtul este răspunzător de faptul că o parte a opiniei publice a ajuns să mă considere „apostol al dezinformării”, chiar în ipoteza că nu aceasta a fost intenția sa.
Se cuvine subliniat faptul că pe lîngă sintagma de „apostol al dezinformării”, articolul pîrîtului conține și fraza: „să raportăm interviul urcat pe Youtube ca Spam or misleading > scams / fraud”. Se face referire anume la interviul tălmăcit de mine și încărcat pe canalul meu Youtube, care este calificat drept „scams / fraud”, adică înșelăciune / fraudă. Aceasta este o altă acuzație care este lipsită de o minimă bază faptică. Fapta mea de a pune pe canalul meu Youtube, cu tălmăcire românească, interviul profesorului Bhakdi, sub nici o formă nu poate fi calificată ca înșelăciune sau fraudă, independent de părerile care pot exista asupra opiniilor domnului Bhakdi. Profesorul Bhakdi într-adevăr a dat acel interviu, pîrîtul nu a indicat în tălmăcirea făcută de mine vreo greșeală prin care aș fi distorsionat afirmațiile domnului Bhakdi iar prezentarea pe care am făcut-o domnului Bhakdi, drept profesor, specialist în microbiologie, citat în multe lucrări științifice din domeniu, este corectă. Însuși pîrîtul scrie în articol:
„La o căutare pe Google după numele și prenumele „profesorului” „Sucharit Bhakdi”, am descoperit o pagină a sa pe Wikipedia, unde se specifică în limba germană că este născut pe 1 noiembrie 1946 în Washington D.C., doctor și specialist în microbiologie. Acesta a mai fost profesor la Universitatea Johannes Gutenberg din Mainz și șef al Institutului de Igienă și Microbiologie Medicală. (…) La o verificare după numele „Sucharit” pe site-ul oficial al Universității de Medicină din Mainz, am descoperit câteva citări ale lucrărilor sale, așa că cel mai probabil avem de-a face cu o persoană reală, dar care e folosită ca „idiot util” în promovarea unor narațiuni strategice de manipulare, anti-sistem, în condițiile în care Sucharit Bhakdi nu are măcar un cont pe Facebook, sau unul funcțional pe platforma LinkedIn”.
Astfel, chiar din constatările domnului Țîbrigan rezultă că nu a fost nici un fel de înșelăciune sau fraudă în felul cum l-am prezentat pe Bhakdi. Dînsul încearcă să minimizeze recunoașterea de care Sucharit Bhakdi se bucură în domeniul microbiologiei, fără nici un temei pune între ghilimele cuvîntul „profesor” și expresia „specialist în boli infecțioase”, insinuînd că Bhakdi n-ar fi profesor adevărat, deși apoi recunoaște că acesta a fost profesor la Universitatea Johannes Gutenberg din Mainz (exact cum îl prezentasem eu – vezi capturile de pe facebook preluate în articolul domnului Țîbrigan) și că i-a găsit numele pe saitul universității respective. Dacă domnul Țîbrigan ar fi elev de liceu aș considera faptul că dînsul și-a făcut cercetarea pe Google simplu, Wikipedia, Facebook și LinkedIn expresie a lipsei sale de experiență. Avînd însă de a face cu un doctor în sociologie, cercetător științific al unui institut subordonat Academiei, e imposibil ca dînsul să nu cunoască că pentru lucrări științifice există pe internet motoare de căutare mai serioase decît Google simplu, cum ar fi Google Academic (scholar.google.com) sau Google Cărți (books.google.com), la care m-am referit în cererea de chemare în judecată. Am alăturat cererii de chemare în judecată dovada că pe Google Academic (scholar.google.com), la o căutare cu „Sucharit Bhakdi” se găsesc sute de rezultate (fila 59). Adițional, instanța poate face căutare pentru „Sucharit Bhakdi” și pe Google Cărți (books.google.com). Lipsa unor conturi pe Facebook și LinkedIn pentru Sucharit Bhakdi la care se referă Țîbrigan este nerelevantă (nu este obligatoriu pentru un om de știință să aibă cont de facebook, iar LinkedIn e un sait unde își încarcă autobiografiile profesionale cei care-și caută locuri de muncă – ceea ce nu e cazul lui Bhakdi care e pensionar și oricum mult prea cunoscut ca să aibă nevoie să-și facă reclamă pe LinkedIn). În cazul unui cercetător științific doctor în sociologie cum este pîrîtul, folosirea unor asemenea argumente și ignorarea rezultatelor la îndemîna oricui prin căutări pe Google Academic (scholar.google.com) și Google Cărți (books.google.com) denotă rea credință. Anume pîrîtul este cel vinovat de dezinformare, prin folosirea ghilimelelor la titlul de profesor pe care-l are Bhakdi ori dezinformare prin omisiune – ignorarea unor surse care e imposibil să nu le cunoască ținînd seama de pregătirea sa ori folosirea unor argumente complet nerelevante.
2.3. Afirmația că aș fi un aliat al Kremlinului este o judecată de valoare. Instanța spune că pîrîtul a făcut dovada că studiază dezinformarea făcută de Rusia prin volumele și articolele publicate în calitate de autor cît și din sursele pe care se întemeiază articolul reclamat, arătate în întîmpinare. Prin urmare, a avut o bază faptică suficientă pentru a afirma că eu sînt interesat de strategiile Rusiei privind sănătatea publică în contextul pandemiei COVID-19 deoarece am publicat interviul cu Sucharit Bhakdi și, „conform cercetării făcute de pîrît, Rusia a avut o abordare în acord cu cele promovate de către Sucharit Bhakdi”.
Nu contest faptul că guvernul rus (Kremlinul) este implicat în acțiuni de dezinformare. În prezenta cauză nu discutăm la modul general dacă Rusia (Kremlinul) are activitate de dezinformare ci la modul concret dacă opiniile din interviul lui Sucharit Bhakdi pe care-l tălmăcisem și încărcasem pe canalul meu youtube sînt în acord cu această activitate de dezinformare a Rusiei.
Simplul fapt că pîrîtul este doctor în sociologie și a studiat dezinformarea făcută de Rusia nu este destul pentru a concluziona că articolul dînsului a avut o bază faptică suficientă. Practica judecătorească în mod constant a apreciat că inclusiv specialiștii în sociologie au obligația să arate că afirmațiile pe care le-au făcut în mijloacele de informare în masă au măcar o minimă bază faptică. Astfel, unul din cei mai cunoscuți sociologi bucureșteni, Corneliu Vadim Tudor, a fost obligat de instanțele de judecată să plătească despăgubiri către diferite persoane cărora le-a lezat onoarea și demnitatea prin afirmațiile sale: Horia Georgescu19, Dorin Marian20, fostul președinte Emil Constantinescu21. Inclusiv CEDO a confirmat că sociologul Corneliu Vadim Tudor22 a fost în mod corect condamnat la plata unor sume de bani pentru afirmații a căror veridicitate nu a dovedit-o – cauza Corneliu Vadim Tudor împotriva României, 6928/04, hotărîre din 15 iunie 200623; în cauza respectivă era vorba de afirmația că un om politic rival a fost colaborator al securității; apreciez că acuzația de „colaborator al securității” din speța Corneliu Vadim Tudor împotriva României nu e mai puțin gravă decît cea de „aliat (in)voluntar al Kremlinului”.
În calitate de participant la mișcarea sociologică din decembrie 1989 de la Timișoara care a avut ca scop înlăturarea fostului președinte Nicolae Ceaușescu, mișcare cunoscută și sub denumirea de „lucrul bine făcut”, sînt oarecum obișnuit cu acuzația de aliat al agenturilor străine. Această acuzație a fost adusă de fostul președinte Nicolae Ceaușescu, iar după moartea sa continuată de simpatizanți ai acestuia precum sus-amintitul sociolog Corneliu Vadim Tudor. Domnul Țîbrigan, în articolul său, continuă tradiția școlii sociologice bucureștene de a acuza de alianță cu agenturili străine persoanele care au păreri diferite de cele ale guvernării.
Niciunul din articolele pe care pîrîtul le-a atașat ca dovadă a cercetării pe care a făcut-o nu dovedește că ideile expuse de Sucharit Bhakdi cu privire la coronavirus corespund cu politica Rusiei în această privință. Multe din aceste articole nu pomenesc nimic de Sucharit Bhakdi. Bhakdi nu pomenește nimic despre Rusia în interviul său. Multe articole pe care pîrîtul pretinde că au stat la baza cercetării făcute de dînsul pentru a-și scrie articolul incriminat sînt apărute după 4 aprilie 2020, data cînd pîrîtul și-a publicat articolul, deci nu puteau sta la baza cercetării sale pentru acel articol. Printre altele, domnul Țîbrigan a alăturat articole care se referă la invazia rusă în Ucraina începută în februarie 2022. Cum ar putea fi relevant asemenea articol ca dovadă a cercetării științifice pe care a făcut-o pentru un articol publicat în 2020? Bhakdi nu s-a referit deloc la războiul ruso-ucrainean, care la data interviului său nici nu exista.
În rîndul articolelor alăturate de pîrîtul Țîbrigan ca exemplu de cercetare pe care s-a bizuit articolul său, găsim următoarele în care e pomenit Sucharit Bhakdi:
– „Unsubstantiated claims by Michael Palmer and Sucharit Bhakdi don‘t demonstrate that COVID-19 vaccine harm organs” (Afirmațiile nefondate ale lui Michael Palmer și Sucharit Bhakdi nu dovedesc că vaccinurile împotriva COVID-19 dăunează organelor) – engleză filele 164-172, traducere filele 663-664. Articolul este ulterior datei de 4 aprilie 2020 deci nu putea fi folosit în cercetarea care a stat la baza acelui articol. Se referă la vaccinarea anticovid, care a început abia în decembrie 2020 și care nu a fost discutată în interviul domnului Bhakdi care a fost șters la îndemnul domnului Țîbrigan. În articol nu se pomenește nimic despre Rusia.
– „FALSE: According to the microbiologist, Dr. Sucharit Bhakdi, people who test positive but have no symptoms of the COVID-19 should not be obligated to follow quarantine rules. Also, he stated that vaccines for COVID-19 cause trombotic episodes in a very big percentages of the vaccinated population due to the fact that they produce the spike protein which is then released in the bloodstream” (FALS: Conform microbiologului Dr. Sucharit Bhakdi, persoanele care sînt testate pozitiv de covid dar nu au simptoame nu ar trebui să fie silite la carantinare. Deasemeni, el a afirmat că vaccinurile anticovid provoacă cheaguri de sînge într-un procentaj mare la cei vaccinați datorită faptului că produc proteină țepoasă care este eliberată în sînge) – engleză filele 173-176, traducere fila 665. Articol apărut în 15 aprilie 2021, adică după 4 aprilie 2020, care se referă la afirmații ale lui Bhakdi de după 4 aprilie 2020, care nu apar în interviul discutat în prezenta cauză, inclusiv despre vaccinarea care a început abia în decembrie 2020. Iarăși, nici o mențiune despre politica Rusiei. Articolul confirmă că Bhakdi e microbiolog, adică cum îl prezentasem eu. Remarc că ceea ce spunea Sucharit Bhakdi la vremea aceea a devenit acum politică oficială a autorităților sanitare. Într-un articol din „Adevărul” din 14 martie 2024 se explică24: „Au trecut patru ani de la izbucnirea pandemiei de COVID-19, iar protocoalele s-au schimbat enorm de atunci. În cele mai multe țări, viața a revenit la normal și mulți tratează coronavirusul ca pe o răceală comună. Acum, Centrul pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (CDC) din SUA au făcut o schimbare majoră în recomandările privind protocolul COVID-19 pentru 2024. Noile îndrumări resping recomandarea anterioară de izolare de cinci zile în favoarea unei abordări mai relaxate. De asemenea, CDC combină acum recomandările COVID-19 cu cele ale gripei și VSR”. Legat de cheagurile de sînge care pot apărea după vaccinarea anticovid, de observat că unul din producătorii vaccinului anticovid, AstraZeneca, a recunoscut și în instanță că vaccinul său poate provoca cheaguri de sînge25: „Gigantul farmaceutic a fost dat în judecată în cadrul unei acțiuni colective în legătură cu afirmațiile potrivit cărora vaccinul său, dezvoltat împreună cu Universitatea Oxford, a provocat decese și vătămări grave în zeci de cazuri. (…) Un tată a doi copii a rămas cu o leziune cerebrală permanentă după ce a dezvoltat un cheag de sânge și o hemoragie pe creier care l-a împiedicat să lucreze după ce a primit vaccinul în aprilie 2021. Cifrele oficiale ale Agenției de Reglementare a Medicamentelor arată că cel puțin 81 de decese din Marea Britanie sunt suspectate a fi legate de această reacția adversă”. De altfel, respectivul tip de vaccin anticovid a fost retras de la comercializare în 202426. Conform unui studiu al Universității Oxford, cheaguri de sînge apar și după vaccinurile Pfizer și Moderna27. Așadar, aceste afirmații ale lui Bhakdi, pe lîngă faptul că nu au legătură cu prezenta cauză, nefiind prezente în interviul discutat în articolul domnului Țîbrigan, nu sînt nici acestea dezinformare, ci au fost confirmate în timp.
Amintesc, că tot veni vorba de cheaguri de sînge după vaccinare, de moartea bruscă a judecătorului de la Curtea de Apel București, fost președinte al Judecătoriei Sectorului 5, Aurelian Murgoci, la numai 38 de ani28, a judecătorului Mircea Agop de la Judecătoria Medgidia, mort brusc tot la 38 de ani29, a judecătoarei Andrada Ștefana Pavel de la Judecătoria Gherla, moartă brusc la 32 de ani30.
– „Fact-check: COVID-19 vaccine don‘t cause death, won’t decimate world population” (Verificare de fapte: Vaccinurile anticovid nu provoacă moartea, nu vor decima populația mondială) – engleză filele 177-184, traducere filele 666-667. Din nou, articol apărut după 4 aprilie 2020, referitor la vaccinarea începută abia în decembrie 2020 și la afirmații ale lui Bhakdi care nu apar în interviul discutat în prezenta cauză.
– Ioana Palade, Delia Cristina Balaban – „An analysis of COVID-19-related fake news from Romania” (O analiză a știrilor false legate de covid în România) – original filele 112-120, traducere filele 650-656. Articol apărut în iulie 2020, deci nu putea fi la baza articolului domnului Țîbrigan din 4 aprilie 2020. Sînt referiri tangențiale la Sucharit Bhakdi, nu se vorbește nimic despre Rusia.
– articolul din Wikipedia românească despre Sucharit Bhakdi (filele 248-249). Din istoricul articolului (fila 250), pe care domnul Țîbrigan l-a alăturat, rezultă că pe Wikipedia românească articolul despre Sucharit Bhakdi a fost creat în 22 august 2021 (cu explicația „creare articol (inspirat din enwiki)”), adică după data de 4 aprilie 2020, deci nu putea sta la baza cercetării făcute de domnul Țîbrigan pentru articolul pe care-l discutăm în prezenta cauză. Pe Wikipedia engleză și germană Bhakdi a avut articole anterioare. Articolul nu pomenește vreo legătură între Bhakdi și politica Kremlinului și dovedește doar faptul că Wikipedia, ca și Youtube, Facebook, Google și alți giganți ai internetului, au avut o politică de promovare a măsurilor oficiale legate de covid și de etichetare ca dezinformare a tot ce contravenea acestor măsuri promovate de Organizația Mondială a Sănătății. Lucru pe care însuși Țîbrigan l-a explicat cititorilor făcînd trimitere la articolul „Fight against coronavirus information shows what Big Tech can do when it really tries” (Lupta împotriva dezinformării legate de coronavirus arată ce pot face giganții tehnologici cînd vor cu adevărat) – depus de mine engleză filele 62-63, traducere depusă de mine filele 64-65; depus de Țîbrigan filele 280-286, traducere Țîbrigan 680-681.
– articolul din Off-Guardian „12 Experts questioning the coronavirus pandemic” (12 experți pun la îndoială pandemia de coronavirus) – engleză filele 251-259, traducere 674-676. E articol care susține ideile lui Sucharit Bhakdi și confirmă că și alți oameni de știință din domeniul medical susțin idei asemănătoare. Țîbrigan numește Off-Guardian „site marginal de știri false”.
Concluzie: Niciunul din articolele prezentate instanței de domnul Țîbrigan ca fiind la baza cercetării făcute pentru articolul său nu afirmă că părerile lui Sucharit Bhakdi despre coronavirus sînt în acord cu politica Rusiei. Legătura dintre Sucharit Bhakdi și politica Rusiei este o născocire personală a domnului Țîbrigan pe care nimeni altcineva n-o făcuse pînă la data respectivă. Multe din articolele prezentate de pîrît ca dovadă a cercetării științifice pe care a făcut-o sînt ulterioare datei de 4 aprilie 2020 cînd a publicat articolul care face obiectul prezentei cauze și se referă la afirmații ulterioare ale lui Bhakdi, care nu apar în interviul pe care-l discutăm, deci nu pot fi considerate ca parte a cercetării științifice făcută de pîrît pentru articolul său.
Moda înlocuirii dezbaterii științifice cu acuzații de natură politică e mai generală. Sociologii studiază care acuzații politice au potențial mai mare de compromitere și acționează în consecință. În România, specialiștii în sociologie au ajuns la concluzia că pot compromite mai lesne o persoană cu acuzația de „aliat al Kremlinului”. În Germania, Bhakdi nu a fost acuzat că ar fi „aliat al Kremlinului” ci că ar fi antisemit, susținător ascuns al nazismului, deoarece a criticat statul Israel pentru restricțiile impuse persoanelor nevaccinate anticovid. A fost trimis în judecată, dar a fost achitat31. Mafia medicală, despre care am încercat să vorbesc în ședința publică din 26 iunie 2024, dar, cum e precizat în încheierea de ședință, instanța mi-a interzis să vorbesc despre acest subiect, folosește deseori hărțuirea juridică a persoanelor incomode. În România am avut cazul fostului rector al Universității de Medicină și Farmacie din Iași și președinte al Colegiului Medicilor, Vasile Astărăstoae (pomenit și dînsul în articolul domnului Țîbrigan), căruia i se datorează eșecul impunerii vaccinării generalizate și carantinei în perioada așa-zisei gripe porcine (2009-2010), căruia i s-a făcut dosar penal și a fost trimis în judecată, în final a fost achitat32, dar prin acel dosar penal neîntemeiat a fost practic eliminat din sistemul medical românesc.
Contrar afirmației din sentință, că „conform cercetării făcute de pîrît, Rusia a avut o abordare în acord cu cele promovate de către Sucharit Bhakdi”, abordarea Rusiei cu privire la coronavirus a fost contrară ideilor susținute de Sucharit Bhakdi și acest fapt a fost dovedit de materialele depuse la dosarul cauzei, unele de însuși Țîbrigan. Pîrîtul a precizat în întîmpinare că s-a bizuit la articolul său, printre altele și de articolul din 30 martie 2020 „Moscow begins lockdown during tougher push to curb virus” (Moscova începe lockdown-ul pe timp de creștere abruptă pentru a reduce curba virusului), pe care l-a depus la dosar – engleză filele 243-247, traducere fila 673. Citez din articol (tălmăcirea prezentată de Țîbrigan):
„Președintele rus Vladimir Putin i-a îndemnat luni pe cei 12 milioane de locuitori ai Moscovei să respecte o nouă restricție strînsă, deoarece alte părți ale țării au început să introducă măsuri similare pentru a reduce epidemia de coronavirus. Aplicarea noilor reguli, pe care primarul Moscovei, Serghei Sobyanin, le-a anunțat duminică seara, a coincis cu începutul săptămînii „nemuncă” pe care Putin a declarat-o săptămîna trecută. „Vă cer să luați aceste măsuri forțate, dar absolut necesare… foarte serios și complet responsabil”, le-a spus Putin moscoviților. Capitala a devenit epicentrul contagiunii din Rusia, iar noile reguli ale primarului Sobyanin permit doar călătorii pentru cumpărarea de bunuri esențiale, spitalul, sau pentru a scoate gunoaiele, în următoarele două săptămîni. Piața Roșie din centrul Moscovei era îngrozitor de goală (…) Cel puțin 10 regiuni au preluat conducerea Moscovei și au introdus măsuri stricte, unele ducîndu-le la niveluri și mai extreme. (…) Într-o conferință televizată cu reprezentanții săi din regiunile ruse; Putin le-a ordonat să inventarieze paturile din spitale și ventilatoarele și a amenințat cu consecințe dacă măsurile naționale nu sînt aplicate. „Nu este lipsă de disciplină, este neglijență criminală”, a spus el despre autoritățile locale care neglijează să închidă locurile de divertisment (…) La o întîlnire guvernamentală, prim-ministrul Mihail Mishustin a spus că o izolare în stil Moscova în toată țara este importantă pentru a preveni un focar major (…) Într-o adresare televizată rară de miercurea trecută, Putin a anunțat că rușilor nu li se va cere să meargă la muncă săptămîna aceasta, dar vor fi totuși plătiți”.
Se observă că Rusia adoptase în martie 2020 aceleași măsuri ca și România și Germania, adică lockdown, îngăduirea deplasărilor doar pentru motive limitate precum cumpărarea de bunuri esențiale, mers la spital ori dusul gunoiului – în România se instituise declarație pe proprie răspundere prin care persoana ieșită pe stradă trebuia să-și justifice deplasarea, oprire de activități economice cu plata lefurilor (pentru ca oamenii să nu se revolte) – la fel ca în România. Putin numea „neglijență criminală” refuzul de a închide locurile de divertisment. În România locurile de divertisment au fost închise prin Ordonanța Militară nr. 1 din 17 martie 2020. Sucharit Bhakdi, în interviul care face obiectul prezentei cauze, spunea: „Concetățenii noștri mai bătrîni au tot dreptul să fie făcute eforturi ca ei să nu se afle printre cei 2200 care pleacă zilnic în ultima călătorie. Contactele sociale și evenimentele sociale, teatrul, muzica, călătoriile, vacanțele, sportul, toate acestea îi ajută să-și prelungească șederea pe Pămînt. Speranța de viață a milioane de oameni e scurtată”. Bhakdi susținea că nu trebuie oprite „evenimentele sociale, teatrul, muzica, călătoriile, vacanțele, sportul”, adică exact opusul susținerilor conducătorului de la Kremlin, că refuzul de a opri aceste evenimente este o „neglijență criminală”. Bhakdi spunea că oprirea acestor evenimente este criminală, căci anume oprirea va scurta speranța de viață a concetățenilor noștri, mai ales a celor bătrîni (cei mai primejduiți de virus).
Pîrîtul însuși a indicat acest articol ca fiind parte a cercetării sale, prin urmare era conștient că Rusia a adoptat măsuri similare cu România și Germania în problema coronavirusului. Asta arată că nu e vorba de neștiință ci de rea-credință în susținerile sale că Sucharit Bhakdi, în problema coronavirusului, are o abordare similară Rusiei.
Arăt că suplimentar față de articolul depus de domnul Țîbrigan, spre dovedirea acelorași aspecte am depus CD cu înregistrări video, una din ele fiind filmare din Moscova în vremea carantinei covid, și am mai depus articolul „Coronavirusul, mană cerească pentru Putin. Liderul rus se folosește de pandemie pentru a își consolida regimul autoritar” publicat în 30 martie 2020 de Digi24 (fila 61), în care se arată că sub pretextul coronavirusului regimul de la Kremlin promovează totalitarismul și încălcarea drepturilor cetățenești. Citez din articol:
„Pandemia de coronavirus dă noi oportunități regimului autoritar al lui Vladimir Putin de a își consolida capacitatea de supraveghere asupra proprilor cetățeni. Rusia testează noi tehnologii, pe fondul pandemiei, precum softuri de recunoaștere facială, un internet rus cu circuit închis sau folosirea sistemelor de geolocalizare, relatează CNN. Activiștii pentru libertatea de expresie din Rusia sunt din ce în ce mai îngrijorați în ultima vreme, în contextul în care regimul de la Moscova se folosește de pandemia de coronavirus pentru a implementa noi modalități de supraveghere a cetățenilor. Probabil cel mai mediatizat instrument din arsenalul masiv al Moscovei este sistemul de recunoaștere facială. (…) Săptămâna trecută, Moscova s-a lăudat că a prins și amendat 200 de persoane care au încălcat carantina sau izolarea folosind aceste tehnologii de recunoaștere facială și sistemul său de supraveghere care folosește 170.000 de camere. (…) „Vrem chiar mai multe camere, vrem ca niciun colț întunecat sau stradă lăturalnică să rămână nesupravegheat”, a spus Oleg Baranov, șeful poliției de la Moscova, într-o declarație recentă. Sistemul este folosit, de asemenea, pentru a analiza conturile de pe rețelele sociale ale celor suspectați că sunt infectați cu coronavirus”.
Amendarea persoanelor care încalcă carantina (adică au ieșit pe stradă fără motive considerate temeinice de autorități) este un lucru care corespunde cu politicile din România și Germania.
Concluzie: În problema coronavirusului, Rusia a adoptat aceleași politici cu cele din România și Germania, pe care le critica Sucharit Bhakdi în interviul pe care-l discutăm. Prin urmare, Sucharit Bhakdi și cu mine, care i-am răspîndit spusele în internetul de limbă română, nu sîntem aliați ai Kremlinului ci adversari ai politicii acestuia în această problemă. Domnul Țîbrigan știa acest lucru, deci folosirea expresiei „aliat al Kremlinului” în articolul său a fost cu totală rea-credință.
Practica CEDO, pomenită și în sentință, spune că „chiar dacă o declarație echivalează cu o judecată de valoare, aceasta trebuie să se bazeze pe o bază faptică suficientă, în caz contrar fiind excesivă” (cauza Pedersen și Baadsgaard contra Danemarcei (MC), pct. 76). Această bază faptică lipsește complet în ceea ce privește calificarea de „aliat al Kremlinului” a lui Sucharit Bhakdi și a mea în problema coronavirusului.
2.4. Sentința spune că afirmația domnului Țîbrigan că obțin cîștiguri de minim 2600 dolari anual din canalul meu youtube este doar o supoziție, care chiar dacă nu e adevărată, se bizuie totuși pe niște verificări făcute de pîrît cu privire la audiența mea, standarul probatoriu în cazul judecăților de valoare fiind unul scăzut.
Fraza din articolul domnului Țîbrigan este: „din grafice rezultă că „vlogger-ul” nostru pur și simplu a profitat de această „infodemia” despre coronavirus pentru a-și spori numărul de abonați (+1800 începând cu 26 martie), și astfel să-și asigure lunar un venit de minim 214 dolari (minim 2.600 de dolari anual)”. Este prezentat un grafic în care „estimated yearly savings” (cîștiguri anuale estimate) al canalului meu Youtube este între 2600 și 41000 dolari.
Afirmația că eu aș cîștiga bani din canalul Youtube îmi crează prejudicii în contextul articolului în care sînt acuzat de dezinformare și de propagandă pro-Kremlin, cititorii rămînînd cu impresia că sînt un profitor care cîștigă bani din asemenea activități nedemne. Țîbrigan numește interviul tradus de mine „material de propagandă”. Suma de 2600 dolari anual este prezentată ca un minim, dar se sugerează și un maxim de 41000 dolari, nu prin textul scris ci prin ilustrația care a fost alăturată.
2.5. „În ceea ce privește susținerea reclamantului privind solicitarea explicită făcută de pîrîtul Țîbrigan Nicolae cititorilor ca reclamantul să fie raportat ca scam/fraud, instanța reține că nu poate fi calificată decît ca o faptă”.
Este nu doar o faptă, ci și o judecată de valoare, respectiv se afirmă că eu sînt vinovat, prin încărcarea filmării respective, de scam/fraud, adică de înșelăciune/fraudă. Am arătat la punctul 2.2. că această judecată de valoare e complet lipsită de bază faptică.
3. Urmările faptelor pîrîtului Țîbrigan
Conform art. 1349 alin. (2) cod civil, persoana care, avînd discernămînt, încalcă drepturile altuia este răspunzător de toate urmările faptei sale, adică inclusiv urmările neprevăzute.
În cazul de față, reputația mea a avut de suferit ca urmare a acuzațiilor, complet lipsite de bază faptică, care au fost aduse activității mele publicistice. Totodată, ștergerea filmării de pe canalul meu youtube a urmat unui îndemn explicit adresat de domnul Țîbrigan cititorilor de a raporta această filmare ca „înșelăciune/fraudă”.
Putem face o asemănare între domnul Țîbrigan și un informator al securității comuniste care atrăgea atenția acesteia despre o persoană care comentează negativ despre regimul comunist. Securitatea avea propriile proceduri de hărțuire a persoanelor incomode. După ce, urmare a turnătoriei informatorului, persoana era luată în urmărire de către securitate, se descopereau și alte activități deranjante pentru regim ale acelei persoane și puteau urma o mulțime de acțiuni ale securității împotriva acelei persoane nelegate direct de faptele din turnătoria inițială, dar toate ca urmare a faptului că, după turnătoria inițială, persoana a ajuns să fie supravegheată de securitate. În cazul de față, chiar dacă domnul Țîbrigan a scris despre o singură filmare de pe canalul meu youtube, ca urmare a faptului că a atras atenția asupra mea prin acel articol larg răspîndit, am fost luat în vizor de cei care se ocupau cu cenzurarea opiniilor contrare pe internet, cum am explicat și în interogatoriu (întrebarea 10). Ca urmare multe alte filmări de pe canalul meu youtube legate de problema covid au fost șterse (fila 75) și am fost supus cenzurii și pe alte platforme – Vimeo, Facebook. Deasemenea am fost supus la „shadow banning”, adică scoaterea din rezultatele căutărilor pe internet a postărilor mele care n-au fost eliminate complet, căci aceasta era politica marilor platforme de internet legată de mesajele care contestă măsurile guvernamentale legate de problema covid (vezi articolul la care însuși pîrîtul face referire în articolul său – „Lupta împotriva dezinformării legate de coronavirus arată ce pot face giganții tehnologici cînd vor cu adevărat”, depus de mine engleză filele 62-63, traducere depusă de mine filele 64-65; depus de Țîbrigan filele 280-286, traducere Țîbrigan 680-681). Aceste urmări ale articolului domnului Țîbrigan, chiar dacă n-au fost prevăzute de dînsul erau previzibile, dar răspunderea delictuală este și pentru urmări neprevăzute ale faptei.
Tot o urmare previzibilă a articolului scris de pîrît sînt mesajele primite de mine și comentariile la adresa mea de pe rețele de socializare. Am primit acuze pe rețeaua facebook în care persoana cu care dialogam, pe care de altfel n-o cunosc personal ci doar de pe rețeaua facebook, a pus linc chiar la articolul domnului Țîbrigan din „Adevărul” (fila 31 verso) și mă numește „adept al teoriilor conspiraționiste și ale comploturilor internaționale și intergalactice”, îmi spune „sunteți pur și simplu propagandistul bolșevic tipic, ați reacționat exact cum scrie în Adevărul”, mă etichetează „bolșevic pînă în măduva oaselor” și mă îndeamnă „mergeți naibii la ruși” (aici se vede influența aprecierii de „aliat al Kremlinului” din articolul pîrîtului) (filele 31 verso – 32). Cum respectiva persoană a făcut trimitere în cadrul discuției anume la articolul domnului Țîbrigan, adăugînd lincul la articolul publicat în „Adevărul”, nu e îndoială că aceste etichetări pe care le-a făcut și îndemnul de a merge la ruși sînt urmare a celor citite despre mine în articolul pîrîtului, fiind nerelevant din perspectiva răspunderii civile delictuale dacă pîrîtul a urmărit sau nu acest efect. În aceeași discuție alt participant scria despre mine că sînt un „teleghidat antena 3 care distribuie propaganda rusă cu teorii ale conspirației despre pandemie de pe site-ul de propagandă rusă ortodoxinfo”. Precizez că n-am legături nici cu Antena 3, nici cu ortodoxinfo, acest din urmă sait fiind menționat în articolul domnului Țîbrigan că a preluat interviul cu Bhakdi de pe canalul meu youtube. O filmare pusă pe youtube poate fi preluată de oricine fără înștiințarea proprietarului canalului cu excepția cazului că cel care încarcă filmarea pe Youtube în mod expres alege să interzică preluarea de către alții, ceea ce nu a fost cazul la mine. În replica pe care am dat-o pe blogul propriu la articolul lui Țîbrigan (filele 57-58) scriam: „Îmi place că dă o listă de saituri care au preluat ștafeta de la mine, de unele nu știam nici eu”.
Cheltuieli de judecată
Pe lîngă cheltuielile de judecată din apel, care vor fi precizate la finalul procesului, cer să mi se acorde și cheltuielile de judecată de la prima instanță, anume suma de 2860,88 lei reprezentînd cheltuieli cu avocatul, taxă de timbru, poștă, xerox și deplasări dus-întors la București pentru ședințele de judecată (cînd am folosit tichete gratuite primite conform legii 341/2004, am plătit doar suplimentul de cușetă).
Dovezi
În conformitate cu Decizia nr. 9/2020 a ÎCCJ – recurs în interesul legii, în apel se pot propune și dovezi noi, inclusiv care n-au fost propuse la prima instanță.
Pe lîngă dovezile deja depuse în cauză la prima instanță, adaug:
- Articolul de pe blogul meu cu transcriere a interviului cu Sucharit Bhakdi despre care era vorba în articolul pîrîtului. Înregistrarea video a interviului a fost deja prezentată instanței pe suport optic.
- Descrierea care apare la canalul meu Youtube
- Articol „Reclamație împotriva mea la youtube”, Blogul lui Marius Mioc, 22 decembrie 2011
- Articol „TVR îmi dă drept condiționat de a-i folosi înregistrările din revoluție”, Blogul lui Marius Mioc, 16 februarie 2012
- Documente de la Parchetul Militar Timișoara care arată implicarea mea în mișcarea sociologică din decembrie 1989 de la Timișoara care a avut drept scop înlăturarea de la putere a președintelui Nicolae Ceaușescu (un jeg care ne voia binele și distrugea țara)
- Pagina a 2-a a cărții mele „Revoluția fără mistere. Începutul revoluției române: cazul Laszlo Tokes”, cu moto-ul
- Decizii ANCOM de cenzurare a unor saituri românești (cu titlu de exemplu sînt alăturate 2 astfel de decizii, dar ele au fost mult mai multe33)
- Articol despre mine și activitatea mea publicistică apărut în „Caietele Revoluției” nr. 2/2013, publicație editată de Institutul Revoluției Române din Decembrie 1989
- Comunicate ale Grupului de Comunicare Strategică: Buletin de presă 4 aprilie 2020, Informare de presă 4 aprilie 2020, Buletin de presă 8 martie 2022
- articol Știrile ProTV cu declarația ministrului sănătății Nelu Tătaru
Alătur taxă judiciară de timbru de 50 lei, în original.
Reclamant,
Mioc Marius
1Robyn Dixon – First Hong Kong protested. Now it’s Wuhan, China. What makes it Beijing’s latest headache?, Los Angeles Times, 5 iulie 2019, https://www.latimes.com/world/la-fg-china-protests-wuhan-environment-20190704-story.html
2Lily Kuo – What are the Hong Kong protests about?, The Guardian, 25 iulie 2019, https://www.theguardian.com/world/2019/jun/10/what-are-the-hong-kong-protests-about-explainer
3În cartea mea „Covid, minciuna veacului” (editura Partos, 2020) am explicat mai pe larg mecanismele sociologice prin care s-a dezvoltat isteria covid
4Știrile ProTV – Un nou focar de Covid-19 stă să explodeze la Galați, la un cămin pentru vârstnici, https://stirileprotv.ro/stiri/sanatate/un-nou-focar-de-covid-19-sta-sa-explodeze-la-galati-la-un-camin-pentru-varstnici.html
5Grupul de Comunicare Strategică, Covid-19 Știri Oficiale, Buletin de presă – 04 aprilie 2020, ora 13,00, https://covid19.stirioficiale.ro/informatii/buletin-de-presa-4-aprilie-2020-ora-13-00
6Grupul de Comunicare Strategică, Covid-19 Știri Oficiale, Informare de presă – 04 aprilie 2020, ora 13:00, Decese 134-141, https://covid19.stirioficiale.ro/informatii/informare-de-presa-04-aprilie-2020-ora-13-00
7Grupul de Comunicare Strategică, Covid-19 Știri Oficiale, BULETIN DE PRESĂ 8 martie 2022, ora 13.00, https://covid19.stirioficiale.ro/informatii/buletin-de-presa-8-martie-2022-ora-13-00
8Vlad Proșcanu – Klaus Iohannis cere un bonus de 500 euro/lună pentru medicii ce lucrează cu pacienții cu coronavirus, EuropaFM, 2 aprilie 2020, https://www.europafm.ro/klaus-iohannis-cere-un-bonus-de-500-euro-luna-pentru-personalul-medical-care-lucreaza-cu-pacientii-cu-coronavirus/
9https://mariusmioc.wordpress.com/2011/12/22/reclamatie-impotriva-mea-la-youtube/
10https://mariusmioc.wordpress.com/2012/05/14/tvr-ingrijorata-de-raspindirea-incontrolabila-a-adevarului-despre-revolutie/
11https://mariusmioc.wordpress.com/2012/02/16/tvr-imi-da-drept-conditionat-de-a-i-folosi-inregistrarile-din-revolutie/
12https://www.youtube.com/watch?v=jp02KojXhCc
13https://www.youtube.com/watch?v=j9pvlaoj8qU
14https://youtu.be/Ka8NnmkWsRY?si=a7L4TWSSjrhwY7Ro
15Decizia nr. 539/31.01.2002 a Curții Supreme; Decizia nr. 1 / 18 martie 1991 a Tribunalului Militar Teritorial București; Decizia nr. 121 din 20 martie 2006 a Înaltei Curți de Casație și Justiție
16Decizia nr. 8/2000 și Decizia din 15 octombrie 2008 (rejudecare) a Curții Supreme – completul de 9 judecători; vezi și hotărîrile CEDO din 3 iulie 2012 și 16 aprilie 2015 cauzele Victor Atanase Stănculescu împotriva României și Mihai Chițac împotriva României, dosarele 22555/2009 și 42204/2009
17Decizia 1093 / 1 martie 2001 a Curții Supreme – secția penală; Decizia penală nr. 20/2001 a Curții Supreme de Justiție
18Corina Chiriac – Decizie clară pentru Ion Iliescu în Dosarul Revoluției. Anunțul făcut chiar acum de procurori, 18 iulie 2024, https://www.capital.ro/ion-iliescu-dosarul-revolutie-trimitere-in-judecata.html
19Știrile ProTV, 1 august 2013 https://stirileprotv.ro/stiri/actualitate/corneliu-vadim-tudor-executat-silit-la-cererea-presedintelui-ani-o-sa-mi-ia-boii-de-la-bicicleta.html
20Adevărul, 15 mai 2003 https://adevarul.ro/stiri-interne/societate/cv-tudor-condamnat-la-plata-a-75-de-milioane-706405.html
21Adevărul, 21 mai 2003 https://adevarul.ro/politica/cv-tudor-condamnat-la-plata-a-inca-100-de-699032.html
22Articolul Wikipedia despre dînsul precizează că a absolvit Facultatea de Filosofie a Universității București cu o teză de licență din domeniul sociologiei https://ro.wikipedia.org/wiki/Corneliu_Vadim_Tudor
23https://legeaz.net/hotarari-cedo/corneliu-vadim-tudor-contra-04n
24Corina Slămnoiu – Specialiștii au actualizat protocoalele COVID-19 pentru 2024. Schimbare majoră față de recomandările anterioare, 14 martie 2024, https://adevarul.ro/stiri-interne/sanatate/specialistii-au-actualizat-protocoalele-covid-19-2347299.html
25 PREMIERĂ! AstraZeneca RECUNOAȘTE în instanță că vaccinul său anti-Covid poate provoca un efect secundar rar: ce spune gigantul farmaceutic, 1 mai 2024, https://www.realitatea.net/stiri/actual/premiera-astrazeneca-recunoaste-in-instanta-ca-vaccinul-sau-anticovid-poate-provoca-un-efect-secundar-rar-ce-spune-gigantul-farmaceutic_66320fbfa8a9b314234160b2
26https://theobserverzim.co.zw/2024/05/08/astrazeneca-withdraws-covid-vaccine-worldwide-after-admitting-it-can-cause-rare-blood-clots/
27https://epochtimes-romania.com/news/cheaguri-de-sange-apar-si-la-vaccinurile-pfizer-si-moderna-cu-incidente-similare-studiu–313519
28 Judecătorul Aurelian Marian Murgoci a murit la doar de 38 de ani în urma unui atac cerebral | Semnal de alarmă tras de Asociația Magistraților din România, Antena 3, 30 martie 2024, https://www.antena3.ro/actualitate/a-murit-aurelian-murgoci-705418.html
29https://focuspress.ro/judecatorul-mircea-agop-de-la-medgidia-a-murit-avea-doar-38-de-ani/
30https://ziardecluj.ro/judecatoare-de-32-de-ani-din-gherla-gasita-moarta-in-apartament/?feed_id=10590&_unique_id=6502a929b0328
31Andrei Nicolae – Prof. Sucharit Bhakdi a fost achitat de acuza falsă de trivializare a holocaustului! Scene emoționante: sute de susținători ai reputatului profesor l-au aplaudat minute în șir în fața instanței sub ochii jandarmilor scoși din filmele SF – VIDEO, ActiveNews, 23 mai 2023, https://www.activenews.ro/externe/Prof.-Sucharit-Bhakdi-a-fost-achitat-de-acuza-falsa-de-trivializare-a-holocaustului-Scene-emotionante-sute-de-sustinatori-ai-reputatului-profesor-l-au-aplaudat-minute-in-sir-in-fata-instantei-sub-ochii-jandarmilor-scosi-din-filmele-SF-VIDEO-182202
32Medicul Vasile Astărăstoae a fost achitat definitiv după opt ani de procese: „A fost un orgoliu al DNA de a demonstra că ei sunt puternici!”, Antena 3, 5 decembrie 2019, https://www.antena3.ro/emisiuni/sinteza-zilei/medicul-vasile-astarastoae-a-fost-achitat-definitiv-dupa-opt-ani-de-procese-a-fost-un-orgoliu-al-549281.html
33Alte decizii ANCOM de cenzură din perioada stării de urgență pot fi studiate la „Documente ale cenzurii covid în România”, https://mariusmioc.wordpress.com/2023/09/04/documente-ale-cenzurii-covid-in-romania/
Autentifică-te sau înregistrează-te pentru a trimite comentarii.