Presa din Cernăuți, anul 1939, scria că acest Palat Cultural a fost treapta cea mai înaltă la care s-a ridicat între cele două războaie mondiale spiritul creator al românismului bucovinean, neegalat în nicio altă provincie românească. În fruntea făuritorilor frumoasei opere de iubire de neam apar trei nume: Iancu Flondor, care a donat terenul pentru construcție, Grigore Nandriș, responsabil pe tot parcursul lucrărilor în calitate de președinte al Societății pentru Cultura și Literatura Română în Bucovina, și mitropolitul Visarion Puiu, principalul finanțator. 

Mitropolitul Visarion Puiu a lăsat urme de neuitat, un tezaur de binefaceri ce-i ridică slavă-n ceruri, de care ar trebui să amintim măcar astăzi, la cea de-a 145-a aniversare a nașterii sale. Dintre lucrările de mare folos întru prosperitatea național-culturală a neamului românesc - Palatul Cultural al Românilor din Cernăuți, din păcate, nu mai este nici ”Cultural”, nici al ”Românilor”.

 

 

Ne ține, însă, amintirea despre acea perioadă benefică, e un reper temeinic al drepturilor noastre ca băștinași. Înălțat din inițiativa Mitropolitului Visarion Puiu, care a sfințit locul și piatra de temelie, pentru construcția Palatului din Fondul Bisericesc a fost donată suma de 85.922.719 lei. La 15 noiembrie 1936, Societatea condusă de Grigore Nandriș a primit de la Mitropolie o scrisoare oficială, semnată de vlădica Visarion, din care cităm: „Societatea pentru Cultură pune la dispoziție terenul ce are pe Piața Vasile Alecsandri, iar Fondul bisericesc pune la dispoziție sumele necesare, pentru ca, pe acest teren, să se construiască un mare Palat național care să fie o podoabă a arhitecturii și geniului românesc...”. În perioada scurtă 1935-1940, cât a fost mitropolitul Bucovinei, în provincie s-au construit 26 de biserici (4 în Cernăuți) și 175 de lăcașe au fost reparate, mănăstirile istorice - restaurate. Anual din bugetul Mitropoliei erau alocate sume considerabile pentru binefaceri – ajutorarea bătrânilor, orfanilor, bolnavilor. Mitropolitul sprijinea tinerimea studioasă și instituțiile de interes cultural și național. Ca mare patriot, își demonstra dragostea de țară și popor prin fapte concrete. Conștient de specificul Bucovinei, aflate timp îndelungat sub stăpânire străină, stăruia ca biserica să fie prezentă la manifestările naționale.

Aproape de poarta Sfintei Mănăstiri Putna se află arhondaricul, ”Visarion Puiu”, cu bustul mitropolitului în față, fapt ce denotă că acesta a fost construit cu susținerea înaltului ierarh al Bisericii Ortodoxe Române. Mitropolitul Visarion a decis construcția unui arhondaric, încăpător numit casa de odihnă, deoarece la Putna era nevoie de o clădire pentru cazarea a sutelor de pelerini, care veneau la mormântul voievodului. E o clădire frumoasă și astăzi, construită după proiectul arhitectorului bucureștean Ilie Teodorescu. Arhondaricul are dormitoare largi pentru cazarea grupurilor mari și camere individuale. La parter – o trapeză impunătoare. Pentru ridicarea lui (piatra de temelia a fost pusă în 1938) s-au cheltuit 2.838.000 de lei. La început purta numele lui Nicolae Iorga. În perioada comunistă clădirea a fost luată în stăpânirea statului. Iar în prezent a revenit în proprietatea Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților, primind numele vrednicului ei ctitor. (M.T.)