
Fotografii de Ionel Onofraș

Mama mea nu a fost absolventă de liceu, de facultate.
A absolvit o școală profesională... tatăl mamei a murit în timp ce mama venise la București ca să dea examen de admitere la liceu...
A fost nevoită să se întoarcă acasă, la țară, pentru a-și ajuta mama, să învețe o meserie și să se întrețină.
S-a angajat ca taxatoare în autobuze, după care s-a angajat la o fabrică unde... „repara” materiale ce erau exportate... a lucrat cu un ac special (nu mai știu cum se numea), 12, 14 ore/zi... uneori, când Partidul ordona, stătea și 16 ore (2 schimburi)...
Acasă, pentru că și ea și tata și au dorit copii „învățați”, făcea mileuri... Așa mi-a platit meditația la matematică, în clasa a VIII-a și doar pentru că i am spus ca nu sunt sigură pe mine...
Și ca mama mea sunt multe mame.
De ce am povestit asta?
Nu, nu pentru voturi (nu candidez), nu pentru like-uri, ci pentru că ipocrizia unora depășește orice imaginație!
A conduce o țară nu echivalează cu a citi de pe prompter, de pe cartonașe sau din ceea ce ți se suflă-n cască!
A conduce o țară înseamnă decență în toate, cunoașterea Constituției... măcar atât. Ar fi un bun început!
Și închei prin a-l cita pe tata, Dumnezeu să-l odihnească în Împărăția Lui, care îmi spunea:
„Madi, tată, să nu uiți că, în viață, există multe moduri în care te poți face de râs!”.
Din păcate, la noi, a te face de râs a devenit o carte de vizită!
Nu mai promovați nulitățile, trântorii „în poziții cheie”!
Că noi suntem singurii care plătim pentru asta.
*
De dimineața, când am plecat spre birou, în dreptul blocurilor de la porumb, mi-a venit miros de sarmale...
În seara asta, revenind de la birou, în blocul #p_rezidențial, mirosea a cozonaci...
Și aceste două mirosuri mi-au amintit de mama... Mama era singura din scara blocului de 4 etaje, din Pitești, care făcea cozonaci. Când intram pe scară și mirosea a cozonaci, știam ca mirosul vine de acasă...
Azi mi-a venit mirosul de Acasă... și Doamne, ce bine mirosea acasă... mirosea a părinți, a frate...
Tata își făcea de lucru la bucătărie, pe lângă o sticlă cu țuică, iar mama, disperată, suna sa mă/ne întrebe când ajungem ca tata iar se îmbată...
Dar se îmbată de bucurie, de bucurie pentru că îi veneau copiii acasă...

Autentifică-te sau înregistrează-te pentru a trimite comentarii.
Dragi cititori de activenews, va respect și va admir
pentru faptul ca sunteți romani patrioți, dvs și celor care ne încânta zi de zi cu articole de excepție, as vrea sa va transmit gândurile mele bune și pline de speranta!
Hristos Se Naște! Sa-L slăvim așa cum se cuvine. Amin!