
Foto: Ionel Onofraș

Când mamei i s-a spus ca are metastaze, s-a luminat la față și mi-a zis
„În sfârșit plec la tact'tu și la sora ta”
Ședințele de chimioterapie le-a făcut pentru mine... când a început să-i cadă părul, i-am zis că merg cu ea și ne tundem amândouă „bec”
Nu a fost de acord. M-a pus să-i promit că voi avea grijă de părul meu...
Când au început complicațiile, urmate de intervențiile chirurgicale, fiind pe patul de spital, mi-a zis că simte că nu mai apucă Crăciunul... și așa a fost
Râzând cu ea, când era în spital, i-am zis să facă un efort și, dacă tot se grăbește să plece, să aștepte să iau leafa.
Ca sunt scumpe înmormântările
Am râs amândouă atât de tare, de ziceai că suntem cele mai sănătoase femei de pe pământ :))
Când a plecat mama?
Fix în ziua în care luam leafa...
Se apropie ziua când a plecat...anul acesta se împlinesc 10 ani de când sunt „mai săracă”...
„Cine are părinți pe pământ, nu în gând”
Autentifică-te sau înregistrează-te pentru a trimite comentarii.
PS. Exista atat de multa sensibilitate în suflete încât te întrebi de ce ura și deznădejdea sunt pe primul loc la culturi pe pământul vieții?
Respect, Doamna Judecătoare!