Și doar câțiva, foarte puțini, vor ghici sau chiar vor înțelege ce se întâmplă. Dar vom pune astfel de oameni într-o poziție de neputință, îi vom transforma în indivizi ridicoli și ne vom bate joc de ei, vom găsi o modalitate de a-i calomnia, de a-i declara gunoaiele societății. - Alen Dulles, fost director al CIA, 1954

Introducere

"Astăzi am lansat o nouă campanie de comunicare pentru vaccinare. Bazată pe emoție, pe ce ne lipsește, de ce ne este dor. Am spus și eu ce conține vaccinul pentru mine. Provoc  pe fiecare român să spună: Ce conține vaccinul?  Împreună Învingem pandemia. Campania de vaccinare este a tuturor! Hai că se poate!

Ce conține vaccinul ?

Normalitate.

Să pot să-mi beau cafeaua alături de prieteni, aici, la interior.

Să nu mai depindem de mască.

Să putem să mergem la concerte, la plajă, fără griji, dar mai ales, să pot să-mi văd familia în siguranță.

Lansez o provocare membrilor guvernului și liderilor coaliției: Ce conține vaccinul pentru voi?

SIGUR. SIMPLU. ORIUNDE. DOAR CU BULETINUL. Florin Cîțu, 21 mai 2021[1].

”Venim cu o abordare bazată pe emoție, pentru că vaccinarea nu înseamnă doar statistici, ci este un bun comun de care avem nevoie pentru revenirea la normalitate.Fiecare român care încă nu s-a vaccinat ar trebui să se gândească la ce-i lipsește, la cum i se va schimba viața dacă s-ar vaccina: să-și vadă mai des părinții, copiii să se întoarcă la școală, să meargă în concediu fără teamă”, a afirmat șeful Executivului[2].

Vicepremierul Dan Barna adresează cetățenilor, inclusiv prin limbajul semnelor, un îndemn la vaccinare, arătând că imunizarea înseamnă bucuria de a spune celor dragi, lucruri simple, dar importante: "Ce conține vaccinul? Pentru mine, vaccinul conține bucuria de a spune lucruri simple: 'mi-a fost dor de tine, tată', 'ce mare ai crescut, nepoate' sau 'mulțumesc'. (...) Ce conține vaccinul? Pentru mine, vaccinul conține bucuria de a spune acele lucruri atât de importante pentru fiecare dintre noi: 'mi-a fost dor de tine, mamă", 'ce mare ai crescut nepoate' sau 'mulțumesc' ", afirmă Barna, într-un videoclip postat pe Facebook. În imagini, vicepremierul apare împreună cu o persoană care interpretează spusele sale în limbajul semnelor. "Mergeți și voi să faceți vaccin. Ne vaccinăm și scăpăm" (n.n. de viață) [3].

Dr. Raed Arafat, secretar de stat în Ministerul Afacerilor Interne, Romania și șeful Departamentul pentru Situații de Urgență, a răspuns la provocarea dată de ministrul Lucian Bode și de dr. Adriana Pistol, directorul Centrului Național de Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibile:"În primul rând, vaccinul conține speranță. Speranța de a trece peste o dificultate, peste o situație care ne-a testat pe toți, ne-a pus pe toți la încercare. Vaccinul este speranța de a ieși din această situație și de a ne întoarce cât mai repede la normalitate care (sic!) am cunoscut-o cândva. Nu vă temeți de vaccinare. Vaccinarea este cu noi de sute de ani.(n.n. care și câte sute de ani?). A salvat vieți, a eradicat boli ".[4]

Atunci de ce nu a eradicat și Sarscov2? Sau dacă mă vaccinez antirabic turbez și încep să latru și să mușc plină de bale? Sau de ce nu se face campanie pentru vaccinarea întregii populații cu vaccin antirabic?

Raluca Turcan, ministrul Muncii: "Pentru mine, conține acea senzație unică pe care o ai când intri într-o sală de teatru plină cu spectatori. Vaccinul conține mii de reprezentații cu casa închisă și biletele vândute și o gură de oxigen pentru oamenii talentați, pentru care scena înseamnă pasiune. Vaccinul înseamnă revenirea la normalitatea pe care am așteptat-o atât de mult"[5].

Claudiu Năsui, ministrul Economiei: "Pentru mine, vaccinul conține șansa de a ne revedea cu toții, liberi, fără mască, făcând toate lucrurile pe care le făceam înainte de pandemie, fără niciun fel de frică sau, mai grav, că îi vom infecta pe cei din jur"[6].

Ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, a răspuns vineri provocării lansate de premierul Florin Cîțu membrilor Cabinetului despre ce înseamnă vaccinul anti-COVID pentru ei, în contextul noii campanii naționale de vaccinare: "Vaccinul conține pentru noi, diplomații, multe lecții învățate, despre importanța solidarității, nu doar între oameni ci și între state, despre importanța eforturilor comune și a multilateralismului eficient pentru a depăși o criză fără precedent, despre cum să ne adaptăm și să fim mai rezilienți ca societate, ca stat, ca organizații internaționale din care facem parte spre beneficiul direct al cetățenilor", afirmă șeful diplomației române într-un clip video postat pe pagina sa de Facebook."Vă rog pe toți să vă vaccinați ca să revenim la normalitate, pentru că doar împreună învingem pandemia"[7].

Ei, uite ca pandemia a fost învinsă de preamult hulitul Vladimir Putin care, la 24 februarie 2022, a speriat și Vestul, și Covid 19.  

Ministrul Culturii, Bogdan Gheorghiu, pledează pentru necesitatea vaccinării, singurul mod în care ne putem relua viața alături de cei dragi, odată cu eliminarea restricțiilor: "Premierul a lansat provocarea ce înseamnă vaccinul pentru tine, mai exact ce conține vaccinul pentru tine. Pentru mine, vaccinul conține siguranță pentru cei dragi, strângeri în brațe, mese în familie și posibilitatea de a vedea zâmbete, săli de spectacole pline, festivaluri și eliminarea restricțiilor, predictibilitate", a spus Gheorghiu, într-un clip video postat pe Facebook. Ministrul arată că nu putem renunța la mască decât vaccinându-ne:"Ne-au ajutat aceste restricții. Masca ne-a fost de folos, dar cu toții ne dorim să renunțăm la ea. Dar o nu putem face în lipsa responsabilității față de sănătatea celuilalt. Eu m-am vaccinat. Acum e rândul tău".[8]

Lucian Bode: Cred în vaccin; pentru mine, înseamnă viață și siguranță. Ministrul Afacerilor Interne, Lucian Bode, își exprimă încrederea în vaccinul împotriva COVID-19 într-un videoclip postat pe pagina sa de Facebook, cu mesajele #CeContineVaccinul și#ImpreunaInvingemPandemia:"Chiar dacă am trecut prin boală, am decis să mă vaccinez pentru că eu consider că doar așa mă pot proteja pe mine, îmi pot proteja familia, îi pot proteja pe cei dragi și nu în ultimul rând îi pot proteja și pe angajații M.A.I. cu care intru în contact zi de zi. Pentru mine, vaccinul înseamnă viață și siguranță. Cred în vaccin, cred în oamenii care s-au dedicat științei, cred în tehnologie, cred în medicii care ne dau o șansă. Sunt Lucian Bode și mi-aș dori să te am alături în demersul nostru de a stopa această pandemie"[9].

Adrian Oros: Vaccinarea reprezintă posibilitatea de a-mi îmbrătișa nepotul și familia fără nicio grijă. Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Adrian Oros, a arătat vineri, într-un clip video postat pe pagina sa de Facebook, ce reprezintă pentru el vaccinarea anti-Covid, menționând că îi provoacă și pe secretarii de stat din minister să procedeze la fel: "Pentru mine vaccinarea reprezintă posibilitateade a-mi îmbrătișa nepotul, de a-mi îmbrățișa familia fără nicio grijă, posibilitatea de a mă reîntâlni cu prietenii, posibilitatea de a mă reîntoarce în mijlocul studenților mei, posibilitatea pentru noi toți de a reveni la viața dinainte"[10].

„În mâinile dumneavoastră aveți o balanță. Pe un taler, aveți dreptul să fiți informați și să alegeți să vă vaccinați, să protejați viața celor dragi. În cealaltă mână, pe celălalt taler, aveți dreptul de a nu vă vaccina. Le-ați luat o șansă", spune doctorul Valeria Herdea despre procesul de vaccinare și dreptul de a face o alegere[11].

„Vaccinul conține posibilitatea de a trăi sănătos”, spune dr. Beatrice Mahler, medic primar pneumolog:"Îmi doresc să fiți sănătoși. îmi doresc să trăiți sanătoși. (n.n.Și Traian Băsescu ne-a dorit "să trăiți bine"[12]). Îmi doresc să trăiți o viață cu sănătate. Alege vaccinul pentru că îți oferă posibilitatea să trăiești sănătos o viață frumoasă. Eu am ales să mă vaccinez. Alege și tu această posibilitate. Sigur! Simplu! Oriunde! Doar cu buletinul!"[13].

Este adevărat că dr. Beatrice Mahler  a evitat, totuși, injectarea cu serul minune, invocând contraindicații?

„Vaccinul conține calea cea mai rapidă prin care pot să mă întorc la viața pe care o aveam înainte de pandemie”, spune dr. Adrian Marinescu, medic primar boli infecțioase, care îi provoacă pe dr. Adrian Streinu-Cercel, dr. Alexandru Rafila și dr. Cătălin Apostolescu.

Valeriu Gheorghiță, competență în Managementul serviciilor de sănătate, atestat în medicină de călătorie, șeful Comitetului Național de Coordonare a Activităților privind Vaccinarea împotriva COVID-19-CNCAV:"Împreună cu colegul meu, secretarul de stat Andrei Baciu, în calitate de coordonatori ai campaniei naționale de vaccinare(...). "Ce conține vaccinul? Vaccinul conține mai puțină suferință, mai puțini oameni bolnavi, mai puține decese, mai puține restricții. Vaccinul conține bucuria lucrurilor care ne au lipsit în toate aceste luni de pandemie, conține concedii petrecute la mare și în Deltă cu prietenii și cu familia, conține mersul la locul de joacă cu copiii, conține zâmbetul oamenilor din spatele măștilor, vaccinul conține normalitate"[14].

Ministrul Apărării: Pentru mine, vaccinul anti-COVID conține clipele pe care nu le-am putut petrece cu familia. Și Nicolae Ciucă a răspuns vineri provocării prim-ministrului Florin Cîțu în cadrul noii campanii publice de vaccinare anti-COVID de a spune ce înseamnă pentru el vaccinul: "Sunt unul dintre milioanele de români care s-au vaccinat. Vreau să vă împărtășesc că, pentru mine, vaccinul conține clipele pe care în toată această perioadă nu le-am putut petrece cu familia, cuprinde îmbrățișările pe care nu am putut să le dau părinților mei, cuprinde clipele pe care nu am putut să le petrec împreună cu toți cei dragi și cu prietenii. De asemenea, cuprinde acele momente în care nu am putut să mă văd cu camarazii și să pot să am întâlnirile care altădată ne ofereau prilejul să putem să fim împreună, să discutăm și, de ce nu, să dezbatem orice fel de problemă. Ca atare, consider că acest vaccin reprezintă singura cale pentru a putea să ne apropiem de normalitate și vă spun din proprie convingere că această revenire la normalitate, practic, depinde de fiecare dintre noi și voința noastră de a ne vaccina", afirmă ministrul Apărării, într-un clip postat pe pagina sa de Facebook[15].

Ministrul Sănătății, Ioana Mihăilă, afirmă că vaccinul împotriva COVID-19 "conține o șansă pentru noi toți" și arată, cu exemple punctuale, ce avantaje aduce vaccinarea anumitor categorii de persoane."Ce conține vaccinul împotriva COVID?Vaccinul împotriva COVID conține o șansă pentru doamna Frusinica, de 40 de ani, care are un copil cu dizabilități. Conține șansa, pentru dumneaei, să continue să aibă grijă de familie. Conține o șansă pentru domnul Ion, de 84 de ani, să-și mai vadă nepoții și strănepoții. Vaccinul conține o șansă pentru Vasile, care este șofer, și de acum va putea circula liber în statele din Uniunea Europeană. Vaccinul este o șansă pentru noi toți", spune ministrul într-un videoclip postat pe Facebook

Deși sunt simplu cetățean și nu membru al guvernului, nici lider al coaliției, nici mass-media coruptă, nici medic mituit, ridic mănușa aruncată de Florin Câțu, pe vremea când era premier al Guvernului României, căci ne paște pericolul altei și altei injectări.

În primul rând, parafrazând o cetățeancă, de pe vremea referendumului de demitere al lui Traian Băsescu,  care l-a întrebat pe Gordon: "Unde este frauda, domnule Gordon?"  - Gordon care sărise în apărarea celui care s-a dovedit a fi și penal, căci a mințit când a declarat în acte oficiale că nu ar fi colaborat cu Securitatea, sub numele de Petrov, prin urmare ar trebui să dea înapoi statului român toate beneficiile, tot ceea ce a primit în calitate de Președinte al României,  îl întreb public pe Florin Câîu: "Unde este vaccinul, domnule Cîțu?", căci nu există nici un vaccin, ci doar un ser experimental, o terapie genetică.

Pentru ce ne-am "vaccina", adicălea injecta noi cu un ser experimental care conține: "normalitate", dacă pentru noi normalitatea înseamnă a ne feri de orice injecții? Așa vedeți voi normalitatea? Cu injectări zilnice?

Dacă noi nu avem prieteni: "Ferește-mă, Doamne de prieteni, că de dușmani mă feresc și singur!" și ne bem cafeaua tot la interior, dar acasă, căci unde este mai bine dacă nu acasă? Măcar acum cât avem o casă.

Dacă nu am depins niciodată de mască, doar ce ne-a fost lipită cu forța pe față;  dacă la concerte nu mai mergem din tinerețe, iar acum mor dirijori celebri în fața spectatorilor, direct pe scenă. Păi, Doamne iartă-mă, eu mă duc la spectacol sau la acordat prim-ajutor pe scenă? Să fie chemat Raed Arafat.

Dacă mergem la plajă oricum nu avem decât grijă să ne protejăm de radiații ultraviolete și există creme antisolare, și mai ales....

Dacă eu îmi văd familia în siguranță doar dacă o țin cât mai departe de injectarea cu „vaccinul”?

Te anunț, domnule Cîțu că i-ați prostit pe toți vecinii mei de bloc, cu excepția familiei mele și, cam toți, în ultimul timp, începând din august 2022, arată destul de jalnic, îmbătrâniți, fără chef de viață și fără vlagă, și am îngropat, în 2022, un vecin injectat complet de trei ori, inclusiv cu vaccin antigripal, pe motiv că dorea să meargă la restaurant și la nunți și, tot în 2022, o vecină de 40 de ani decedată subit, iar un vecin de 38 de ani, sportiv, a fost luat direct de pe terenul de fotbal și trimis să i se monteze două stenturi.

Păi nu sunt aruncați banii țării, ai noștri, de pomană pe fereastră, dacă tot au murit așa înțepați fiind de atâtea ori, fără a fi devenit nemuritori?

Citiți și Cele 1.290 de efecte adverse post-vaccinale regăsite în Documentele Pfizer. EXCLUSIV ACTIVENEWS

Mai ții minte tu, ex-premierule, neonorabilule, că ați interzis prin  HOTARARE 1161 25/10/2021 accesul în hotel al persoanelor care nu erau vaccinate și care, nefericitele, nici nu trecuseră prin boală, căci nu era permis accesul nici măcar cu teste: 6^4, activitatea de cazare în structurile de primire turistice, definite potrivit art. 2 lit. d) din Ordonanța Guvernului nr. 58/1998 privind organizarea și desfășurarea activității de turism în România, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 755/2001, cu modificările și completările ulterioare, este permisă doar pentru persoanele care sunt vaccinate împotriva virusului SARS-CoV-2 și pentru care au trecut 10 zile de la finalizarea schemei complete de vaccinare, respectiv persoanele care se află în perioada cuprinsă între a 15-a zi și a 180-a zi ulterioară confirmării infectării cu virusul SARSCoV2[16]?

Ei, bine, această hotărâre de guvern m-a surprins și pe mine, și pe fiica mea cu handicap grav, abia cazate în hotel -  pentru că un premolar i-a fost distrus până la os de către stomatologia asigurată de către un spital județean la urgență, căci lipsesc instrumentele și materialele stomatologice în sistemul de sănătate de stat -  și, după ce am căutat timp de două luni un medic stomatolog în toată România care să preia cazul disperat - totul pe banii noștri, căci în asistența stomatologică asigurată de sistemul medical de stat din România nu ați investit nici un leu.    

Pentru durerea fiicei mele și pentru disperarea mea, eu nu uit și nu iert! Ce urma? Să fim scoase afară din hotel în miez de noapte și să dormim în parcul din fața Gării de Nord din București până am fi fost tratate la clinica privată găsită după atât chin și durere?

Cu banii aruncați în pandemie puteați asigura tratamente stomatologice gratuite, decontate inclusiv la clinici private, pentru toți românii rezidenți în România, cel puțin pentru o perioadă de 20 de ani, pentru toată populația cu vârsta cuprinsă între 0 și 100 de ani.

Să vă spun eu de ce nu ați reușit să ne prostiți cu această propagandă. A fost odată ca niciodată, în anul 2009, o mamă care a fost vaccinată cu vaccin antigripal, avea pe atunci 74 de ani și era să moară după vaccin. Ea, care niciodată nu făcea febră, a zăcut aproape moartă cu febră peste 42 de grade Celsius, de nu mai putea înregistra temperatura corporală nici termometrul cu mercur, timp de trei zile și trei nopți - în casa întoarsă pe dos pentru că ne inundase vecinul de la etajul superior și era echipa de zugravi la noi în apartament, echipă care a fugit mâncând pământul temându-se să nu moară de față cu ei -  iar când am contactat medicul de familie aceasta a țipat isteric: "Că nu poate exista așa ceva, nu există reacții adverse!".

Toate sunt minciuni sfruntate! Trebuie să fii de-a dreptul pueril și naiv ca să mai ai încredere în așa medici, care nu cunosc că toate, dar absolut toate vaccinurile provoacă efecte adverse[17], căci nega cu vehemență evidența clară, obiectivă, de necontestat, percepută cu propriile mele simțuri de fiică adânc îngrijorată: ”Vaccinarea antigripală nu reduce spitalizările, decesul la adulții în vârstă. Strategiile de vaccinare antigripală care vizează adulții în vârstă pot să nu fie la fel de eficiente pe cât se credea anterior, potrivit unui studiu publicat în Annals of Internal Medicine, care a constatat că ratele crescute de vaccinare nu au redus spitalizările sau mortalitatea în rândul adulților cu vârsta de 65 de ani și peste. Studiile anterioare, care au folosit modele de cercetare care prezentau un risc mai mare de confuzie, au descoperit că vaccinul antigripal sezonier standard a scăzut ratele de spitalizare și mortalitate pentru persoanele în vârstă cu procente de două cifre”, Michael L. Anderson, PhD, profesor asociat departamentul de agricultură și economie a resurselor de la Universitatea din California, Berkeley, a declarat pentru Healio Primary Care. „Din păcate, am constatat că eficacitatea împotriva acestor rezultate severe este mult mai mică și nu este semnificativ diferită de zero.”[18]

Cu jurământ, din 2009, nimeni din micuța noastră familie, nu s-a mai vaccinat antigripal, doar antirabic și antitetanos, pentru că am pus în balanță bine echilibrată beneficiile/riscurile, deși cei mai tineri din familie nu am avut nici o reacție la vaccinul antigripal în 2009, așa că, în ceea ce ne privește, ori strigați ca Moise în pustiu, ori nu scoateți nici un cuvânt, pentru noi nu ați existat decât ca provocator și ca propagandist al morții.

Uite de aceea, domnule Cîțu, încerc eu acum să vă răspund, după exact doi ani de la provocarea aruncată către națiunea română la întrebarea guvernamentală, întrebare pusă pe un purcoi de bani plătit din buzunarul fiecarui român, inclusiv plătit din scutecele viitoarelor generații nenăscute încă.

Pentru că eu am dovezi, am date statistice, eu lucrez ”științific”, documentat.

Este imposibil să rămân calmă, și nu siderată, de faptul că niște hiene politice și medicale apăreau intensiv la televiziuni cu scopul de a isteriza populația - că doar: "Cu televizorul ați mințit poporul", încă din Decembrie 1989 - puteau să apeleze la campanii de comunicare pentru vaccinare bazată pe "emoție, pe ce ne lipsește, de ce ne este dor", în loc de studii științifice și argumente medicale, și ne-ați aruncat anatema de ”teroriști” și de ”conspiraționiști”, de"medievali" și de "analfabeți" tot nouă care ne feream de ceea ce ne ofereați voi - în calitate de maștere deghizate în bătrânici simpatice ca mama vitregă din povestea "Albă ca Zăpada" - exact ca dracu' de tămâie.

Neonorabilule nu ai citit, se pare, romanul lui Marin Preda, ”Cel mai iubit dintre pământeni”, în care este descrisă excepțional psihologia Șobolanului și a întregului trib de Șobolani. Șobolanii sunt mult mai inteligenți decât oamenii, șobolanii vor fi ultimii supraviețuitori de pe Pământ. Nici un Șobolan nu ar fi mers în același loc în care nu i-a fost bine, ci i-a fost rău, de cel puțin trei ori, cum au mers Oamenii la vaccinarea impusă de voi.

Cine este, domnule Cîțu, TERORIST, astăzi, după data de 31 mai 2023, data apariției oficiale a datelor statistice privind decesele în România pe anul 2022? Cum explici, neonorabilule, că exact în perioada în care ați interzis accesul în hoteluri, în octombrie 2021, a crescut mortalitatea în România la nivel nemaintâlnit, depășind cu mult statistica Morții din perioada de dinaintea și din timpul Celui de-al Doilea Război Mondial?

În anul 2022 au decedat 272483 persoane, cu 63580 persoane decedate mai puține decât în anul 2021 când ați impus vaccinarea. Norocul nostru că am fost salvați de Vladimir Putin căci, dacă nu începea războiul din Ucraina, eram injectați forțat, până azi, cu toții, cel puțin de trei-patru-cinci ori, cu serurile voastre expirate. Aveați acum pe conștiință, bine, știu că nu aveți nici o umbră de conștiință, 16 milioane de victime, nu doar 63.580 persoane decedate în plus față de anul 2022.

Eu înțeleg că ați promovat politic această campanie de "vaccinare", este simplu și clar, dar parcă tot nu îmi vine să cred că v-ați și lăsat injectați cu acest ser experimental. Este atât de greu de crezut, dacă nu imposibil, în ciuda televizării injectărilor șefilor, cum nu v-ați plâns voi de nici un efect advers, cum de nu ați citit voi prospectul celor patru vaccinuri anti-Covid19 autorizate în Uniunea Europeană, cum de nu ați ajuns voiîn spitale cu reacții adverse, cum de nu ați murit subit nici unul dintre voi? Nu vă cred că ați fost vaccinați cu vreunul dintre aceste seruri experimentale până nu muriți subit!

Cum de au acceptat medicii să vaccineze în plină pandemie, când este de la sine înțeles că în epidemii nu se vaccinează, pentru că un vacin nu este un tratament curativ, ci unul preventiv? Aceste fapte nu pot însemna decât că sistemul medical este în colaps, mai ales datorită factorului uman, neprofesionist. Recent, medici pneumologi, când mă refeream la o anumită metodă de diagnosticare care îmi este interzisă ”datorită protocolului”, m-am zburlit la ei și le-am spus că: ”datorită protocoalelor s-a murit pe capete în România”, iar ei au înghițit în sec, au aprobat din cap și au recunoscut: ”Așa este”. Dacă ”așa este”, atunci de ce au tăcut și de ce tac în continuare, și de ce au acceptat și de ce acceptă în continuare aproape cu toții înregimentarea în Batalioanele Morții? Măcar acum să vorbească pentru că a tăcea înseamnă a accepta tacit că s-au comis crime sub ochii lor conform ”protocolului” stabilit de către Guvernul României.

Dacă nu era o mână de politicieni, de juriști, de medici, de chimiști, de biologi, de rebeli, care să lupte pentru  umanitate, care să reziste, exact cum a fost Mișcarea de Rezistență împotriva ocupației naziste sau sovietice, riscam ca și România, și întreaga lume să fie condusă de zvastica nazistă contemporană.

Noi v-am ignorat până acum, dar a ignora pe mai departe problema înseamnă a fi complice la crimele în masă de care vă faceți vinovați cu toții. Pe noi nu ați reușit să ne convingeți, pentru că noi acum suflăm și în iaurt după ce ne-am fript și, ca niște Șobolani ce se respectă, așteptam studii medicale, rapoarte științifice, nu argumente medievale și puerile sau apel la emoții.

Și, da, am strâns în trei ani de zile, o arhivă cât Biblioteca din Alexandria, plină ochi de dovezi medicale.  

Mă distra nemaipomenit infantilizarea limbajului public și apelul domniilor voastre la emoții, de parcă ne-ați fi considerat pe toți copii de grădiniță. Numai cu copiii de grădiniță și cu animalele domestice faci apel la emoții, cu restul oamenii care au capacitate de discernământ, faci apel la rațiune. Ați tratat populația României ca pe cățelușii și pisicuțele din curtea proprie, cuțu-cuțu și pis-pis-pis, ca să ne momiți la injectare dar: "Poate o întreagă societate să sucombe în infantilizare?"[19].

Noi nu mai avem emoții, căci ne-ați transformat în transumani, dar avem încă rațiune! Așa că, știind foarte bine că toată această nebunie este planificată a dura exact până în 31 martie 2025: A sosit momentul adevărului!

Dacă viața noastră, spun toți liderii mondiali, nu va mai fi niciodată la fel, atunci cum să ne reîntoarcem la "normalitate"?

Este ilogică metoda voastră de abordare.

Cum se poate ca, în plină campanie de "vaccinare", să moară mai mulți români decât în timpul celor doi ani dinaintea și din perioada celor patru ani din timpul Celui de-al Doilea Război Mondial[20]?

Înseamnă că noi trăim Cel de-al Treilea Război Mondial în care VOI luptați împotriva NOASTRĂ. Ce conține "vaccinul"? Răspunsul poate fi doar: Moarte și sinucidere curată.  

La data de 1 oct 2021, îmi puneam întrebarea legitimă: Dacă vaccinarea în masă a cobailor umani cu oxid de grafen care transformă oamenii în supraconductori și determină apoptoza celulară = moarte programată a celulei umane, atunci prin instalare de antene 5G peste tot, antene care vor produce ultraradiații electromagnetice și conectarea acestor ultraradiații electromagnetice la supraconductorii umani gata vaccinați care dețin și telefoane mobile ca să dovedească prin apps că sunt vaccinați, deci sunt detectați automat de aplicație prin propriul telefon mobil oriunde s-ar afla, conectarea directă în momentul în care se află în aria de acoperire a antenei 5G și apăsarea pe butonul roșu...moarte programată de la distanță = crima perfectă, rezultă că 76 % dintre europeni, procentul vaccinaților, sunt subiecții pasivi ai crimei perfecte, rezultă că 76 % dintre europeni asasinați = genocid.

Vă arunc și eu o provocare vouă, tuturor celor care ne conduc: sa îmi răspundeți la întrebarea: "De ce România a urcat pe locul al doilea in clasamentul mondial al ratei mortalității[21], in condițiile în care, dacă este un război declanșat în Ucraina, de mai bine de un an de zile, Ucraina ar fi trebuit să câștige locul I cu coroniță?".

Cum se explică că sporul demografic crește în Siria care este pe locul I, deși devastată de 12 ani de război?

Este războiul mai puțin periculos, reprezintă războiul cu arme letale un pericol mult mai redus față de guvernarea voastră? Nu de alta, dar ca să știm să cerem cetățenie siriană sau ucraineană  și să renunțăm la cetățenia română care este mortală.

Iată ce conține "vaccinul" pentru mine: date medicale, rapoarte științifice, date statistice.

CAPITOLUL 1

Date de la Institutul Național de Statistică din România

Anul 2022

MORTALITATEA Decedații cu domiciliul sau cu reședința obișnuită în România

În anul 2022 au decedat 272483 persoane, cu 63580 persoane decedate mai puține decât în anul 2021, respectiv cu 20,3% mai puține în mediul urban, și cu 17,6% în mediul rural. Rata mortalității generale a fost de 12,4‰ în anul 2021 față de 15,2‰ în anul precedent, mai mare în mediul rural (14,4‰), față de mediul urban (10,9‰). Numărul persoanelor decedate scade semnificativ în anul 2022, comparativ cu anul 2021, la toate grupele de vârstă, cu excepția grupei de vârstă 0-4 ani unde s-a înregistrat o ușoară creștere. Pe grupe de vârstă, peste jumătate dintre decesele înregistrate în anul 2022 au fost în rândul persoanelor în vârstă de 75 ani și peste, dintre care au decedat cu 30703 persoane mai puține decât în anul precedent. Scăderi semnificative ale numărului de decese, față de anul 2021, s-au înregistrat și la următoarele grupe de vârstă: 70-74 ani (-9273 persoane decedate), 65-69 ani (-8356 persoane decedate) și 60-64 ani (-6728 persoane decedate). Valorile absolute înregistrate în anul 2022 ale numărului decedaților din primii ani de viață se mențin ridicate pentru grupa de vârstă 0-4 ani (1253 copii decedați), mai ales în primul an de viață (1014 copii).

Evoluția numărului de decese pe luni în anul 2022 diferă semnificativ de cea din anul precedent când aceasta a fost influențată de valurile pandemiei de COVID19. Se înregistrează un trend asemănător anilor premergători crizei sanitare mondiale.

În anul 2022, față de anul 2021, s-au menținut principalele trei cauze de deces înregistrate în anii anteriori pandemiei COVID19: ponderea cea mai ridicată au avut-o bolile aparatului circulator (55,3%, din care 18,6% - boala ischemică a inimii și 13,6% - bolile cerebro-vasculare), urmate de tumori (16,8%) și de bolile aparatului respirator (10,9%) și, în ordine descrescătoare, bolile aparatului digestiv (5,6%), leziunile traumatice, otrăvirile și alte consecințe ale cauzelor externe (3,3%), iar 8,1% dintre persoanele decedate au avut ca principală cauză de deces alte boli ale căror ponderi, în totalul deceselor, au fost cuprinse între 1,8% și 0,01%.

În anul 2022 s-au înregistrat scăderi semnificative ale deceselor cauzate de unele boli. Cea mai mare scădere, de 2,2 ori, s-a înregistrat la decesele cauzate de bolile aparatului respirator (de la 65527 decese în 2021, la 29612 decese în 2022) cauza fiind, evident scăderea semnificativă a îmbolnăvirilor și respectiv a deceselor generate de COVID19. Astfel, în anul 2022 ponderea deceselor cauzate de bolile aparatului respirator a scăzut cu 8,6 puncte procentuale față de 2021, consecința acestei scăderi fiind creșterea ponderilor deceselor din alte cauze: boli ale aparatului circulator, tumori, boli ale aparatului digestiv și leziuni traumatice, otrăvirilor și alte consecințe ale cauzelor externe.

La nivel european, România avea, în anul 2021 16 , o rată a mortalității17 de 17,5 decese la 1000 locuitori care se situează peste media europeană (11,9 decese la 1000 locuitori), alături de țări precum Letonia (18,4 decese la 1000 locuitori), Lituania (17,0 decese la 1000 locuitori), Ungaria (16,1 decese la 1000 locuitori) și Croația (15,9 decese la 1000 locuitori). Țările europene cu cele mai reduse rate ale mortalității sunt: Irlanda (6,8 decese la 1000 locuitori), Luxemburg (7,0 decese la 1000 locuitori), Cipru și Malta (8,0 decese la 1000 locuitori)[22].

Anul 2021

MORTALITATEA 1. Decedații cu domiciliul sau cu reședința obișnuită în România.

În anul 2021 au decedat 334910 persoane, cel mai mare număr anual de decedați din anul 1938 până în prezent. Față de anul 2020, s-au înregistrat cu 36259 persoane decedate mai multe, respectiv cu 12,7% mai multe în mediul urban, și cu 11,5% în mediul rural. Rata mortalității generale a fost de 15,2‰ în anul 2021 față de 13,5‰ în anul precedent. Pe grupe de vârstă, peste jumătate dintre decesele înregistrate în anul 2021 au fost în rândul persoanelor în vârstă de 75 ani și peste, dintre care au decedat cu 16894 persoane mai multe decât în anul precedent. Creșteri semnificative ale numărului de decese, față de anul 2020, s-au înregistrat și la următoarele grupe de vârstă: 70-74 ani (cu 7957 persoane decedate mai multe), 65-69 ani (cu 4965 persoane decedate mai multe), 50-54 ani (cu 2261 persoane decedate mai multe) și 60-64 ani (cu 2099 persoane decedate mai multe). Numărul persoanelor decedate în rândul copiilor din grupele de vârstă 0-4 ani și 5-9 ani și în cel al tinerilor din grupa de vârstă 25-29 ani a scăzut în anul 2021, comparativ cu anul 2020. Deși în scădere față de anul 2020, valorile absolute înregistrate în anul 2021 ale numărului decedaților din primii ani de viață se mențin ridicate pentru grupa de vârstă 0-4 ani (1233 copii decedați), mai ales în primul an de viață.

În anul 2021, repartizarea persoanelor decedate după luna decesului relevă faptul că punctul de maxim al curbei de sezonalitate s-a înregistrat în luna octombrie(46576 decese), iar minimul în luna august (20659 decese). În lunile ianuarie-mai și septembrie-noiembrie 2021, numărul lunar al deceselor a cunoscut creșteri semnificative față de lunile corespunzătoare din 2020. Cea mai mare creștere s-a înregistrat în luna octombrie cu (68,2%) mai multe decese decât în aceeași lună a anului 2020.

În anul 2021, față de anul 2020, s-au menținut principalele trei cauze de deces înregistrate în anii anteriori: primul loc a fost ocupat de bolile aparatului circulator (52,1%, din care 17,5% - boala ischemică a inimii și 12,8% - bolile cerebro-vasculare), pe locul doi au trecut bolile aparatului respirator (19,6%) depășind decesele cauzate de tumori (14,0%) care au ocupat locul trei, și, în ordine descrescătoare, bolile aparatului digestiv (4,7%), leziunile traumatice, otrăvirile și alte consecințe ale cauzelor externe (2,7%), iar 6,9% dintre persoanele decedate au avut ca principală cauză de deces alte boli ale căror ponderi, în totalul deceselor, au fost cuprinse între 1,6% și 0,02%. În contextul pandemiei COVID-19, față de anul 2020, în anul 2021 s-au înregistrat creșteri semnificative ale deceselor cauzate de unele boli. Cea mai mare creștere, de 1,7 ori, s-a înregistrat la decesele cauzate de bolile aparatului respirator (de la 38631 decese în 2020, la 65485 decese în 2021). O creștere semnificativă, de 1,6 ori, au înregistrat și decesele având cauza principală sarcina, nașterea și lăuzia(de la 32 decese în 2020, la 51 decese în 2021). Un efect direct al pandemiei l-a reprezentat modificarea structurii deceselor pe cauze de deces. Astfel, în anul 2021, față de anul 2020, ponderea deceselor cauzate de bolile aparatului respirator a crescut semnificativ (de la 12,9% în 2020, la 19,6% în 2021 din numărul total al deceselor) și s-a diminuat ponderea bolilor aparatului circulator, cea a tumorilor, cea a bolilor aparatului digestiv și cea a leziunilor traumatice, otrăvirilor și altor consecințe ale cauzelor externe.

Principalele cauze de deces diferă sensibil între bărbați și femei: numărul deceselor în rândul populației masculine a fost mai mare în cazul tumorilor, bolilor aparatului respirator, bolilor aparatului digestiv, leziunilor traumatice, otrăvirilor și altor consecințe ale cauzelor externe, bolii ischemice a inimii, bolilor infecțioase și parazitare, inclusiv în cazul tuberculozei, și nu în ultimul rând, tulburărilor mentale și de comportament. Bolile aparatului circulator (în special bolile cerebro-vasculare), bolile sistemului nervos, precum și bolile endocrine, de nutriție și metabolism, inclusiv diabetul zaharat, au fost responsabile de un număr mai mare de decese în rândul populației feminine.

La nivel european, România avea în anul 2020 o rată a mortalității17 ridicată de 15,5 decese la 1000 locuitori care se situează peste media europeană (11,6 decese la 1000 locuitori), alături de țări precum Bulgaria (18,0 decese la 1000 locuitori), Lituania (15,6 decese la 1000 locuitori), Letonia (15,2 decese la 1000 locuitori), Ungaria (14,5 decese la 1000 locuitori) și Croația (14,1 decese la 1000 locuitori). Țările europene cu cele mai reduse rate ale mortalității sunt: Irlanda (6,5 decese la 1000 locuitori), Luxemburg (7,3 decese la 1000 locuitori), Cipru (7,2 decese la 1000 locuitori) și Malta (7,9 decese la 1000 locuitori).

Anul 2020

MORTALITATEA 1. Decedații cu domiciliul sau cu reședința obișnuită în România

 În anul 2020 au decedat 297345 persoane, cel mai mare număr anual de decedați din anul 1938 până în prezent. Față de anul 2019, s-au înregistrat cu 36992 persoane decedate mai multe, respectiv cu 18,0% mai multe în mediul urban, și cu 10,7% în mediul rural. Rata mortalității generale a fost de 13,4‰ în anul 2020 față de 11,7‰ în anul precedent, mai mare în mediul rural (15,5‰), față de mediul urban (11,8‰)[23].

Pe grupe de vârstă, peste jumătate dintre decesele înregistrate în anul 2020 au fost în rândul persoanelor în vârstă de 75 ani și peste, dintre care au decedat cu 19312 persoane (13,4%) mai multe decât în anul precedent. Creșteri semnificative ale numărului de decese, față de anul 2019, s-au înregistrat și la următoarele grupe de vârstă: 7770 persoane decedate mai multe la grupa de vârstă 70-74 ani (28,3%), 5320 persoane decedate mai multe la grupa de vârstă 65-69 ani (19,4%), 1690 persoane decedate mai multe la grupa de vârstă 50-54 ani (17,3%), dar și la grupa de vârstă 30-34 ani (168 persoane decedate mai multe). Numărul persoanelor decedate în rândul copiilor și tinerilor cu vârsta până la 24 ani scade în anul 2020, comparativ cu anul 2019, cele mai semnificative scăderi fiind înregistrate la grupele de vârstă 15-19 ani (-11,2%) și 20-24 ani (-10,3%). Deși în scădere față de anul 2019, valorile absolute înregistrate în anul 2020 ale numărului decedaților din primii ani de viață se mențin ridicate pentru grupa de vârstă 0-4 ani, mai ales în primul an de viață

În anul 2020, repartizarea persoanelor decedate după luna decesului relevă faptul că punctul de maxim al curbei de sezonalitate s-a înregistrat în luna noiembrie (34952 decese), iar minimul în luna mai (20971 decese).

Dacă în luna ianuarie 2020, se înregistrau mai puțin cu 3346 decese comparativ cu aceeași lună din anul precedent (-12,2%), din luna iulie numărul lunar al deceselor a cunoscut creșteri semnificative față de lunile corespunzătoare din 2019. Cele mai mari creșteri s-au înregistrat în lunile octombrie (30,3%), noiembrie (69,6%) și decembrie (52,6%).

În anul 2020 s-a menținut ordinea principalelor cauze de deces înregistrate în anii anteriori: primul loc a fost ocupat de bolile aparatului circulator (54,7%, din care 18,7% - boala ischemică a inimii și 13,8% - bolile cerebro-vasculare), urmate de tumori (16,7%) și, în ordine descrescătoare, de bolile aparatului respirator (13,0%), bolile aparatului digestiv (5,2%), leziuni traumatice, otrăviri și alte consecințe ale cauzelor externe (3,0%), iar alte boli au reprezentat cauzele de deces pentru 7,4% dintre persoanele decedate. În contextul pandemiei COVID-19, față de anul 2019, în anul 2020 s-au înregistrat creșteri semnificative ale deceselor cauzate de unele boli. Cea mai mare creștere, de 2,2 ori, s-a înregistrat la decesele cauzate de bolile aparatului respirator (de la 17742 decese în 2019, la 38578 decese în 2020), urmată de creșterea de 1,4 ori ale deceselor cauzate de diabetul zaharat (de la 2863 decese în 2019, la 3954 decese în 2020). Un efect direct al pandemiei l-a reprezentat modificarea structurii deceselor pe cauze de deces. Astfel, în anul 2020, față de anul 2019, ponderea deceselor cauzate de bolile aparatului respirator aproape s-a dublat (de la 6,8% în 2019, la 13,0% în 2020 din numărul total al deceselor), și s-a diminuat ponderea bolilor aparatului circulator, cea a tumorilor, cea a bolilor aparatului digestiv și cea a leziunilor traumatice, otrăvirilor și altor consecințe ale cauzelor externe.

Principalele cauze de deces diferă sensibil între bărbați și femei: numărul deceselor în rândul populației masculine a fost mai mare în cazul tumorilor, bolilor aparatului respirator, bolilor aparatului digestiv, leziunilor traumatice, otrăvirilor și altor consecințe ale cauzelor externe, bolii ischemice a inimii, bolilor infecțioase și parazitare, inclusiv în cazul tuberculozei, și nu în ultimul rând, tulburărilor mentale și de comportament. Bolile aparatului circulator (în special bolile cerebro-vasculare), bolile sistemului nervos, precum și bolile endocrine, de nutriție și metabolism, inclusiv diabetul zaharat, au fost responsabile de un număr mai mare de decese în rândul populației feminine.

La nivel european, România avea în anul 2019 16 o rată a mortalității17 ridicată de 13,4 decese la 1000 locuitori care se situează peste media europeană (10,4 decese la 1000 locuitori), alături de țări precum Bulgaria (15,5 decese la 1000 locuitori), Letonia (14,5 decese la 1000 locuitori), Lituania (13,7 decese la 1000 locuitori), Ungaria (13,3 decese la 1000 locuitori) și Croația (12,7 decese la 1000 locuitori). Țările europene cu cele mai reduse rate ale mortalității sunt: Irlanda (6,3 decese la 1000 locuitori), Luxemburg (6,9 decese la 1000 locuitori), Cipru (7,1 decese la 1000 locuitori) și Malta (7,3 decese la 1000 locuitori)

Anul 2019

MORTALITATEA 1. Decedații cu domiciliul sau cu reședința obișnuită în România

În anul 2019 au decedat 259721 persoane, cu 4596 persoane mai puține decât în anul 2018, respectiv cu 1,0% mai puține în mediul urban, și cu 2,4% în mediul rural. Rata mortalității generale a fost de 11,7 ‰ în anul 2019 față de 11,9 ‰ în anul precedent.

În mediul rural s-au înregistrat cu 7,8% mai multe decese decât în mediul urban. Numărul persoanelor decedate în rândul copiilor și tinerilor cu vârsta până la 35 ani scade în anul 2019, comparativ cu anul 2018, scăderea fiind determinată în cea mai mare parte de reducerea numărului deceselor la grupele de vârstă 25-29 ani (-13,6%) și 10-14 ani (-13,1%). Deși în scădere față de anul 2018, valorile absolute înregistrate în anul 2019 ale numărului decedaților din primii ani de viață se mențin ridicate pentru grupa de vârstă 0-4 ani, mai ales în primul an de viață. În anul 2019, la fel ca în anul 2018, numărul deceselor în rândul populației feminine a fost mai mic cu 12523 decese decât cel al populației masculine, doar femeile în vârstă de 75 ani și peste au decedat în număr mai mare decât bărbații din aceeași grupă de vârstă.

Principalele cauze de deces diferă sensibil între bărbați și femei: numărul deceselor în rândul populației masculine a fost mai mare în cazul tumorilor, bolilor aparatului digestiv, bolilor aparatului respirator, leziunilor traumatice, otrăvirilor și altor consecințe ale cauzelor externe, bolilor infecțioase și parazitare, inclusiv în cazul tuberculozei, și nu în ultimul rând, tulburărilor mentale și de comportament. Bolile aparatului circulator (în special bolile cerebro-vasculare), bolile sistemului nervos, precum și bolile endocrine, de nutriție și metabolism, inclusiv diabetul zaharat, au fost responsabile de un număr mai mare de decese în rândul populației feminine.

La nivel european, România avea în anul 2018 15 o rată a mortalității16 ridicată (13,6 decese la 1000 locuitori) care se situează peste media europeană (10,3 decese la 1000 locuitori), alături de țări precum Bulgaria (15,4 decese la 1000 locuitori), Letonia (15,0 decese la 1000 locuitori), Lituania (14,1 decese la 1000 locuitori), Ungaria (13,4 decese la 1000 locuitori) și Croația (12,9 decese la 1000 locuitori). Țările europene cu cele mai reduse rate ale mortalității sunt: Irlanda (6,4 decese la 1000 locuitori), Cipru (6,6 decese la 1000 locuitori), Luxemburg (7,1 decese la 1000 locuitori) și Malta (7,6 decese la 1000 locuitori)[24].

Mortalitatea generală în perioada 2000-2019 nu prezintă variații semnificative însă începând cu anul 2020 crește brusc de la 11.7‰ la 13.4‰ și continuă creșterea la 15.2‰ în anul 2021 în contextul pandemiei covid-19. Mortalitatea generală este constant mai mare în mediul rural decât în urban iar pe sexe se observă un indice mai mare pentru sexul masculin față de sexul feminin pentru perioada menționată. Comparativ cu anul 2020 în anul 2021 mortalitatea generală a crescut pentru toate județele cu valori cuprinse între 0.7-3.6‰ locuitori. Mortalitatea prin bolile aparatului circulator, a crescut în anul 2021 comparativ cu anul 2020 cu 56.2 la 100000 loc. fiind în continuare principala cauză de deces în România. În anul 2021, la această clasă de boli, mortalitate mare se înregistrează la cardiopatia ischemică cronică (162.2 la 100000 loc.), hipertensiunea esentiala (primara) (126.3 la 100000 loc), ictus nespecificat ca hemoragic sau ca infarct (115.6 la 100000 loc.), infarct miocardic acut (99.9 la 100000 loc.). Tumorile sunt a doua cauză de deces în țara noastră. În anul 2021 numărul deceselor prin tumori a scăzut de la 49825 în anul 2020 la 46779 în anul 2021 respectiv mortalitatea a scăzut de la 224.7 decese la 100000 loc. la 212.2 decese la 100000 locuitori. Mortalitatea cea mai frecventă pentru această clasă de boli s-a înregistrat la tumora malignă a bronhiilor și a pulmonului (38.5 la 100000 loc.), tumora malignă a colonului (18.0 la 100000 loc.), tumora malignă a sânului (15.7 la 100000 loc.), tumora malignă a pancreasului (12.3 la 100000 loc.), tumora maligna a stomacului (12.1 la 100000 loc.). Mortalitatea prin bolile aparatului respirator, în contextul pandemiei COVID-19 a crescut față de anul 2020 cu 122.8 decese la 100000 locuitori (de la 174.2 decese la 100000 locuitori în 2020 la 297 decese la 100000 locuitori în 2021) prin înglobarea cauzelor de deces COVID-19 la această clasă de boli. Decesele COVID-19 sunt în număr de 41329 cu o mortalitate de 187.5 decese la 100000 locuitori reprezentând 63.1% (J00-J99 + U071, U072) din totalul deceselor din această clasă de boli. Decesele prin boli ale aparatului respirator (J00-J99) sunt 21156 cu o mortalitate de 109.6 decese la 100000 locuitori (36.9% din J00-J99 + U071, U072). Bolile aparatului digestiv și leziunile traumatice sunt următoarele cauze de deces în anul 2021. Mortalitatea a crescut la decesele prin boli ale aparatului aparatului digestiv cu 2.0 la 100000 loc. În cazul leziunilor traumatice, otrăvirilor și altor consecințe ale cauzelor externe mortalitatea a crescut de asemenea comparativ cu anul anterior cu 1.2 la 100000 loc. Datele prezentate în această lucrare au drept sursa INS (Institutul Național de Statistică) care subliniază că datele pentru anul 2021 sunt semidefinitive și vor fi modificate ulterior.[25]

CAUZE DE DECES ÎN ROMÂNIA (Sursa datelor: I.N.S. și C.N.S.I.S.P.) În anul 2021 decesele generale au crescut apreciabil față de anul 2020 de la 298651 (13.5‰) la 334910 (15.2‰). Mortalitatea în anul 2021 se menține mai mare pentru sexul masculin (174509 decese, 16.2‰) în comparație cu sexul feminin (160401 decese, 14.2‰). S-a înregistrat o mortalitate mai mare în mediul rural (17.4 ‰ la 167211 decese) comparativ cu mediul urban deși numărul deceselor este mai mare în mediul urban (167699 decese) mortalitatea este mai mică cu 3.9‰. În anul 2021 numărul deceselor prin boli ale aparatului circulator au crescut cu 11427 cazuri față de anul 2020 implicit mortalitatea a crescut de la 734.8 la 100000 loc. la 791 la 100000 loc. față de anul 2020, însă rămâne în continuare prima cauză de deces în România. Principalele cauze de deces pentru acest aparat sunt hipertensiunea arterială (I10-I15) care este mai mare în anul 2021 cu 6308 cazuri față de anul 2020, infarctul miocardic acut (I21) în creștere față de anul 2020 cu 1866 decese și alte forme de cardiopatii ischemice (I20, I22- I25) în creștere față de anul 2020 cu 1038 cazuri. Decesele prin boli ale aparatului respirator rămân o importantă cauză de deces în țara noastră. În anul 2021, în contextul pandemiei COVID-19 numărul cazurilor de deces a crescut cu 26854 decese față de anul 2020, creșterea fiind focalizată la pneumonii (J12-J18) unde au fost adunate cele 2 coduri de deces covid-19 (U071, U072) mortalitatea crescând de asemenea pentru acest aparat de la 174.2 la 297 la 100000 locuitori. Mortalitatea prin tumori a scăzut în anul 2021 cu 12.5 la 100000 loc., fiind în anul 2021 surclasată de aparatul respirator[26]. 

Dedicată: Celor care au fost obligați să se vaccineze pentru a nu-și pierde locul de muncă, pentru a avea acces în spitale și la tratamente, având deplina conștiință că voința lor le este înfrântă de un guvern asasin, iar semnătura pe acordul de consimțământ al pacientului a fost dat din eroare, surprins prin dol,  smuls prin violență și prin leziune.

                                                                                       -  VA URMA -

Dorina-Margareta Gaftoniuc

Invitată ActiveNews