Louis Vuitton a retras de pe site-ul și din magazine sale bluza inspirată din ia românească, după uriașul val de reacții de pe internet.
„A fost o campanie diferită față de celelalte cazuri, pentru că de data aceasta am cerut brandului LV să scoată acea cămașă numită baloon din colecție. În al doilea rând am cerut comunității noastre să participe, să șusțină campania cu mărturii despre acest port tradițional”, a spus Andreea Tănăsescu, inițiatoarea mișcării „La Blouse Roumaine".
Denumirea „La Blouse Roumaine” vine de la o pictura a lui din anii 40, urmată de o colecție Yves Saint-Laurent din anii 80.
La vremea declanșării scandalului de plagiat publicistul Iulian Capsali a avut următoarea opinie:
DE CE AVEM ASTFEL DE COMPLEXE?
Sunt uimit de amploarea "scandalului" cu ia preluată de Louis Vuitton. Asta arată complexul culturilor care par neîmplinite în perspectiva modernității.
Să mă explic: cultura populară românească este ontologic rotundă.
Nu are nevoie de proptele, explicații de subsol sau îmbunătățire. A arătat-o strălucit Horia Bernea în Muzeul Țăranului Român, o vedem în orice colecție etnografică importantă.
NOI nu știm să o prețuim suficient; nu avem prea mulți Brâncuși sau Țuculești care să o sintetizeze și să o aducă în fața omului de astăzi, "descărnat" de arhetip și incapabil de gândire simbolică.
Modernitatea românească este o goană isterică de a ne cupla la cultura occidentală. De a ne refuza vechimea ca fiind "primitivă".
Elitele noastre iluministe, crescute în școli străine și încântate de arta pe "steroizi" a Renașterii (adică de repăgânizarea culturii europene; dar asta este o discuție separată), și-au negat obârșiile. Mai mult, ar fi schimbat și întregul weltanschauung carpato-dunăreano-balcanic dacă ar fi putut. O vedem clar și astăzi, când ar schimba și data Paștilor ca să stăm cu fruntea sus, freza regulamentară și unghiile tăiate în primele bănci din școala euro-atlantică, singura care îți oferă certificatul de "națiune civilizată".
Pretenția ca pe iile preluate de o mare casă de modă să se specifice că sunt inspirate dintr-o regiune anume a României mi se pare caraghioasă. Pentru că arta populară nu a avut niciodată ambiția originalității, una specifică modernității. Nu doar că nici măcar lucrările monumentale, cum ar fi frescele din N. Moldovei sau din Muntenia nu sunt semnate, dar nici primele picturi în ulei din secolul al XIX-lea făcute de "zugravii de subțire".
Despre ii, pecetare, stâlpi de pridvor, troițe șamd nici nu poate fi vorba.
Ethosul are amprentă existențială, nu stă într-o semnătură.
În loc să fim mândri că aducem frumusețe designului vestimentar (aș atrage atenția că marii creatori de modă s-au inspirat din folclorul românesc, rusesc și balcanic încă din anii '70, nu e ceva nou), că inspirăm semnificația unor semne uitate într-o lume dizarmonică, noi ne lamentăm că "Vai, ni se fură iia!"
Vorba părintelui Savatie, la fiecare hram, preotul și credincioșii ar trebui să facă o litanie poporului turc atunci când se pun sarmale în farfurie. Dar și în materie de îmbrăcăminte, din secolul al XIX-lea noi purtăm haine "nemțești" (care au coexistat cu cele orientale) în târguri. Ce facem, punem etichete pentru că stăm în pantaloni și rochii occidentale?
Părerea mea este că ar trebui să ieșim din văicăreală și să primim mai senin faptul că suntem sursă de inspirație pentru un artist. Pentru mine este reconfortant să văd acest fenomen și sunt trist că noi, ca români, nu știm să ne găsim rădăcinile și nici nu-i lăsăm pe alții "să ne copieze".
Eu aș vrea să văd toate femeile din lume cu bluze inspirate din folclorul românesc, m-ar face mândru. Și nu pot să pricep absolut deloc dorința de a ține în lăzile de zestre, sub obroc, sau în sălile muzeelor, un tipar al straielor care au o noblețe intrinsecă.
Ba, să dăm ii la toată lumea!
Sau direct în conturile Media Root de la Banca Transilvania:
Autentifică-te sau înregistrează-te pentru a trimite comentarii.
CARTEA CU CEA MAI VECHE SCRIERE DIN LUME, ALĂTURI DE SCRIEREA DE LA TARTARIA, SCRIEREA CU HIEROGLIFE, CUNEIFORMĂ ȘI FENICIANĂ...( Laudă semințelor, celor de față și-n veci tuturor, ISSN 2668-0076, ISSN-L 2668-0076, nr.3, anul 2020)
https://www.facebook.com/pages/Ioan-Sorin-Apan/1522443334681773
Romanii au scris de milenii, pe straiele lor istoria lumii și sensul vieții! Scriere asemănătoare cu cea de pe tăblițele de la Tartaria și alte scrieri vechi: scrierea cu hieroglife, cuneiformă și feniciană.
Costumele noastre populare și tot ce ne-au lăsat moștenire străbunii adună într-o scriere veche bogăția spirituală – înțelepciunea - unui neam cu o bogată trăire religioasă unică care ne dă identitate, originalitate, adică specificul nostru pontico-carpato-dunărean. Unele simboluri purifica si protejeaza! Daca porti un astfel de veșmant, e ca si cum ai avea o armură.
Costumele, tradiționale erau extrem de importante și aveau permanent rolul un scut activat, un scut menit să ne apere de rele, să țină gândurile și energiile negative departe!
Costumele populare au fost purtate cu mândrie de prințese și regine.
Foto: Marie de Edinburgh în primul ei costum țărănesc românesc dăruită de regele Carol drept cadou de nuntă.
Rochia țărănească română a fost introdusă de festivitățile și ceremoniile curții de către regina Elisabeta a României. (Sursa: https://royalromania.wordpress.com/2012/07/07/marie-of-edinburgh-acquiring-the-romanian-identity/, Colecția Diana Mandache)
(Ioan Sorin Apan, sursa: https://www.facebook.com/pages/Ioan-Sorin-Apan/1522443334681773 )
„Costumul tradițional este un adevărat templu la purtător, o imago mundi care conține o sumă de simboluri, hierofanii, revelări ale sacrului care îi dau o poveste și ne dau în același timp nouă o identitate culturală unică, inimitabilă".( Prof. Ioan Sorin Apan,
http://www.mesota.ro/muzeu/sorin_apan/)
„Ăsta este adevăratul brand românesc, templul la purtător - costumul popular tradițional, în care românul știut să-și etaleze de-a lungul vremii valorile, în momentele-cheie ale existenței sale. Atunci
avea și textele explicative, textele de folclor literar, care rezonau cu desenele, cu hieroglifele de pe costume. Căci pe costum este scris același lucru - iată o viziune teologică deja! - anume că omul poate accepta lumea nevăzută pornind de la simbolurile din lumea văzută și astfel să-și taie un drum înspre Dumnezeu.
Un costum nefalsificat trebuie să conțină o narațiune cosmologică, e o minirecapitulare a cosmosului. Și este mai usor să înțelegi, dacă te ajuți de textul unei colinde, care capătă astfel, alăturată simbolurilor de pe costum, un înțeles aparte: 'Iată vin colindători/ Printr-înșii și Dumnezeu /Îmbrăcați într-un veșmânt / Lung din cer până-n pământ/ Scris e-n spate, scris e-n piept/ Scris e-n șale, scris în poale/ De-amandoua părțile scris câmpul cu florile/ Iar prejurul poalelor scrisă-i marea tulbure/ Pe-ai săi umerei scriși sunt doi luceferi/ Pe umărul de-a dreapta scrise-s Soarele și Luna/ Pe umărul de-a stanga închipuită-i lumea." ( Prof. Ioan Sorin Apan,
http://www.mesota.ro/muzeu/sorin_apan/ )
Foto: Ie, Sursa: https://manastirea.petru-voda.ro/2015/01/12/costumul-traditional-romanesc-templu-la-purtator/
"Acum când cunoaștem vechimea, sacralitatea, funcția apotropaică (alungarea duhurilor rele) a acestor simboluri, înțelegem cu adevărat afirmația lui Ioan Sorin Apan de mai sus. Informația nu ne mai permite să fim indiferenți. Nu dispariția folclorului este pericolul cel mai mare, ci denaturarea, vulgarizarea lui, din păcate uneori chiar de către cei care îl promovează. (...) Nu cu disperate strigăte de alarmă de genul „ne pierdem tradiția!”, „dispare folclorul!” sau „ ne pierdem identitatea!”, trebuie să ne apropiem de aceste simboluri, ci cu conștiința mileniilor pe care le avem în spate și mai ales cu multă duioșie." ( Harris Wallmen )
(Sursa: http://www.mesota.ro/muzeu/sorin_apan/)
Foto: Regina Maria a României (Sursa: https://www.romaniaregala.ro/jurnal/regina-maria-143-de-ani-de-la-nastere/attachment/tumblr_ldz0kdqxul1qcfftgo1_1280/)
Autor ANDREI NICOLAE
Publicat în revista: Laudă semințelor, celor de față și-n veci tuturor, ISSN 2668-0076, ISSN-L 2668-0076, nr.3, anul 2020
(Sursa: ANDREI NICOLAE , https://www.activenews.ro/stiri-social/Irlandezul-Peter-Hurley-la-Vaslui-Pentru-mine-a-fi-roman-inseamna-o-constructie-spirituala-o-combinatie-intre-limba-credinta-locul-pamantul-traditiile-vii-si-aceasta-camasa-alba-a-jertfei-pe-care-ati-purtat-o-pe-parcursul-a-sute-de-ani-157539)