Dacă agheasma este lucrare sfințitoare a Duhului Sfânt de ce am vrea să o întinăm, cum ne propune cel prezentat de site-urile progresiste din România drept „purtătorul de cuvânt al Bisericii Ortodoxe Române, Vasile Bănescu”?

Am ajuns să o vedem și pe asta: parazitul din Deal, în mod real purtător de cuvânt al Bisericii Paralele din România, a ajuns să îndemne credincioșii la păcat, până și de sfintele sărbători ale Nașterii și Botezului Domnului, chiar din fundul curții de la Patriarhie, unde stă cocoțat ca un Scaraoțchi în miniatură direct pe mitra Patriarhului Daniel.

Din postura sa de gâtlej adânc al părții lumești a Patriarhiei, pe cale orală, Bănescu, potrivit răspândacilor săi soroșiști de la G4 Media, îl contrazice pe Arhiepiscopul Tomisului, ÎPS Teodosie, care a afirmat recent că o persoană care fumează sau femeile ”într-o perioadă de necurăție” ar fi bine să se rețină de la a bea Agheasma Mare.

Bănescu afirmă că „cel luptat de o patimă” are și el nevoie de ajutorul lui Hristos, iar fiziologia nu este sinonimă cu necurăția și nici agheasma cu Sfânta Împărtășanie.

Ce coincidență, același lucru îl consideră și capul Bisericii Catolice Paralele, potrivit catolicilor fervenți, care a folosit același argument pentru a aproba „binecuvântarea” cuplurilor de homosexuali, lesbiene, bisexuali și transsexuali chiar în biserică. Pentru că, „nu așa?”, vorba lui Brucan, fostul coleg al lui Bănescu de la revista „22” a GDS, „cel luptat de o patimă” are și el nevoie de ajutor.

”Cei care, afectați grav de ideologiile cristofobe, numesc în derâdere creștinismul, creștinopatie, primesc un nesperat și consistent ajutor de la cei care, în nebunia idolatrizării ignoranței lor inclusiv teologice, trântită zgomotos pe taraba ritualismului religios, îl trimit pe fumător în iad, pe femeia cu fiziologie normală afară din biserică și pe ambii cât mai departe de aghiasma mare și mică”, ar fi scris, marți seară, pe Facebook, Vasile Bănescu, conform G4 Media - afirmații false atribuite Ierarhului BOR, potrivit unui Comunicat oficial al Arhiepiscopiei Tomisului.

„Purtătorul de cuvânt al BOR”, după cum mai scrie site-ul soroșist citat, afirmă că și cei care fumează au nevoie de ajutorul lui Hristos: ”Ca și cum cel luptat de o patimă nu ar avea nevoie de ajutorul lui Hristos și al nostru, ca și cum fiziologia ar fi sinonimă cu necurăția sau aghiasma cu Sfânta Împărtășanie”.

Arhiepiscopul Tomisului, ÎPS Teodosie, a vorbit la Radio Dobrogea despre rânduieli care trebuie respectate la început de an. Întrebat dacă este bine că fie citite acasă moliftele Sfântului Vasile, preotul a răspuns: „Doamne ferește! Au citit unii și au înnebunit!”. El a vorbit și despre apa sfințită de Bobotează, spunând că din această agheasmă nu pot bea „femeile care sunt într-o perioadă de necurăție”, dar nici fumătorii, dar și despre faptul că „nu s-ar cuveni” relațiile trupești dintre soți după Bobotează, cât timp se ia Agheasma Mare.

Repetăm: Dacă agheasma este lucrare sfințitoare a Duhului Sfânt de ce am vrea să o întinăm? De ce îndeamnă „purtătorul de cuvânt al Bisericii Ortodoxe Române” la amestecarea lucrării Sfântului Duh cu cea a diavolului? Poate pentru că aceasta îi e obișnuința?

Sunt numeroși sfinți părinți care relevă de ce fumatul este lucrare diavolească apropiată de cel mai mare păcat față de sine, aflat pe treapta a douăsprezecea a păcatului, ultima, după cum explică Părintele Cleopa - sinuciderea. Nu este cazul să reproducem noi același lucru. Bibliotecile sunt la îndemâna tuturor.

Dar, tot din învățăturile Părintelui Cleopa, extragem pentru „purtătorul de cuvânt al BOR”, deci a toată Biserica, mai presus și decât Patriarhul, care reprezintă doar Sfântul Sinod, vederea marelui duhovnic cu ce face îngerul păzitor cu sufletul omului a doua zi după moarte:

„În ziua a doua după moarte se întâmplă un lucru mai înfricoșat. În ziua a doua după moarte îl ia îngerul păzitor și-l duce pe unde a umblat omul toată viața.. Sufletul înconjoară pământul cât ai clipi din ochi... Și unde-l duce în ziua a doua? Îl duce pe unde a umblat omul toată viața și-i arată unde a făcut bine și unde a făcut rău. Și nu-i arată decât adevărul: Uite, aici ai jucat, aici te-ai îmbătat, aici ai desfrânat cu atâtea femei sau cu bărbați, aici ai înjurat, aici ai fumat, aici ai avortat atâția copii...”

Având în vedere, că, din câte știm, Sile Bănescu nu are ca obișnuință a păcatului, a „patimilor”, fumatul sau băutura, el vorbind în numele păcătoșilor doar din solidaritate - iar de avortat nu se pune problema, încă - ne întrebăm ce imagine grotească i se va înfățișa la arătarea „aici ai desfrânat cu atâtea femei sau cu bărbați”...

PS: De altfel, nu este prima oară când „purtătorul de cuvânt al BOR” se solidarizează cu lucrarea diavolească sau direct cu diavolul, respectiv cu purtătorul lui de cuvânt din presa de limbă română, recte CTP.

Un ierarh al Bisericii Ortodoxe Române i-a spus-o în față, cât se poate de clar.

Dar se pare că limbricul Bănescu este prea adânc băgat în fundul Bisericii Paralele și nu iese decât ca să mai împroaște cu materia fecală cu care se „aghezmuiește” pe invers, în timp cu bucile membrilor „Bisericii” sale, Papahagi, Baconschi, Pleșu, îl țin strâns apăsat de coadă, încordați nevoie mare, ca să nu-l scape direct în materia produsă cu atâta sârg și trântită ca o balegă afumândă direct în mijlocul curții ninse a Patriarhiei.

Să aducem aminte cuvântul ierarhului atacat murdar de Bănescu:

„În contextul celor afirmate de domnul Cristian Tudor Popescu, cu privire la pelerini și la sfintele moaște, în mod instantaneu mi-am adus aminte de  următoarele cuvinte, scrise cu prețioasă ticluială retorică: „Solidarizarea inclusiv cu adversarii de idei în fața violenței, vulgarității și degradării agresive a corpului social nu ar trebui să fie un lux pentru nimeni, cu atât mai puțin pentru un creștin”.

Illo tempore nu am găsit nicio explicație validă pentru asemenea exerciții de moralină gratuită. Nunc își dezvăluie adevărata relevanță: te solidarizezi cu adversarul, chiar dacă folosește limbajul „violenței, vulgarității și al degradării agresive”, adversar, pe care tot illo tempore l-ai etichetat ca fiind „diavol”, ceea ce este cu mult mai grav decât orice adjectiv aplicat spuselor acestuia din urmă.

Atunci când cineva, în mod constant și consecvent, este „violent, vulgar și agresiv” în limbaj față de ceilalți, nu este nevoie să ai drept temei vreun „motiv contextual” pentru a amenda o asemenea atitudine.

Este esențial să realizezi că nu numai „în absența înfrângerii orgoliului”, ci și în „absența înfrângerii” ipocriziei și a dorinței nestăvilite de a fi în ambele bărci (tradițională și progresistă), orice exercițiu de imagine de a te livra ca fiind constituit dintr-un material moral incasabil și infailibil, fapt care îți inculcă ideea că ești investit să pui pe tine roba unui procuror moral, se dovedește a fi doar pucioasa unor resentimente, care s-ar putea să ne asfixieze din punct de vedere spiritual.” - PS Ignatie, Episcopul Hușilor