”Când președintele României Klaus Iohannis a venit la Kiev (pe 17 martie 2015) și s-a întâlnit cu conducerea Ucrainei, nu l-a interesat să se întâlnească cu noi și acesta ar fi fost un semnal politic dat conducerii Ucrainei, că statul român, președinția, Guvernul, instituțiile, politicienii sunt interesați de situația românilor din Ucraina și pun anumite condiții în această privință”, a spus președintele Fundației Culturale Casa Limbii Române din Cernăuți, Vasile Tărâțeanu.”

 

El a menționat că sprijinul financiar este important, dar ”principalul” este sprijinul politic pe care trebuie să-l acorde statul român comunităților românești din jurul țării. ”Deznaționalizarea continuă să aibă loc, încetul cu încetul și pătrunde și în bisericile noastre românești. În foarte multe biserici sunt preoți care, motivând că intră în biserici și ucraineni, spun și Tatăl Nostru și Crezul și cântările liturgice în limba ucraineană și încetul cu încetul va dispărea limba română din biserici. La fel se întâmplă și în școli, de la 90 de școli, am ajuns la 67 și procesul continuă. Avem nevoie ca cineva să ne ia apărarea și, dacă nu avem sprijinul patriei noastre istorice, singuri noi nu vom mai rezista în fața politicii de deznaționalizare”, a mai spus Tărâțeanu.

Și președintele Asociației Naționale Culturale Basarabia a românilor din regiunea Odessa, Anatol Popescu, a susținut că, în timpul vizitei la Kiev, președintele Klaus Iohannis nu a stat de vorbă cu românii de acolo. ”A fost dureros când domnul președinte Iohannis a fost la Kiev și nici nu a vrut măcar să ne salute în limba română, am fost evitați, absolut nu s-a dorit să se discute cu noi, de parcă suntem contagioși într-un fel. Vreau să transmit că noi suntem contagioși încă de românism, altceva de la noi nu se poate lua, doar pozitivul, și de la românii din Herța și din Cernăuți, din Transcapatia sau din Bugeac”, a spus Anatol Popescu.

În contextul tensionat al presiunilor exercitate de regimul de la Kiev asupra românilor din teritoriile ocupate de Ukraina după 1944 – nordul Bucovinei, Ținutul Herța, nord-vestul și sudul Basarabiei, obligați să meargă la un război care nu este al lor, președintele Klaus Johannis a efectuat pe 17 martie 2015 o vizită în Ucraina.

Nu s-a pomenit însă despre situația dramatică a românilor din Ukraina. Poroșenko care se va simți încurajat ca peste doi ani, în septembrie 2017 să promulge legea nazistă a educației, nici măcar nu s-a obosit să aducă aminte de cei 500.000 români din Ukraina supuși deja unui regim barbar de deznaționalizare mai ales după lovitura de stat a Maidanului din februarie 2014 , despre închiderea școlilor românești și mobilizarea românilor din teritoriile ocupate, obligați să lupte în războiul Kievului, despre marea prigoană pentru ei să obțină cetățenia română.

În schimb, Johannis a declarat: ”Am dorit să reafirm susținerea România pentru suveranitatea, unitatea și integritatea teritorială a Ucrainei... România își dorește să fie un partener al Ucrainei și să împărtășească experiența și expertiza acumulată în procesul de pregătire pentru aderarea la Uniunea Europeană și la NATO... Mi-am dorit ca prin prezența mea la Kiev să reafirm voința de aprofundare a relațiilor noastre și sprijinul ferm al României pentru apropierea Ucrainei de Uniunea Europeană.” Incredibil – în aceste condiții România a fost primul stat care a ratificat Acordul de Asociere Ucraina-UE!

1. Pe 25 septembrie 2017 încearcând să consolideze segregarea și nazismul la nivel legislativ, Poroșenko miliardarul ”rege al ciocolatei” ajuns prezident semnează ”Legea educației” o lovitură dată minorității române și celorlalte minorități (întărită de Zelenski prin ”Legea minorităților” promulgată pe 30 decembrie 2022!) Această lege generalizează învățământul în limba ucraineană în școli, reformă criticată de autoritățile din România, Republica Moldova, Rusia și Ungaria. În anul 2018 Parlamentul de la Kiev a adoptat și o altă controversată lege a educației, care a introdus sistemul de 12 clase în Ucraina și extinderea utilizării limbii ucrainene în sfera educației. Conform acestei legi, studiul în învățământul secundar și superior în Ucraina se face exclusiv în limba de stat (ucraineană), iar educația în limbile minorităților este disponibilă doar în grădinițe și școli primare. De asemenea, legea presupune ca toate evenimentele culturale să aibă loc în mod obligatoriu în limba de stat, iar spectacolele teatrale în alte limbi trebui să fie însoțite de subtitrări în limba ucraineană. De asemenea, evenimentele publice pot avea loc doar limba ucraineană sau engleză. Nerespectarea cerințelor legislației lingvistice se pedepsesc cu amenzi usturătoare. Această lege a fost intens criticată de țări precum Ungaria și Rusia, iar într-o măsură ceva mai mică de Polonia și România.

2. Pe 28 februarie 2018 sub președinția lui Poroșenko, președintele curții constituționale a Ukrainei Stanislav Shevchuk a declarat ”Legea privind principiile politicii de stat în domeniul lingvistic”(nr. 5029-VI) care era favorabilă minorităților, nulă și neconformă cu constituția. Pe 23 februarie 2014, a doua zi după lovitura de stat a Euromaidanului, Rada supremă a Ukrainei abrogase această lege promulgată de președintele Ianukovici pe 8 august 2012.

3. Pe 15 mai 2019 Poroșenko miliardarul ”rege al ciocolatei” ajuns prezident dă încă o lovitură minorității românești promulgând la final de mandat legea adoptată pe 25 aprilie 2019 de Rada Supremă ”Cu privire la asigurarea funcționării limbii ucrainene ca limbă de stat” care sporește obligativitatea folosirii limbii ucrainene, care oferă un statut special limbii ucrainene, în detrimentul limbilor minorităților. Conform Legii privind ”utilizarea obligatorie a limbii ucrainene în toate domeniile vieții”, toți cetățenii Ucrainei sunt obligați să cunoască limba ucraineană. Toți oficialii și șefii insituțiilor de stat, medicii, avocații, directorii de universități, judecătorii, militarii etc trebuie să vorbească în ucraineană, relatează presa locală. Site-urile și ziarele vor trebui să aibă și o versiune în limba ucraineană sau cel puțin 50% din conținut să fie în limba ucraineană. Producătorii și distribuitorii de film și TV vor trebui să se asigure că 90% din conținutul lor video este în limba ucraineană. Și cărțile vor trebui să aibă cel puțin 50% conținut în limba națională. Pentru utilizatorii de computere, software-ul trebuie să aibă o interfață în ucraineană, asta deși lege permite folosirea în acest caz a limbii engleze sau a oricăreia din limbile oficiale ale Uniunii Europene. Pentru încălcarea legii se introduce pedeapsa administrativă, iar ”pentru umilirea publică și nerespectarea limbii de stat”, răspunderea penală. Legea a fost puternic susținută de către fostul președinte Petro Poroșenko. Adoptarea ei s-a făcut într-un parlament dominat de susținători ai lui Poroșenko, care au aplaudat zgomotos și au ovaționat adoptarea ei. În tot acest timp, sute de persoane – fluturând steagul național al țării – au manifesta în fața clădirii Radei Supreme, pentru a-și arăta sprijinul față de lege.

4. Pe 13 martie 2020 Zelenski dă a treia lovitură învățământului în limba română semnând legea nazistă privind învățământul mediu general (Legea Ucrainei nr. 0901 ”Cu privire la educația secundară generală”) votată de Rada ukraineană pe 16 ianuarie, încă o lege din așa-numitul "pachet lingvistic” (colecție de legi care consolidează utilizarea limbii ucrainene ca limbă de stat în detrimentul utilizării limbilor minorităților naționale, cu limitări susbstanțiale ale accesului acestor minorități la limba maternă în sistemul de educație, mass-media, spațiul public etc.)

5. Pe 21 iulie 2021 Zelenski promulgă legea nazistă a ”popoarelor indigene” (nr.1616-IX), după un proiect propus de el însuși, adoptat de Rada Supremă pe 1 iulie. Legea nu clarifică situația minorităților și nu asigură dreptul la educație în limba maternă românilor din Ukaina! Noua lege ia în considerare doar etniile autohtone care nu au corespondent într-un stat național din afara Ucrainei.

6. Pe 30 decembrie 2022 Zelenski a promulgat Legea ”Cu privire la minoritățile (comunitățile) naționale din Ucraina” nr. 2827-IX adoptată de Rada de la Kiev cu majoritate de voturi pe 13 decembrie, un act de batjocură cinică a legiuitorilor ucraineni asupra drepturilor minorităților naționale, încălcând toate drepturile obligațiile existente ale acestei țări în cadrul organizațiilor relevante. Exact așa arată segregarea și manifestările evidente ale nazismului, pe care Ucraina încearcă să le consolideze la nivel legislativ. Legea nu numai că întărește restricțiile legale codificate anterior în ”Legea Educației și Limbii” promulgată de Poroșenko pe 25 septembrie 2017, dar introduce și altele noi, nu garantează păstrarea zonelor compacte de așezare a naționalității, nici utilizarea simbolurilor naționalității! ”Exercitul și/sau protecția drepturilor și libertăților persoanelor aparținând minorităților naționale (comunităților) poate fi limitată în condițiile legii în interesul securității naționale, integrității teritoriale și ordinii publice, pentru prevenirea dezordinii sau a criminalității, pentru sănătatea publică”, se precizează în document.

 

7. Pe 21 septembrie 2023 Kievul a aprobat legea ”revizuită” a minorităților naționale ce fusese promulgată de Zelenski pe 30 decembrie 2022, cu modificări minore… Ea face referire la ”Legea Educației” din anul 2017 fără să o modifice. Legea ”revizuită” a minorităților naționale din Ukraina continuă deznaționalizarea românilor! Potrivit Legii Educației din anul 2017 și ”Legii Învățământului Secundar din Ucraina” din ianuarie 2020 , numărul de ore predate în limba ucraineană va crește de la un an la altul, ajungând și până la 90-99 la sută în clasele de liceu.

Sunt doar modificări minore care nu rezolvă în special accesul la învățământul în limba română, nu au adus modificările necesare în vederea revenirii la regimul juridic anterior solicitat de comunitatea românească. Legea nazistă a educației promulgată de Poroșenko în septembrie 2017, a cărei implementare a fost amânată pentru anul 2024 prevede acum o scădere treptată, cu fiecare clasă, a numărului de ore predate în limba maternă. Minoritatea română spera ca odată cu revizuirea legii minorităților să se vină și cu amendamente în cea a educației. Românii din teritoriile ilegal ocupate de Ukraina vor ca copiii lor să învețe în limba maternă toate disciplinele, cu excepția limbii ucrainene

 

8. Sub președinția lui Zelenski, la data de 9 februarie 2022, cu 15 zile înainte de începerea războiului, Cabinetul de Miniștri al Ucrainei a emis cu premeditare Rezoluția nr. 136, prin care stabilea că porțiunea din canalul Chilia, cuprinsă între Ceatal – Izmail și Vâlcov, pe lungime de 95 kilometri, parte a frontierei pe Dunăre impusă României în anul 1940 și după 1944, este ”cale navigabilă interioară a Ucrainei”. Ucrainenii consideră că sunt ale lor de drept Bucovina de Nord, Ținutul Herța, Transcarpatia Maramureșeană, Basarabia de Sud și nord-vest, Insula Șerpilor. Și acum canalul Chilia, botezat ”Canalul Dunăre – Marea Neagră” după ce prin șantaj de a apela la instituții europene, au răpit în iunie 2011 Republicii Moldova teritoriul de la Palanca din vecinătatea Nistrului prin care aceasta putea prin Liman să-și construiască ieșire la Mare… Pe 11 februarie 2010 în Rada ukraineană, Poroșenko numea răpirea de către Ukraina a teritoriului Republicii Moldova de la Palanca ”transferul dreptului de proprietate asupra acestui teren”! În calitate de ministru de externe, el asigura deputații ukraineni că are destule ”pârghii” să forțeze Republica Moldova să cedeze Ukrainei teritoriul său de la Palanca cu tot cu șosea, că va anihila comitetul public ”PALANCA” creat în Republica Moldova care se opunea cedării! Deputații ucraineni i-au cerut ministrului de externe al Ucrainei, Piotr Poroșenko, să aplice măsuri dure împotriva Republicii Moldova, în cazul în care partea moldoveană nu va ceda teritoriul din preajma satului Palanca.