Nota ActiveNews: Rezultatele concursului Eurovision, unde o formația ucraineană denumită Kalush (Kaluș) a fost declarată câștigătoare, prin FURT, în detrimentul Zdob și Zdub, ne-a adus aminte asupra unui articol scris de Vlad Cubreacov despre denumirile românești din actuala Ucraină. Numele formației Kalush/Kaluș vine de la denumirea unui oraș din actuala regiune Ivano-Frankovsk (Pocuția istorică), ai cărei locuitori sunt huțulii. Așadar este absolut posibil ca denumirea localității să fie de origine română și, în realitate, să fie vorba de Căluș, așa cum Pocuția este situată între Moldova și Maramureș și a și mai fost administrată o perioadă lungă de către Moldova. Iată și articolul la care am făcut referire:

Munți și vârfuri de munte din Carpați în actuala Ucraină, din nordul Maramureșului până la granița slovacă și polonă.

Aceste denumiri de munți (peste 100!), pe care le-am selectat parcurgând cu privirea câteva hărți ale regiunii, trebuie completate de alte sute de denumiri de ape curgătoare, iazuri, pasuri, păduri, plaiuri și văi care atestă o prezența din vechime a românilor în aceste zone, până în Carpații Nordici, numiți și Păduroși sau Beschizi, din sudul Poloniei, nordul și nord-vestul Slovaciei, estul Cehiei, atingând nord-estul Austriei.

Dacă am cerceta și lexicul românesc rezidual din vorbirea locuitorilor de astăzi ai regiunii, am găsi explicații la multe întrebări legate de istoria acestor plaiuri.

Am indicat în tabel 96 de denumiri ale munților și vârfurilor pentru care am reușit să stabilim înălțimea față de nivelul mării, iar în afara tabelului – alte 12 denumiri (în total 108) ale unor munți și vârfuri pentru care nu am reușit deocamdată să o stabilim. Lista nu este nici pe departe completă.

Alte denumiri de vârfuri de munți: 1. Cosmicioara  (Космечара), 2. Curatul (Куратул), 3. Măgurița, 1264 m.  (Магурица), 4. Mătăhău (Матахів), 5. Pojorâtul/Pojeratul (Пожератул), 6. Pețiga (Пецига), 7. Racăta (Ракета) (racătă, în româna veche, înseamnă broască), 8. Râncul (Ринкул), 9. Stânca (Стінка), 10. Ștevioara (Штав’ера), 11. Țăpuleț (Цапулець), 12. Zbanul (Збанул).

Denumiri de ape curgătoare: Albini (Альбін), Apșița (Апшиця), Bălțatul (Бальзатул), Bârdeanca (Бертянка), Brebenescul (Бребенескул), Căcacea (Кєкача), Copilaș (Копілаш), Hărmănescul (Гарманескуль), Gropineț (Гропинець), Lemnița (Лімниця), Măgura (Маґура), Muncel (Минчель),  Pârcălab (Перкалаб), Pietros (Петрос), Plăiuțul Mare ( Великий Плавуць), Râpinca (Рипинка), Scoruș (Скоруш), Scurtul (Скуртул), Strâmba (Стримба), Șipot (Шипіт), Șopurca (Шопурка), Șopurca Mica (Мала Шопурка), Turbat (Турбат), Turbățel (Турбацил), Turca (Турка), Turia (Тур’я)

Lacuri: Apșineț (Апшинець), Brebenescul (Бребенескул), Brețcul (Брескул), Dogheasca (Догяска), Ghereșasca (Герашаска), Vorojeasca (Ворожеска)

Văi: Bălțatul (Бальзатул), Cuc (Кук), Grota (Грота), Muncelic (Мунчелик), Radul (Радул), Scopeasca (Скопеска), Șendreasca (Шендряска), Turcul (Туркул), Urda (Урда), Vădăneasca (Веденяска)

Păduri: Moldovănic (Молдаваник), Plăiuca (Плайка), Plăiasca (Плайское), Strâmceasca (Стримческа), Șumnescu (Шумнеску)

Pasuri (trecători): Corbul (Корбул)

Vlad Cubreacov