Din câte m-am prins eu, românii sunt niște părinți tare buni, care-și iubesc copiii, au un înalt spirit de sacrificiu, nu ies niciodată din papucii lor de părinți, oricât de mari sunt copiii, și-i susțin până-n pânzele albe ale giulgiurilor lor de părinți.
Dacă nu mă credeți pe mine, îl credeți pe Preda, bănuiesc, cu al său Ilie Moromete, sau pe Creangă, cel care a scris un manual de utilizare corectă a copilăriei, atât de către copii cât și de către părinți, sau poeziile lui Coșbuc, sau luați la întâmplare ceva din literatura noastră, care fie vorba între noi nu-i nici vetustă, nici tristă așa cum zic unele profesoare „moderne”, care au impresia că Harry Potter e mai tare ca Nică, nu e, dar asta e altă discuție, și veți descoperi că tema relațiilor dintre părinți și copii e acolo, e o temă mare, care ne-a preocupat mentalul colectiv.
Românii nu și-au sacrificat copiii decât pentru Dumnezeu, a se vedea Brâncovenii, și asta e tot o dovadă a iubirii supreme a oricărui părinte, să nu vrei să rateze copilul tău Împărăția din motive legate de existența biologică.
Revenind la timpurile noastre, o grămadă de părinți au plâns pe la aeroport și s-au trezit singuri doar fiindcă nu s-au gândit la bătrânețile lor și la acel mult cântat pahar de apă pe care copilul trebuie să i-l aducă, ci s-au gândit că probabil copiilor le va fi mai bine acolo, „afară”.
Revenind la penibilul trist al zilelor noastre.
Cred că dacă anul trecut părinții români au acceptat să-și vadă copiii legați la zâmbet a fost numai și numai din cauza faptului că degringolada era recentă și chiar credeau că astfel îi salvează. Prea puțini mai cred asta acum.
De aceea nădăjduiesc că sâmbătă va fi multă lume în stradă la manifestația împotriva impunerii măștilor, mai ales în aer liber, curtea școlii, teren de joacă pentru copii.
Numai cine a stat și a vorbit în mască ore în șir (6 de exemplu) știe ce înseamnă cu adevărat aceasta. Știe cum fugi în curtea școlii să-ți dai jos masca și să respiri aer direct cu nările tale care sunt pline pe interior de multe fire mici și vioaie, fiindcă, dacă nu știați, noi avem o mască pe interior, foarte deșteaptă, dată de Dumnezeu. O adevărată plasă de protecție, mult mai elaborată decât amărâta aia mască chinezească.
Așa că eu una am să ies sâmbătă, am să stau ca o popică, nu am să strig, că nu-mi stă în fire, nici nu am să mă agit, dar am să fiu acolo, fiindcă cei care ne conduc trebuie să vadă că, oi sau nu, suntem mulți / multe.
Și poate că lupii pot mânca una-două, dar niciun lup nu a mâncat niciodată, o turmă întreagă, fiindcă de la un punct încolo, li se apleacă și lor, oricât de lupi ar fi, avizi de putere și lacomi.
Sau direct în conturile Media Root de la Banca Transilvania:
Autentifică-te sau înregistrează-te pentru a trimite comentarii.
Analiza de Dr. Joseph Mercola Fapt verificat
08 septembrie 2021
măști medicale de față
Se estimează că 129 de miliarde de măști faciale sunt utilizate în toată lumea în fiecare lună, ceea ce înseamnă aproximativ 3 milioane de măști pe minut
Nu numai că măștile nu sunt reciclate, dar materialele lor le fac să persiste și să se acumuleze în mediu
Deoarece măștile pot fi realizate direct din fibre de plastic microsizate cu grosimea de 1 mm până la 10 mm, ele pot elibera particule microsizate în mediu mai ușor - și mai rapid - decât articolele de plastic mai mari, cum ar fi pungile de plastic
Microbii din gură, cunoscuți sub numele de comensalii orale, pătrund frecvent în plămâni, unde au fost asociați cu cancer pulmonar în stadiu avansat; purtarea unei măști ar putea accelera acest proces
„Noul normal” al mascării pe scară largă afectează nu numai mediul, ci și sănătatea mentală și fizică a oamenilor
Acest articol a fost publicat anterior la 7 aprilie 2021 și a fost actualizat cu noi informații.
Este posibil ca planeta să se confrunte cu o nouă criză plastică, similară cu cea provocată de apa îmbuteliată, dar de data aceasta implicând măști de față aruncate. „Mascarea în masă” continuă să fie recomandată de majoritatea grupurilor de sănătate publică în timpul pandemiei COVID-19, în ciuda cercetărilor care arată că măștile nu reduc semnificativ incidența infecției.1
Ca urmare, se estimează că 129 de miliarde de măști faciale sunt folosite în întreaga lume în fiecare lună, ceea ce înseamnă aproximativ 3 milioane de măști pe minut. Cele mai multe dintre acestea sunt varietatea de unică folosință, realizată din microfibre de plastic
În dimensiuni cuprinse între cinci milimetri (mm) și lungimi microscopice, microplasticele, care includ microfibre, sunt ingerate de pești, plancton și alte vieți marine, precum și de creaturile de pe uscat care le consumă (inclusiv oamenii3).
Peste 300 de milioane de tone de plastic sunt produse anual la nivel global - și asta înainte ca purtarea măștii să devină un obicei zilnic. Cea mai mare parte din acestea ajunge ca deșeuri în mediu, conducând cercetătorii de la Universitatea din Danemarca de Sud și Universitatea Princeton pentru a avertiza că măștile ar putea deveni rapid „următoarea problemă a plasticului” 4.
De ce măștile de unică folosință pot fi chiar mai rele decât sticlele din plastic
Criza apei îmbuteliate este acum binecunoscută ca fiind o sursă importantă de poluare a plasticului de mediu, dar ar trebui să fie depășită de o nouă criză a măștii. În timp ce aproximativ 25% din sticlele de plastic sunt reciclate, „nu există nicio orientare oficială cu privire la reciclarea măștii, ceea ce face ca acestea să fie eliminate mai mult ca deșeuri solide”, au afirmat cercetătorii. „Odată cu creșterea rapoartelor privind eliminarea necorespunzătoare a măștilor, este urgent să recunoaștem această potențială amenințare pentru mediu.” 5
Nu numai că măștile nu sunt reciclate, dar materialele lor le fac să persiste și să se acumuleze în mediu. Majoritatea măștilor de unică folosință conțin trei straturi - un strat exterior din poliester, un strat mediu din polipropilenă sau polistiren și un strat interior din material absorbant, cum ar fi bumbacul.
Polipropilena este deja unul dintre cele mai problematice materiale plastice, deoarece este produs pe scară largă și este responsabil pentru acumularea mare de deșeuri în mediu, precum și un factor de declanșare cunoscut al astmului.
„Odată ajuns în mediu, masca este supusă radiației solare și căldurii, dar degradarea polipropilenei este întârziată datorită hidrofobiei sale ridicate, greutății moleculare ridicate, lipsei unui grup funcțional activ și lanțului continuu de unități de metilen repetitive. Aceste proprietăți recalcitrante conduc la persistența și acumularea în mediu. "
De asemenea, au afirmat că, atunci când măștile devin degradate în mediu, pot genera un număr mare de particule de polipropilenă microsizate în câteva săptămâni, apoi se pot descompune în nanoplastice cu dimensiuni mai mici de 1 mm.
Deoarece măștile pot fi fabricate direct din fibre de plastic microsizate cu o grosime de 1 mm până la 10 mm, ele pot elibera particule microsizate în mediu mai ușor - și mai rapid - decât articolele de plastic mai mari, cum ar fi pungile de plastic.
Mai mult, „Astfel de impacturi pot fi agravate de o mască de nouă generație, nanomascurile, care utilizează direct fibre de plastic nanozizate (de exemplu, diametrul