Foto: ziarullumina.ro
După ce am primit din plin refuzul Occidentului pe tema Schengen (Austria a fost doar interfața, nici Germania nu ne dorește, nu mai vorbim de Olanda șamd), s-a vehiculat pe ambele maluri ale Dunării ideea unei deschideri a graniței comune româno-bulgare. Inepții au început să râdă. De ce? - voi explica pe scurt mai încolo. Dar ideea este foarte bună și se poate realiza prin tratate bilaterale. În fond, am avea doar de câștigat și asta ar duce la o revalorizare a interesului României în Balcani.
Economic, avantajele sunt enorme. Iar faptul că stăm cu ochii căscați doar spre Vest a dus la deprecierea relațiilor cu vecinii din Sud. Câte vizite oficiale la nivel înalt au fost? Eu nu mai țin minte nici măcar când.
Piața balcanică este o oportunitate pentru economia românească, total nevalorificată. Relațiile inter-balcanice, din cauza intereselor statelor fanion din UE, sunt înghețate. La asta a contribuit și intervenția brațului înarmat al globaliștilor, NATO, în Serbia și întemeierea unui stat musulman, Kosovo, absolut neverosimil.
Revenind la bulgari, de ei ne leagă o istorie. De la fondul tracic comun (în care ei investesc și știu să-l pună în valoare), la Țaratul Vlaho-Bulgar constituit de aromânii Asănești, și care a durat 100 de ani. Sigur că am fost și în confruntare în perioada modernă, dar am luptat și pentru independența comună, anti-otomană, la 1877, împreună cu rușii. Le-am cucerit Cadrilaterul; ei au ajuns, câțiva ani mai târziu, alături de prusaci, pe Calea Victoriei, în București.
În fine, sunt mult mai multe lucruri care ne leagă, mai ales Biserica (aflată în recul în țara vecină și unde am avea resurse de oferit), decât să ne despartă.
Nu mai vorbim de turism, unde românii varsă anual sume considerabile pe litoral, dar și în stațiunile de munte. La Balcic suntem, oarecum, acasă, și am cunoștințe care și-au cumpărat case sau apartamente acolo.
Deci desființarea graniței cu Bulgaria ar fi, pragmatic vorbind, un mare câștig pentru ambele părți. În mod firesc, ar trebui și granița dintre Bulgaria și Grecia să devină permeabilă.
De ce râde prostimea snoabă la această idee?
Motivul este simplu, l-am enunțat în întrebare. Idolatrizarea Occidentului a făcut ca toate resursele de energie să fie canalizate exclusiv spre Vest. Practic, am abandonat complet Balcanii, ca fiind un fel de rudă săracă a Europei, din snobismul tâmp emergent unei intelectualități infantilizate cultural și ecumeniste spiritual, pentru care Occidentul are veleități mesianice. Direcția pe care merge Ministerul de Externe - condus periodic inclusiv de vârfuri ale elitei globaliste - este strict spre Vest și doar în genunchi.
O Uniune Balcanică în care să fie prezente și Grecia, Turcia, Serbia, Macedonia, Albania și alte state mai mici provenite din fosta Iugoslavie, o uniune economică dar și culturală, unde România ar putea aduce inițiativă și ar putea fi motor, este foarte posibilă. Dar nu știu niciun om politic actual capabil să o propună. Nu mai spun că ar fi o ocazie să mai salvăm insulele de latinitate (a)românească care mai subzistă în Balcani.
Primul pas ar fi chiar sursa de amuzament a occidentolatrilor: deschiderea granițelor cu Bulgaria. Din păcate, cu un șef al diplomației statului ca sub-mediocrul Johannis, așa ceva este dificil de gândit. Despre ridicolul Aurescu nu are sens să mai discutăm.
Rămâne doar speranța că o nouă clasă politică ar avea ca obiectiv revalorizarea poziției României într-o zonă complet abandonată, dar care ar putea oferi o dinamică economică și culturală tuturor statelor din această zonă atât de înzestrată a Europei, de fapt locul de unde ideea europeană a pornit.
Căci nu se poate circumscrie Europa fără filosofia și arta greacă, fără mileniul de civilizație creștină a Constantinopolului, fără Patriarhia Ohridului și fără extraordinarul izvor de artă veche cultă sau folclororul încă viu, care inundă toată peninsula și reverberează în muzica lui Cantemir, Bregovic, Vanghelis sau Subcarpați, în arta lui Brâncuși sau Apostu, în pictura lui Bernea, în poezia lui Odysseas Elytis sau Nichita Stănescu.
Rejectată de Înalta Poartă de la Bruxelles, România ar putea începe, întâi cu Bulgaria, o recompunere a țesutului balcanic - un proiect gândit inițial, desigur în cu totul alte condiții istorice, de marele voievod creștin Mihai Viteazul.
Pentru aceasta e nevoie doar de viziune și curaj.
Sau direct în conturile Media Root de la Banca Transilvania:
Autentifică-te sau înregistrează-te pentru a trimite comentarii.
Uniunile lor politice sunt dovedite arheologic :
- cea mai mare fortificatie din epoca bronzului din intreaga Europă era în apropierea actualului sat Cornești în comuna Orțișoara, la numai 20 km nord de Timisoara;
- mormântul regelui get Dromihete, localizat în Bulgaria, la Sveshtari, are sculptați vulturul valah și bourul moldovenesc .
Resurse bogate și ușor accesibile au generat o densitate populațională mare comparativ cu a altor popoare din medii mai vitrege (de exemplu țărmul arid și stâncos al Mării Mediterane etc.) au favorizat crearea de culturi și civilizații succesive din preistorie și până azi.
Numeroasele descoperiri arheologice confirmă din plin că aici, în Centrul Europei, pentru oameni a fost „Grădina Maicii Domnului”.
Din acest motiv tracii viețuitori ai unui mediu fertil, mănos, rodnic bogat în resurse nu au putut să împrumute civilizația și cultura greacă sau romană care răspundea nevoilor unui mediu sărac, arid...
„Rezultatele cercetărilor arheologice și antropologice asupra culturilor neolitice și ale epocii bronzului din efectuate de lituaniana Marija Gimbutas a localizat patria protoindo-europeană în stepa pontică.”
„Cele mai vechi urme europene ale unei economii de producție se găsesc în Balcani..
Mai la nord, Ungaria Meridională, Sudul Ucrainei, România, Bulgaria și o parte a Iugoslaviei cunosc până la sfârșitul mileniului al V-lea o cultură - numită Starčevo -Criș/Körös- care se demarchează net de influențele anatoliene. Creșterea animalelor dar și vânătoarea și pescuitul joacă un rol economic important. așezări permanente sau seminomade se stabilesc pe văi( cultura grâului și a meiului); se construiesc locuințe de lemn îmbrăcate cu argilă. >>(J. Carpentier, F. Lebrun, Istoria Europei, Ed. Humanitas, București, 1997, p.31.)” [...]
„La nordul Dunării... deplasările de populație, sensibile către 4700 î. H. constituie începutul unei vaste mișcări ce va difuza destul de repede tehnicile agricole.
Populația sporește producându-se noi migrări din Ungaria. Țărmul Mării Nordului și al Mării Baltice... colonizarea acestora cu grupuri purtătoare ale tradițiilor danubiene duce la apariția în aceste zone a unei economii agricole diversificate.
Curentul epidanubian ajunge în aceeași perioadă până pe țărmurile Mânecii, ale Văii Loarei și în Bretagne.” (J. Carpentier, F. Lebrun, Istoria Europei, Ed. Humanitas, București, 1997, p.33-39 - 40.).
„Aveau cunoștințe avansate despre agricultură și practicau o agricultură prosperă: ... și geții cei aspri cărora câmpurile fără răzoare le dau libere roade și cereale și, neplăcându-le să-și cultive pământul mai mult de un an, un (ogor) înlocuitor (primit) prin sorț egal, îl înlocuiește pe cel ostenit de munca câmpului. ”HORAȚIU,Ode, II, 24, 11-16. citat de A. BUSUIOCEANU, Zamolxis, Editura Meridiane, București, 1985. p.69
„Cercetarea Universității Californiei din Los Angeles, întocmită de profesorul arheolog Marija Gimbutas (v. mai înainte), reiese cu claritate că spațiul polonez de astăzi, acoperit de gheață, ca și nordul Germaniei, pînă la începutul Holocenului (etapa geologică actuală), n-au putut fi populate decît dinspre sud, din spațiul carpatic, după prelungirea drumurilor sării. Această realitate dependentă de natură este atît de neîndoielnică încât față de ea nu se poate formula nici o împotrivire.
Toți, dar absolut toți istoricii din sec. XIX recunosc și scriu că latinii, celții, germanii etc. vin din așa-zisul orient al Europei. Printre aceștia se găsește și vestitul istoric german Mommsen: Răsăriți din aceeași tulpină din care s-au născut și popoarele elene, italice și germanice, celții au imigrat fără îndoială, ca și acestea, dinspre partea orientală a Europei” (Istoria Romană, vol. I, p. 195)
Acest popor indo-european ce a trăit în jurul Mării Getice, și spre nord spre Marea Baltică iar în vest spre Marea Adriatică a fost un conglomerate de neamuri înrudite cu o anumită unitatea identitară, ce au ctitorit entități politice sub diverse nume acordate, uneori peiorativ, de cei ce le-au râvnit resursele ( și pentru a le obține au purtat războaie dacă au fost puternici sau realizat schimburi comerciale dacă au fost slabi). Vecinii antici i-au numit în scrierile lor rămase până azi, în funcție de locul geografic, ocupații, obiceiuri, conducători etc:
- grecii antici: „traci”, „geții”, „massageții”, „sciți” etc.
- romanii pe cei din nordul Dunării i-au numit: „daci” alteori „sciți, „goți” etc.. Scriitorii latini, la un moment dat, datorită interdicției imperiale de a se mai utiliza numele de „get”au schimbat litera „e” cu „o”, utilizează în loc cuvântul „get” cuvântul „got”. O modificare asemănătoare a fost și înlocuirea literei „u” cu „o” iar cuvântul „rumân” devine cuvântul „român”.
„Neamul tracilor este cel mai numeros din lume, după acel al inzilor. Dacă ar avea un singur cârmuitor sau dacă tracii s-ar înțelege între ei, el ar fi de nebiruit și cu mult mai puternic decât toate neamurile, după socotința mea. Dar acest lucru este cu neputință și niciodată nu se va înfăptui. De aceea sunt aceștia slabi. Tracii au mai multe nume, după regiuni, dar obiceiurile sunt cam aceleași la toți, afară de geți, trausi și de acei care locuiesc la nord de crestonai.” (Herodot - Istorii, cartea V, paragraful 3)
„Tracii au locuit în provinciile antice Tracia, Moesia, Dacia, Sciția Minor, Sarmația, Bitinia, Misia, Macedonia, Panonia și în alte regiuni din Balcani și din Anatolia. Aceste provincii ocupau cea mai mare parte a Balcanilor, iar geții se întindeau dincolo de Dunăre ajungând până la râul Bug.
( Traci – Wikipedia)
Xenofan din Colofon (poet și filosof grec care a trăit la sfârșitul secolului al VI-lea i.Hr. și la începutul secolului al V-lea i.Hr.) spunea: Etiopienii spun că zeii lor sunt cârni și negri; Tracii spun că ai lor au ochii albaștri și sunt roșcați (rumeni).
Creatori de civilizație și cultură ca un rezultat firesc al adaptării la mediu și o practică determinată de valorificarea eficientă a resurselor. Numeroase scrieri vorbesc despre o limbă indo-europeană de bază relativ comună, o conștiință de neam (a celor cu barbă și rumeni la față), un ansamblu de cutume, mai presus de orice altă religie și culte locale, legile blajinilor care conțineau anumite reguli de conviețuire, îndatoriri de bază, fără de care obștile nu ar fi fost funcționale. Din punct de vedere militar vin pe câmpul de luptă cu „tehnica pământului pârjolit” utilizabilă până în evul mediu. Cavaleria îmbrăcată în solzi de fier etc.
În prezent vizibilă prin tradiții, obiceiuri, îndeletniciri ale oamenilor de la sate, tehnici populare etc. și pozițiile fruntașe în competițiile internaționale datorite zestrei genetice excepționale (ex. Lotul de juniori al României ocupă locul I în clasamentul european la olimpiadele de științe).
Pentru că nu știu nimic despre acest spațiu a celor „Trei Mări” a căror state actuale au mai multe elemente comune care le unesc decât care le resping. Faptul că sunt unele „mai egale decât altele” este o chestie de reglare internă...
Este adevărat că cei „săraci” dar imperiali au dorit fragmentarea ei, și parțial au reușit pe cale religioasă însămânțând dihonie între oameni!
De bulgari ne leagă originea comună; o istorie comună. Este bine cunoscut că și între frați mai apar certuri și nu-și mai dau binețe un timp, dar totuși interesele sunt comune și iar încep să-și vorbească, să se viziteze și să lucreze împreună pentru binele comun. Deci desființarea graniței cu Bulgaria ar fi, pragmatic vorbind, un mare câștig pentru ambele părți.
O abandonare a Bulgariei este o inepție politică, mai ales că ni se spune să nu o facem de către marile puteri europene: parafrazând pe DANDANACHE ....ni se spune de multe ori că suntem împreună cu Bulgaria și tot nu prițepem...
Un proiect gândit inițial, desigur în cu totul alte condiții istorice, de marele voievod creștin Mihai Viteazul este și-n prezent viabil..
De ce râd inepții?
Le place să fie slugi și nu stăpâni! Sunt educați să fie cozi de topor și nu pot mai mult. Sunt dotați cu ochelari de cal cu orientare pe drum ce duce strict spre Apus, și sunt mândri că îl parcurgi doar în genunchi. Nu au habar de istorie, iar de cultura noastră nici atât. Nu văd că Occidentul la fel ca Imperiul Otoman etc. mai demult nu face altceva decât să canalizeze resursele exclusiv spre Vest în schimbul unor ideologii mesianice, de care am mai avut parte în trecut și care s-au dovedit creatoare de dezastre economice.