Tita, Ion (Oane ale Țasta) Pena, a fost primul președinte al GAC (viitorul CAP) „Cetatea Nouă” Vădastra, nume pe care-l purta și echipa de fotbal, la care am avut prima legitimație de fotbalist...

A fost președintele CAP-ului până în 1967. Avea, în lada de zestre a Măiței, o medalie la care mă uitam cu mare respect, când eram la Grădiniță. Îmi amintesc că mi-a explicat, când eram încă foarte mic și magazinul alimentar era la noi în casă în una dintre odăile de la drum, de unde o are.

Mi-a spus că în 1962, anul de pe medalie care aniversa încheierea colectivizării în România, a fost la o mare festivitate la Sala Palatului din București, la care chiar Gheorghiu-Dej, despre care avea o părere proastă, dar îl aprecia că scosese Armata Roșie din țară, a declarat, oficial, încheierea colectivizării României.

Tot Tita mi-a spus că știa că era o minciună, dar a aplaudat, că altfel nu se mai întorcea la Vădastra.

Mai târziu, când eram în clasele primare și mă punea pe scăunel să ascult cu el „Europa Liberă”, l-am întrebat de ce a participat la organizarea CAP-ului în Vădastra.

 Mi-a răspuns, cam așa:

„În 1962 nu mai era  nicio șansă dacă te opuneai. În Vădastra am rezistat până în ultimul an în care Dej își propusese să declare oficial încheierea colectivizării... Și, vezi ce-a pățit mă-ta, care a fost dată afară din liceu că ai ei de la Amărăști fuseseră chiaburi... Deși tică-su fusese la canal și îi luaseră tot, nu au iertat-o nici după aia... Aveam doi copii care erau la liceu și nu se mai putea face nimic. Mi-i dădeau afară, ca pe mă-ta!”.

Legendarul director al școlii Vădastra, domnul Barbu, raporta partidului, și el săracu, în 1964:

„Sub îndrumarea permanentă a partidului și guvernului precum și a organelor raionale de partid și de stat și a puterii locale, comuna Vădastra s-a dezvoltat și se dezvoltă în ritm continuu atât din punct de vedere economic cât și social, cultural, politic.

„Dacă în 1962 existau puțini membri și candidați de partid, la sfârșitul anului 1964 în comuna Vădastra a luat ființă un comitet comunal de partid cu peste 100 de membri din care o treime femei.

„Membrii și candidații de partid sunt organizați în cursuri de partid unde fac cunoștință cu istoria P. M. R., cu politica de pace și independență națională a statului nostru precum și lupta dusă de țara noastră alături de statele socialiste pentru lichidarea colonialismului și dezvoltarea relațiilor economice și culturale între toate țările pe baza principiului coexistenței pașnice”.

(Va urma)