Vineri, 3 februarie 2023, cu trei zile înaintea Cutremurului din Turcia a avut loc, tot în Turcia, un Cutremur la fel de mare precum cel de luni, 6 februarie 2023.
Petrecut însă nu în spațiu geologic, ci în cel politic, el a constat, ca și cutremurul, într-o tresărire a unor plăci tectonice avînd efecte uriașe.
E vorba de atacul virulent, de o rară violență, lansat de ministru de Interne turc, Suleyman Soylu la adresa ambasadorului american la Istanbul:
„Fiecare ambasador al SUA se întreabă cum poate dăuna Turciei. A fost una dintre cele mai mari nenorociri ale Turciei de ani de zile.
Ei adună alți ambasadori și încearcă să le dea sfaturi. Ei fac același lucru în Europa ca și ambasadele SUA conduc Europa. (….)
S-au gîndit cum ar putea proiecta asta în Turcia, dar există o persoană care le-a stricat jocul, și acesta este [președintele] Recep Tayyip Erdogan. Iată, îi spun ambasadorului SUA că îi cunosc pe jurnaliștii cu care lucrează. Ține-ți mîinile murdare departe de Turcia. Știu sigur ce pași ai făcut și cum intenționezi să răscolești Turcia. (…)
Fiecare ambasador american care sosește în Turcia se grăbește să afle cum să facă posibilă o lovitură de stat în Turcia. (…)
Luați-vă mîinile murdare de pe Turcia. Sînt foarte clar. Știu foarte bine cum ați vrea să creați conflicte în Turcia. Ia-ți fața rînjită de pe Turcia”.
Suleyman Soylu e un apropiat al președintelui Erdogan. Jeffry Flake e ambasador american în Turcia, numit de Joe Biden, din ianuarie 2022. Declarația ministrului turc de Interne ține de conflictele dintre Administrația Erdogan și Ambasadorul american iscate de intervențiile repetate și agresive ale americanului în chestiunile interne ale Turciei. Pe 22 mai 2022, ambasadorul american a fost convocat la Ministerul de Externe al Turciei ca urmare a unui Comunicat al ambasadei prin care se exagera măsurile de ordine luate de Guvern în perspectiva unui miting al Opoziției.
Lesne de observat că declarația ministrului turc de Interne pleacă de la o realitate pe care autoritățile de la Ankara au semnalat-o în dese rînduri:
Campania dusă de America pentru a răsturna regimul Erdogan.
Așa cum arată ministrul, SUA și-au făcut un obiectiv din a-l răsturna pe Erdogan și a-l înlocui cu un regim nu numai favorabil, dar și slugarnic.
Acest nou conflict violent dă seamă de o realitate geopolitică recunoscută de mulți comentatori.
După cel de-al Doilea Război Mondial Turcia a fost practic o colonie a Americii. Prin așezarea sa geografică, prin potențialul său, Turcia are pentru America o importanță ieșită din comun. Fiind vorba și de o țară musulmană, decenii în șir preocuparea Americii a fost cea de a ține Turcia sub control
Din punct de vedere militar controlul a avut loc prin folosirea Armatei ca bulan împotriva civililor. Ca și în cazul țărilor bananiere din America Latină, America a avut grijă să-și facă din conducerea Armatei un grup loial. Cei mai mulți dintre ofițerii turci au fost școliți în America, prilej cu care au fost racolați ca agenți de influență ai Americii. Dacă alegerile dădeau puterea civilă unor forțe politice interesate în cultivarea interesului național al Turciei, nu trecea mult și militarii, îndrumați de America, dădeau o lovitură de stat. Prin aceasta la conducerea Turciei revenea o forță obedientă Americii.
Din punct de vedere politic controlul a avut loc prin cultivarea la infinit a politicii de tip Ataturk. În efortul de moderniza Turcia Ataturk a sărit în partea cealaltă prin exagerare:
A rup Turcia de Istoria glorioasă, de tradițiile naționale. Cultivarea Otomanismului a fost interzisă. Turcii au rămas nu numai fără fes, dar și fără identitate.
Ajuns președinte al Turciei, Recep Erdogan a decis să pună capăt acestei posturi de copil cuminte înfiat al Americii. Politica sa internă și internațională a avut drept esență ceea ce s-a numit NeoOtomanismul. Asta a însemnat un Proiect de țară menit a readuce Turcia cuminte, bîntuită de Sindromul de Țară de mîna a doua, la postura de pe vremea Imperiului Otoman. S-a declanșat în plan cultural o campanie spectaculoasă de reamintire că trecutul Turciei înseamnă Trecutul Imperiului Otoman. Pe plan internațional, Erdogan a lansat o politică menită a da Turciei un rol de mare putere regională.
Noua politică s-a întemeiat pe o realitate de după prăbușirea URSS. În sudul Uniunii Sovietice se aflau, încă de pe vremea Rusiei Țariste, mai multe țări turcofone. Cîștigarea independenței de Moscova a dus automat la procesul de derusificare și de găsire a identității. Și ce altă identitate mai bună putea fi alta decît cea oferită de Turcia, Sora lor mai mare?
În chip inevitabil, politica lui Erdogan a intrat în conflict cu interesele geopolitice ale Americii. Eșecul Loviturii de stat a făcut să moară instrumentul de control american:
Armata dispusă să dea lovitura de stat proamericană.
S-au scris multe prostii despre relația Turciei cu Federația Rusă în cadrul Războiului din Ucraina. Recep Erdogan nu e nici prieten, nici dușman al lui Vladimir Putin. Recep Erdogan e purtătorul de cuvînt al unei Turcii care vrea să fie un actor politic de prim rang în regiune. America a impus marilor țări europene – Anglia, Franța, Germania – condiția de rotițe în mașinăria americană de Război cu Federația Rusă. Turcia lui Erdogan n-a vrut să fie o simplă rotiță. Erdogan a socotit că Războiul e un bun prilej pentru Turcia de a se manifesta ca mare actor regional.
Precizările ministrului de Interne despre transformarea Europei Occidentale într-o constelație de țări vasale ale Americii se înscrie în această politică Neootomană prin care se încearcă a se reda Turciei rolul de mare putere regională.
Luni, 6 februarie 2023, a venit Cutremurul catastrofal. Nu peste mult timp erau programate să se țină alegerile prezidențiale.
Atacul ministrului de Interne se vrea un semnal de alarmă:
America și-a pus în mișcare mașinăria de răsturnare a lui Erdogan prin alegerile din mai 2023.
Cînd a spus aceste lucruri, ministrul de Interne nu știa că va veni Cutremurul. Prin efectele sale, în rîndul cărora se numără inevitabilele bîlbîieli în administrarea catastrofei umanitare (America a căzut de multe ori la examenul numit Administrarea Dezastrelor Naturale), Cutremurul poate constitui mult așteptatele ape tulburi în care pot pescui americanii.
Dacă – așa cum dezvăluie ministrul de Interne – America „agita apele” prin rețeaua sa de colaboratori și de agenți de influență din Turcia, în vremuri normale, cum să nu se creadă că în vremuri anormale precum cele după Cutremur, America nu va agita apele pînă la nivelul valurilor menite să prăbușească Regimul Erdogan?
Recep Erdogan se confruntă cu o provocare mult mai mare decît cea a Loviturii de stat:
Provocarea dată de încercarea Americii de a profita de Cutremur pentru a scăpa de Erdogan și prin asta de o Turcie care și-a luat nasul la purtare față de America.
Dacă ne uităm cu atenție la ce se întîmplă în aceste zile în Turcia vom sesiza imediat Scenariul folosit în Iran (eșuat, din cîte ne dăm seama), și în România în decembrie 1989:
Folosirea nemulțumirii populare reale pentru a scăpa de un regim incomod.
Sau direct în conturile Media Root de la Banca Transilvania:
Autentifică-te sau înregistrează-te pentru a trimite comentarii.
CE S-A ÎNTÂMPLAT SĂPTĂMÂNA ACEASTA? O COINCIDENȚĂ...
https://www.bitchute.com/video/UkErNj7rR0g2/
Dacă aș fi un parior... aș spune că acest lucru a fost făcut intenționat pentru Turcia. Oricât de rău ar fi guvernul Statelor Unite... am face noi așa ceva? O, da. Observați chipul de la ora 4 în nor? Înfiorător.
Din Sixth Sense:
Norul ciudat, ar putea fi o pregătire a tehnologiei HAARP, creând o antenă/lentilă pe cer pentru procesul de transfer de energie direcționată? Mi-aș imagina că tehnologia HAARP a avansat destul de mult până acum, există o mulțime de tehnologii ascunse și construite din praf inteligent și particule care se asamblează singure, fără îndoială că și acest lucru este posibil. Bineînțeles că ei vor nega și va vor spune că a fost un eveniment natural.
Sursa: Sixth Sense: https://www.bitchute.com/channel/z2NPZI4v4VDN/