Premierul a înaintat Președintelui propunerea de ministru interimar în persoana lui Sebastian Burduja, ministrul Digitalizării, Președintele a semnat Decretul.

Sorin Cîmpeanu nu mai e ministru Educației.

Rămîne ca PNL, din partea căruia era ministru Sorin Cîmpeanu, să propună un alt ministru, evident cu acordul lui Klaus Iohannis. Avînd în vedere interesul arătat de Klaus Iohannis Educației președintele va propune. Ca de obicei, PNL, „Partidul Meu”, se va supune.

Sorin Cîmpeanu a susținut și susține că demisia a fost un act exclusiv al domniei sale.

El a sugerat c-o face în urma Scandalului de plagiat.

Sorin Cîmpeanu nu e însă omul care să leșine la gîndul că i se cere demisia. Nu cred că văzînd în fața Guvernului cîțiva inși cu o pancardă prin care i se cerea demisia a fost atît de zguduit încît n-a mai avut liniște pînă cînd nu și-a anunțat demisia. De cînd a pus în dezbatere publică Legile Educației el nu s-a sfiit să se ia în gură cu contestatarii săi în scris și în petiții, chiar dacă aceștia se pretind Apostoli ai Neamului. De asemenea, trebuie să ținem cont că liderii PNL nu i-au cerut demisia. Excepție făcînd un PSD-ist nemulțumit că n-a reușit să fure cît voia, aliatul de Guvernare al PNL n-a intervenit în dispută. CV-ul îl arată pe Sorin Cîmpeanu un tip care știe ce vrea, cu puternice conexiuni internaționale, și cunoscător al intrigilor care dau esența vieții universitare și academice, intrigi din care George Călinescu a făcut un roman, Bietul Ioanide.

La acestea se mai adaugă un amănunt.

Sînt multe situații cînd o demisie nu e primită sau e supusă comediei cu voi avea o discuție cu semnatarul. Nicolae Ciucă n-a părut de loc mirat de gestul lui Sorin Cîmpeanu. S-a grăbit să-i accepte demisia. Stenogramele publicate de presă arată că liderii PNL au fost luați prin surprindere.

Sînt toate datele să credem că demisia i-a fost cerută lui Sorin Cîmpeanu de către Klaus Iohannis.

Așa cum am arătat în Jurnalul meu video, în paralel cu accelerarea campaniei împotriva lui Sorin Cîmpeanu s-a ivit și s-a dezvoltat în presa USR-istă și chiar în declarațiile liderilor USR acuzația gravă adusă lui Klaus Iohannis c-a favorizat obținerea de către amicul său Michael Schmidt, patronul Autobavaria, a unei comenzi babane de Mercedesuri printr-o licitație cu dedicație organizată de IGP. Cel puțin pînă acum n-a apărut în spațiul public nici o dovadă că licitația cu dedicație e rodul unei intervenții a lui Klaus Iohannis.

Din aceste două premise nu rezultă că Președintele a intervenit în favoarea amicului. Asta nu înseamnă că aceste dovezi nu există. Eu am spus doar că ele n-au fost invocate în public de inițiatorii și susținătorii campaniei de presă și din politică. La adîncirea suspiciunii a contribuit și felul neconvingător în care a răspuns Președintele. Aflat în excursia de lux de la San Francisco Klaus Iohannis a cerut instituțiilor abilitate să verifice dacă licitația a fost corectă. De îndată, Lucian Bode, ministrul PNL al Internelor, a trimis corpul de control al ministrului la IGP. Manevra n-a convins pe nimeni. Cum să cred că un ministru din ”Partidul Meu ” s-a pus în mișcare pentru altceva decît spălarea lui Klaus Iohannis? Nu de alta, dar verificare cerută de președinte a vizat răspunsul la întrebarea dacă a fost sau nu corectă licitația și nu dacă președintele e implicat.

Președintele va fi socotit că două Scandaluri sînt prea multe chiar și pentru el, care e pe final de mandat. Prin urmare, l-a sacrificat pe Sorin Cîmpeanu. Va fi socotit și că aruncînd la cîini leșul politic al lui Sorin Cîmpeanu, cîinii îl vor lăsa în pace. După anunțarea demisiei, Scandalul BMW-urilor s-a stins ca prin farmec. Nici un site USR-ist nu și-l mai amintește. Nici un lider USR nu mai cere limpezirea situației. Între Klaus Iohannis și USR pare să se fi încheiat un armistițiu. Poate că așa se iluzionează Klaus Iohannis. Adevăratele date ale Scandalului Sorin Cîmpeanu ne spun că președintele n-ar trebui să se încreadă în acest armistițiu.

Aparent, Sorin Cîmpeanu a demisionat în urma Scandalului de plagiat. Scandalul a fost însă ultima parte dintr-un Război declanșat împotriva lui Sorin Cîmpeanu după punerea în dezbatere publică a celor două proiecte de Lege în domeniul Educației. Aceste proiecte de Lege concretizează în plan practic Proiectul de țară România Educată al lui Klaus Iohannis. Președintele a trudit la acest proiect nu mai puțin de cinci ani, din 2016 pînă în 2021. Pe 14 iulie 2021, Klaus Iohannis a prezentat Proiectul într-o ședință de Guvern solemnă. Guvernul l-a acceptat cu urale și s-a angajat să-l transpună în două proiecte de Legi. Numai prin adoptarea acestor Legi de către Parlament, puteam vorbi de un proiect care să prindă viață. Fără cele două legi Proiectul rămîne o broșură sau, ca să fiu amabil, un eseu.

Sarcina de a elabora cele două proiecte i-a revenit lui Sorin Cîmpeanu, ministrul Educației.

Pus în decembrie 2020 ministru de către Klaus Iohannis, Sorin Cîmpeanu s-a numărat printre favoriții președintelui. A fost chiar premier interimar. Atît înainte de a se apuca de lucru, cît și după, Sorin Cîmpeanu s-a manifestat public drept un fan al Proiectului România educată. Fan e puțin spus. După felul în care a vorbit despre Proiect putem spune că s-a manifestat ca un îndrăgostit la prima vedere de Proiect. În această stare de spirit, Sorin Cîmpeanu a lucrat la cele două legi timp de un an. Pe 13 iulie 2022, le-a pus în dezbatere publică. Dezbaterea s-a încheiat pe 24 august 2022. Chiar de la publicarea Legilor, împotriva lor s-a declanșat o campanie politico-mediatică cum rar mi s-a mai întîmplat să văd în postdecembrism. Atacuri într-o anumită parte a Presei, inițieri de petiții, declarații răsunătoare ale Apostolilor Neamului.

Nu risc să declar dacă adversarii au sau nu dreptate:

a) Nu mă pricep la domeniu.

b) Știu că în domeniul Învățămîntului, ca și în cel al Culturii sau Presei, orice decizie ar lua un demnitar e întîmpinată cu huiduieli.

Sigur e că Sorin Cîmpeanu nu s-a lăsat intimidat. S-a luat la harță cu adversarii. Aceștia acuzau însă și Proiectul România educată. Fan al lui Klaus Iohannis, Sorin Cîmpeanu a apărat din răsputeri Proiectul. În nici un moment Klaus Iohannis nu s-a referit la Proiectele de Legi. N-a zis o clipă că ele nu corespund Proiectului. Dar nici nu le-a apărat. Din faptul că nu le-a criticat rezultă c-a fost de acord cu ele. Cînd era întrebat de Proiectul România educată răspundea că el și-a făcut treaba. A elaborat Proiectul. Implementarea e treaba Guvernului. Pentru că Guvernul și-a asumat trecerea prin Parlament a celor două Legi. S-a stabilit un calendar precis astfel încît pînă la finele lui 2022, Legile să fie promulgate de Președinte. Anul 2022 urma să se încheie cu o victorie uriașă a lui Klaus Iohannis: Proiectul România Educată devenea realitate!

Potrivit calendarului, miercuri, 5 octombrie 2022, de Ziua Educației, cele două Proiecte de Lege, îmbunătățite cu observațiile din perioada dezbaterii publice, urmau să fie prezentate românilor într-o conferință de presă extraordinară. Intrate pe circuitul de avizare interministerială, la mijlocul lui octombrie, Proiectele urmau să fie adoptate de Guvern și trimise Parlamentului. În tot acest timp, dar mai ales în Parlament, Sorin Cîmpeanu urma să le apere, să le explice, într-un cuvînt să se bată pentru ele.

Pe 29 septembrie 2022, Sorin Cîmpeanu a demisionat.

E greu de crezut că se va mai respecta calendarul.

E greu de crezut că succesorul, indiferent cine ar fi el, va ști să apere cele două Proiecte de legi cum ar fi făcut Sorin Cîmpeanu.

E greu de crezut că succesorul nu va ține cont de un adevăr:

Vor lăsa să le scape adversarii Proiectului acest moment favorabil: cel în care Proiectul România educată a primit o lovitură amețitoare?

Mai mult ca sigur nu.

Va fi greu dacă nu imposibil ca Proiectul să devină realitate.

Klaus Iohannis s-a salvat în chestiunea BMW-urilor.

A pierdut în cazul România educată.