Titlul sinteză Intelectualii lui Petrov față cu binecuvântarea homosexualilor de către Papă aparține redacției ActiveNews. În continuare urmează materialul Protos. Dr. Sofian Costea:

Încă un semnal de alarmă pentru ateii globaliști ai lumii de azi, fiindcă Lucifer, arhitectul răului nu a reușit să oprească nici în acest an răspândirea veștii despre Nașterea Pruncului de Împărat, a Mântuitorului Hristos, a Împăratului Luminii și al Iubirii care s-a întrupat pentru mântuirea sufletelor noastre

Totuși filoecumeniștii și seculariștii au o mare satisfacție dată de către cumplitul derapaj și extrem de gravă, foarte mulți spun vinovată ieșire din decorul firescului a Papei, care instituie binecuvântarea păcatului, obligându-i pe preoții romano-catolici să binecuvânteze așa-zisele „cupluri” de același sex, asta da „infailibilitate”! Deși nu este de mirare, constatăm cu durere ca filoecumeniștii autoproclamații „mari intelectuali” și unii purtători de cuvânt de pe la noi, care voiau să ne impună, făcând mare tulburare, să ne aliniam în spatele Papei în ceea ce privește data prăznuirii Paștelui, fără a ține cont de hotărârile Sinoadelor Ecumenice, toți aceștia, spuneam, nu au acum nici cea mai mica reacție

Iubiți prieteni,

Întruparea Domnului pentru îndumnezeirea omului este planul cel mai înălțător și profund deopotrivă pe care Dumnezeul nostru Treimic îl pune în practică la plinirea vremii din pronie dumnezeiască pentru fiecare dintre noi astfel încât prin antidotul ascultării, omul să fie izbăvit de păcatul neascultării, din pricina căruia pierduse Raiul și căzuse sub stăpânirea morții.

Domnul Hristos, cea de a doua persoană a Sfintei Treimi, Logosul Întrupat, vine în lume ca să ne izbăvească de păcat, arătânduni-se astfel că, prin Întruparea, minunile, Jertfa de pe Cruce, moartea, Învierea și Înălțarea cu firea omenească la cer, prin toate acestea spuneam, Noul Adam biruiește cu ascultarea absolută și dragostea infinită față de ființa omenească, neascultarea protopărinților Adam și Eva. Vedem deci nemărginirea Iubirii Dumnezeiești care se revarsă asupra tuturor oamenilor, însă din nefericire, în lumea în care trăim, foarte mulți primesc cu ostilitate, cu nesinceritate, cu necredință, cu indiferență ori cu fățărnicie Nașterea Domnului care este începutul învierii sufletelor noastre. Știm bine din Sfintele Evanghelii că fariseii și cărturarii vremii au fost dușmanii de moarte ai Mântuitorului Hristos, pe tot parcursul activității sale pământești, fiindcă pizma, invidia și ura, izvorâte din egoism, mândrie și slavă deșartă, nu îi lăsau să primească iubirea lui Dumnezeu.

Iubiți prieteni, trebuie să ne punem însă problema dacă există o legătură din perspectiva asemănării și totodată dacă există și deosebiri între fariseii și cărturarii de atunci și fariseii așa-ziși „cărturari” autoproclamați, „mari intelectuali” ai vremurilor de restriște pe care le trăim.

Să schițăm așadar atât portretul asemănărilor cât și câteva dintre deosebirile dintre fariseii de atunci și cei de astăzi. Fariseii de atunci negau dumnezeirea lui Iisus. Fariseii de azi în timpul restricțiilor cu caracter pandemonic, negau puterea vindecătoare a lui Dumnezeu, interzicându-le credincioșilor să participe la slujbele bisericii, chiar și în noaptea prefăcută în zi a Învierii Domnului. Fariseii de atunci contestau cu vehemență în ciuda evidenței, minunile înfăptuite de către Mântuitorul Hristos, fariseii de astăzi contestă universul de minuni din Biserica cea Una, dorind să impună în urmă cu doar câțiva ani împărtășirea credincioșilor cu lingurițe de plastic și totodată oprirea acestora de la legătura cu sfinții prin închinare și sărutarea icoanelor și a raclelor cu sfintele moaște. Fariseii de atunci puneau pe umerii oamenilor sarcini grele, fariseii de acum punând embargou pe tușit și strănutat, au impus îngroparea adormiților noștri în saci de plastic și fără haine pe ei, temându-se de faptul că morții ar fi putut tuși sau strănuta, transmițând astfel boli imaginate de către mințile infestate de virușii batjocurii la adresa aproapelui.

În plus, fariseii zilelor noastre au impus certificatele cromaticii seculariste care să permită circulația controlată a oamenilor. Toți aceștia i-au obligat pe oameni la tratamente medicale despre ale căror efecte extrem de nocive, care se demonstrează pe zi ce trece, nu scot acum nici o vorbuliță. Cum de asemenea nu scot niciun cuvânt despre miliardele de euro care au zburat achiziționând-se sute de milioane de doze de produse medicale, enorm peste presupusul necesar, chiar si dacă, Doamne ferește, întreaga populație ar fi fost vaccinată forțat de mai multe ori. Se pare că lașitatea fariseilor din vremurile noastre o depășește pe cea a celor de atunci pentru că, pe cei de acum parcă îi animă și mai mult fățărnicia, care este aluatul fariseilor după cum ne spune Însuși Iisus.

Așadar, trăsăturile principale care îi aseamănă pe fariseii de atunci cu cei de astăzi sunt împotrivirea prin necredință față de pronia lui Dumnezeu, violența discursului public împotriva Domnului Hristos, fățărnicia parcă astăzi gândită și elaborată mai sofisticat, ura față de Domnul, disprețul vizavi de credincioșii sinceri și multe altele. Există însă și deosebiri care putem spune că îi fac pe fariseii de astăzi poate mai ancorați în viclenie chiar și decât cei de atunci. Fariseii de atunci își smoleau fețele, vrând să arate oamenilor că postesc și defilau în stil de fanfaronadă, arătând în public faptul că se roagă. Fariseii de astăzi îl socotesc demodat pe cel care postește și nici măcar într-o manieră fățarnică nu mai arată că se roagă, ci contestă agresiv necesitatea oricărei relații cu Bunul Dumnezeu. Fariseii de atunci raportându-se la legea lui Moise, vorbeau împotriva desfrânărilor de tot felul. Fariseii de acum nu numai că promovează desfrânările, dar susțin păcatul cumplit al uciderii, al avortului și promovează agenda extrem de agresivă a devianței, prin care se urmărește obligarea statelor să legalizeze așa-zisele „parteneriate civile” și „căsătorii” între persoanele de același sex.

Așadar, legalizarea păcatelor împotriva firii precum homosexualitatea sau ideologia de gen, conform căreia bărbații se pot crede femei și invers, este prioritatea absolută a fariseilor de azi. Fariseii acelor timpuri nu concepeau să pervertească educația copiilor. Cei de astăzi au reușit în multe locuri din această lume să introducă așa-numita „educație sexuală” în școli, prezentându-li-se copiilor anormalitatea ca normalitate, anulându-se astfel o educație firească.

Totodată autoproclamații „mari intelectuali” ai lumii de azi, susțin disoluția familiei, încurajând divorțul pe când atunci aceasta era aproape de neconceput. Fariseii de astăzi nu se arată îngrijorați, ba dimpotrivă, chiar sprijină legalizarea anumitor droguri, susținând în același timp prin absența unor măsuri de prevenire și sancționare, susținând spuneam, vicii cumplite precum alcoolismul, fumatul, consumul de droguri și așa mai departe. Prin urmare, în dreptul deosebirilor dintre fariseii de atunci și cei de astăzi, putem remarca faptul că aceștia din urmă lucrează mult mai sofisticat, sunt susținuți de imperii mediatice solide și maschează comportamentul dedublat printr-un cameleonism foarte bine șlefuit la școala luciferică a manipulării, aflată sub stăpânirea vicleniei celui rău. 

Fariseii care se consideră „mari intelectuali” ai vremurilor noastre, se socotesc analiști compleți și spumegă precum posedații din ținutul Gadarenilor atunci când vine vorba despre Biserică și despre dragostea lui Dumnezeu față de fiecare dintre noi. Unii dintre așa-zișii „cărturari” ai zilelor noastre, mânați de același fariseism sunt extrem de preocupați, după cum am mai spus, de cum să schimbe, de exemplu, în ciuda hotărârilor Sinoadelor Ecumenice, data prăznuirii Paștelui astfel încât Sfânta și Dreapta Credință, Sfânta Biserică Ortodoxă, să nu mai țină cont de marea minune a pogorârii din cer a Sfintei Lumini, ci să se alinieze altor confesiuni din perspectiva datei la care se prăznuiește Învierea Domnului. Probabil că „marii intelectuali” filoecumeniști vor insista acum cu astfel de propuneri mai ales că au posibilitatea să aplaude momentele în care Papa binecuvântează așa-zisele „cupluri” de același sex.

Iată unde doresc filoecumeniștii „erudiți” ai timpurilor de acum să aducă Biserica noastră milenară! Evident că un popor credincios va lupta din răsputeri și nu le va permite acest lucru.

Încă o deosebire între fariseii de atunci și cei de astăzi este aceea că, insistența în viclenie și în rău a celor de azi, parcă este mai accentuată. Personajele de acum care își admiră în oglindă propriul portret intelectual construit dintr-o falsă și hiperbolizată imagine de sine supusă vedetismului, egoismului, orgoliului și slavei deșarte, astfel de personaje spuneam, asemenea comisarilor staliniști din secolul trecut, care cereau osândiri grele pentru cei credincioși, solicită azi execuția publică și linșajul mediatic al ierarhilor, slujitorilor și credincioșilor mărturisitori pentru că îi arde mărturisirea Dreptei Credințe. Cel care astăzi își permite să mai vorbească în mod sincer și curat despre Dumnezeu, Biserică, familie, școală sănătoasă, este etichetat ca fiind „extremist, filetist” și așa mai departe.

Lupta cu fariseii de astăzi este mai grea până și decât lupta care trebuia dusă cu torționarii din închisorile comuniste, fiindcă atunci știai de cine trebuie să te aperi, iar astăzi persecuția, făcându-se chipurile în numele binelui comun, face extrem de grea detectarea vicleniei inamicului mai ales pentru oamenii cu credință șubredă. Deși sunt multe deosebiri între fariseii de atunci și cei de acum și nu pot fi epuizate din perspectiva enumerării într-o succintă reprezentare, totuși mai trebuie amintită o distincție și anume că, diavolul investește mult mai mult din punct de vedere material pentru a îi îndeletnici cu pseudoînțelepciunea acestei lumi, care de fapt este nebunie în ochii lui Dumnezeu, pe slujitorii ateismului neomarxist. Cei care astăzi ne vorbesc folosind expresii pompoase și cuvinte sofisticate, cei care astăzi atacă biserica și pe ierarhii, slujitorii și credincioșii mărturisitori, toți aceștia au primit ordin de la stăpânii care i-au școlit să nu pregete niciun efort în a lovi în credința curată, în simplitatea care încununează frumusețea omului și în dragostea firească a credincioșilor față de Bunul Dumnezeu. Cu toate acestea, chiar dacă mulți nu cred, Hristos se naște oricum pentru mântuirea fiecăruia dintre noi!

Scumpi și iubiți credincioși, Cine se bucură așadar în cea mai sinceră manieră de Nașterea Domnului? Fără niciun dubiu, se bucură pruncii, care cu glas mirific, izvorât din inocența inimii curate, cântă colindele, care sunt leagănul sufletului românesc, vestind astfel venirea în lume a Pruncului de Împărat. În mod sigur, îngerii sunt bucuroși când îi aud pe prunci cum îi dăruiesc lui Iisus sufletul curat și zâmbetul cald și copilăresc. Se mai bucură sincer de Nașterea lui Iisus ca Fiu al omului orice anonim pentru lume, dar bine-cunoscut de către Bunul Dumnezeu, care știe să sufere fără cârtire împropriindu-și astfel binecuvântarea Crucii. Cel care nu cârtește, care are încredere în purtarea de grijă a lui Dumnezeu, are ieslea Betleemului din inima sa curată și pregătită pentru a-L primi pe Cel care vine să ne mântuiască.

Iubiți prieteni, Privind cu ochii sufletului la cele prin care trecem, parcă ne vine să exclamăm: o, Prunc de Împărat, Dumnezeu din Veci, care te naști acum ca Fiu al omului, cât mai ai de gând să înduri fărădelegile lumii? Oare cât ne vei mai răbda? Până unde va merge dragostea Ta?

Iar în urechile inimii, auzim răspunsul: iubirea Mea pentru fiecare dintre voi nu are margini, totul este ca voi să alegeți Lumina!

Să Îl rugăm așadar pe Copilul cu ochi senini, cum ne spune colindul, să se sălășluiască și în biserica inimii noastre pentru că nimeni nu va putea opri niciodată până la sfârșit reactualizarea Nașterii Sale în fiecare an, pentru a ne arăta cât de mult ne iubește Dumnezeu, îmbrăcându-ne în dragostea Sa infinită. Vă doresc din inimă tuturor să vă împropriați și să trăiți Nașterea Domnului ca o adevărată renaștere duhovnicească a fiecăruia dintre frățiile voastre, fiind permanent conștienți de necesitatea de a fi samarineni milostivi, îngrijindu-vă astfel de săracii și neputincioșii, care vă sunt aduși pe calea vieții, pentru ca atunci când veți pleca de aici să fiți casnicii Soarelui Dreptății.