Vă rog, rugați-vă și țineți Postul! Doar rugăciunile fierbinți și Postul ne mai pot salva viețile! E vremea să fim smeriți și milostivi! Rugați-vă cu inimile – Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluiește-mă pe mine, păcătosul! Doamne, ocrotește-i pe români și ocrotește România!
"Mulți creștini, nedând o prea mare importanță postului, îl țin fără tragere de inimă sau nu îl țin deloc. Și totuși, trebuie să primim postul cu bucurie, nu cu frică și părere de rău, căci nu este înfricoșător pentru noi, ci pentru diavoli. În cazul demonizaților, mult poate face postul, mai ales când este însoțit de sora sa bună, care este rugăciunea. De aceea, Hristos a spus: <<Acest neam de demoni nu iese decât numai cu rugăciune și cu post>> (Matei 17, 21). Așadar, dat fiind faptul că postul îi alungă departe pe vrășmașii mântuirii noastre, trebuie să îl iubim, nu să ne temem de el.” (Sfântul Ioan Gură de Aur)
"Postul deplin, postul creștin bine plăcut lui Dumnezeu, este însoțit întotdeauna de rugăciune și de milostenie, acestea fiind socotite de Sfinții Părinți ca aripi ale Postului.
Accentul trebuie să cadă mai ales pe postul sufletesc. Dacă ne lăsăm robiți de pofte urâte, de patimi, cu toate că postim cu trupul, alungăm de la noi harul lui Dumnezeu și pierdem răsplata postului.
Căci iată: unul postește, dar se ceartă și se judecă cu fratele său ca să-i răpească pe nedrept bunurile. Altul postește cu trupul, dar se mânie, vorbește de rău, ocărăște și îl defaimă pe aproapele său. Un altul are stomacul gol de hrană, dar inima îi este plină de răutate, de egoism, de invidie și de gânduri spurcate. El nu mânâncă nici carne, nici lapte, dar ucide cinstea și numele bun al confratelui său prin calomnii, prin minciuni și prin osândiri viclene.
<<Nu știți voi postul care Îmi place?>>, întreabă Domnul prin prorocul Isaia. <<Rupeți lanțurile nedreptății, dezlegați legăturile jugului, dați drumul celor asupriți și sfărâmați jugul lor. Împarte pâinea ta cu cel flămând, adăpostește în casă pe cel sărman, pe cel gol îmbracă-l și nu te ascunde de cel de un neam cu tine. Atunci lumina ta va răsări ca zorile și tămăduirea ta se va grăbi. Dreptatea ta va merge înaintea ta, iar în urma ta slava lui Dumnezeu. Atunci vei striga și Domnul te va auzi; la strigătul tău El va zice: Iată-Mă!>> (Isaia 58, 6-9).
Deci, dacă postești cu adevărat, deschide inima ta egoistă către cel nevoiaș și, precum înfrânezi gura ta de la bucate, tot așa înfrâneaz-o și de la minciună, de la năpăstuire, de la osândire, de la clevetire și de la tot păcatul care intră prin cuvânt.” (Părintele Sofian Boghiu)
Sau direct în conturile Media Root de la Banca Transilvania:
Autentifică-te sau înregistrează-te pentru a trimite comentarii.