Hapul lingvistic (1) 

Acelora care, cu bunăvoință, vor să se vindece de vorbitul ori de scrisul incorect le voi administra cîte un hap ori de cîte ori se va ivi ocazia (cît mai rar, sper!). Am în vedere îndeosebi pe aceia care, avînd oarecare audiență prin mass media, pot sminti prin necunoașterea ori neglijența lor pe alții.

În rubrica „Interviul zilei" al emisiunii „Muzica viva" din 18 gerar 2021 a prestigiosului post de radio „România muzical" muzicianul Ștefan Lovin a rostit pleonastic „foarte vast". Imediat după el, autoarea interviului a întărit spusele tînărului compozitor folosind sintagma „extrem de vast". Ambii vorbitori se refereau la folclorul românesc, mai exact la specia colinde. În latinește adjectivul vastus = vast are formă superlativă, așa cum unii dintre noi își mai aduc aminte că învățau odinioară în gimnaziu. Prin urmare, dacă vast înseamnă foarte / extrem / formidabil etc. de întins / cuprinzător / mare etc., e inutilă, adică pleonastică, adăugarea cuvintelor care indică gradele de comparație.

Hapul lingvistic (2) 

Primind un link și deschizîndu-l aud la o emisiune tv. „Trinitas" înregistrată acum cîtva timp (cf. https://www.youtube.com/watch?v=wa2BsUD7lHQ) pe realizatorul Sever Voinescu adresîndu-i-se repetat invitatei Madeea Axinciuc „doamnă profesor". De ce „doamnă profesor"? Este, oare, înjositor femininul profesoară?... E mai prestigioasă masculinizarea denumirilor ocupațiilor?...

Aceeași nedumerire am încercat-o citind: „Înalta Curte de Casație și Justiție admite recursul DSU în procesul privind obligativitatea purtării măștii în spații deschise, respingând cererea reclamantei ca fiind „lipsită de interes”, după ce în luna decembrie Curtea de Apel București a admis această acțiune inițiată de avocatul Minodora Ion." (cf. r3).

Există puține profesii care nu au feminin în limba română, de pildă dramaturg. Majoritatea au și recomand folosirea lor cînd nu se impune utilizarea limbajului juridic-administrativ, care tinde să transforme oamenii în obiecte depersonalizate, încadrabile rubricilor statelor de salarii sau listelor funcționărești de profesii și meserii. Astfel, e corectă rostirea și scrierea profesoară, avocată, directoare, senatoare, pictoriță, arhitectă, șoferiță ș.a.m.d.

Hapul lingvistic (3) 

Observațiile mele din episodul (2) al serialului de față despre un aspect lingvistic actual – masculinizarea denumirii unor ocupații – au primit și un ecou filologic pe care-l redau integral:

„Dragă Mihai, formula de adresare la masculin în anumite situații s-a impus prin convenție în cazul profesorilor universitari sau academicieni. Sănătate, Doamne ajută. Aurelia Mihailovici".

Tocmai convenția cu pricina funcționărească, universitar-masculinizantă o combat eu ca agramată, nenaturală, ridicol-prețioasă și discriminatorie, în pofida originii ei academice! Respectîndu-mi angajamentul concentrării maxime sugerate de titulatura acestor intervenții publice, pe aceeași temă voi mai oferi cititorilor mei un exemplu, lăsîndu-le posibilitatea analizării contextului lingvistic evident contradictoriu creat de jurnalistul citat în două enunțuri consecutive:  „Psihoterapeutul și psihanalistul Ioana Scoruș spune că generațiile de copii crescute cu device-uri, cu internet, prezintă mari probleme de sănătate. Ea afirmă, că [...]" (v. r3).

Hapul lingvistic (4) 

O dezamăgitoare probă că jargonul anglo-american al precar pregătiților oameni care-și zic că se ocupă la noi de politică tinde să pătrundă și-n vocabularul elevat al oamenilor de cultură este cea din 27 gerar 2021, cînd, pe la 19,30, l-am auzit pe un crainic de la radio „România muzical" rostind de pe foaia concepută de realizatorul emisiunii transmise la acea oră despre o „prioritizare" în activitatea componistică a lui Ludwig van Beethoven!

Îngrozitoarea vocabulă face pereche cu eroarea semantică produsă în limba română de neșcoliții cititori-traducători de cronici muzicale anglo-americane care cred că adjectivul englez „versatile" (=1. multilateral; 2. nestatornic) poate fi echivalat în românește cu „versatil" și, prin confuzie paronimică, înseamnă „versat" (priceput, competent, experimentat etc.)!

Îi informez că a greșit alcătuitoarea și prezentatoarea emisiunii de marți 23 făurar 2021, care, în jurul orei 16,40, a spus la microfon că un talentat harpist contemporan dovedește în interpretările sale „virtuozitate și versatilitate"! O îndemn pe ea și pe redactorii postului de radio amintit să deschidă grabnic „Dicționarul explicativ al limbii române" unde se pot lămuri: „versatilitate f. însușirea de a fi versatil", aceasta însemnînd că este vorba despre o persoană pe care nu te poți nicidecum baza, întrucît are idei schimbătoare, e ușuratică și adeseori capricioasă, cam așa cum se comportă, bunăoară, virusul de laborator cu care încă se mai luptă omenirea... 

N.B.: Fiind filolog, nu folosesc nejustificata complicare a scrisului în românește cu „â", exceptînd cuvîntul „român" și derivatele sale. Paradigma verbului „a fi" nu atestă în vorbire pe „sunt / suntem" etc.; drept urmare, eu rostesc / scriu sînt / sîntem etc.