Am citit zilele acestea tot mai multe lucruri despre declarația extrem de controversată a lui Yuval Noah Harari, doxatul de la Forumul Economic Mondial și ideologul de serviciu al lui Klaus Schwab.
Teoria lui se referă la faptul că oamenii săraci, clasa de mijloc și cei care nu pot ține pasul cu evoluția firească a științei moderne, vor fi dispensabili. Cu alte cuvinte, toți cei care nu vor fugi după osul aruncat de marea știință salvatoare, sau se vor abate de la intrucțiunile manualului de bună purtare, vor putea fi înlocuiți cu te miri ce roboței care să vândă apă în aeroport, așa zișii cyborgi despre care scriitorul în cauză are o părere extrem de bună, mai bună decât despre sine însuși, considerând că ei nu reprezintă altceva decât un „homo sapiens înnobilat și suveran”.
Totuși, acest individ, care mie îmi dă impresia unui ahtiat după ficțiune, nu este la prima abatere de acest gen. Nenumăratele sale ”opere literare” ce au ca obiect principal intepretarea proprie a istoriei, un soi de istorie fictivă a lumii, pornind de la darwinism și până la distrugerea temeliilor biologice - ceva firesc pentru noi în ultimii doi ani - reprezintă cursuri științiifice sau chiar cărți destinate populației tinere și copiilor. Cu alte cuvinte, în Istoria prescurtată a omenirii, Harari consideră că imaginația prea bogată a oamenilor a dus la crearea unor legende precum: „povestea biblică a creației sau mitul statului național”. Ideea care mă pune pe gânduri este că cei care au susținut pentru o clipă că în viitorul apropiat te vei angaja pe baza citirii ADN-ului, că amintirile tale vor putea fi preluate de ingineria cyborg, sau vei avea posibilitatea să trăiești cu ochii tăi nemurirea- sunt tocmai rezoluțiile acestui individ.
Îmi aduc aminte că acum un an s-a făcut un sondaj de opinie privind scorurile conspiraționismului în Europa și cu tot disprețul din lume am fost arătați cu degetul că ocupăm primul loc. Probabil că nu ar trebui să ne supere faptul că am avut mai mult fler decât alții. Din contră, sunt de-a dreptul surprinsă că iată, românii au fost printre primii oameni care au văzut lucrurile în tandem cu Yuval Harari.
Revenind însă, genul acesta de siniștrii ne-au creat senzația de independență și putere - gestul în sine de a merge la vot- în vreme ce ne-au deposedat de ea - votul nostru nu valorează nimic nu neaparat fiindcă la urne s-ar comite vreo fraudă, ci fiindcă omul în sine este manipulat cu privire la pătrățelul ce trebuie ștampilat, așa cum s-a întâmplat în România la alegerile prezidențiale - Iohannis, votat șef de stat prin propaganda facebook, întâi fiindcă era o persoană prezentabilă, apoi fiindcă era mai inteligent decât Viorica Dăncilă - pentru a face o mică paranteză, atunci am înțeles pentru întâia oară de ce oamenii tăcuți sunt considerați filosofi. Apoi familia tradițională a fost eradicată prin „referendumul pro-Dragnea” din2018, la care cetățenii nu au participat chipurile pentru „a nu da România pe mâna unui hoț”.
Yuvalii ăștia ai secolului modern ne-au dat momeala unui vaccin salvator, pentru a ne arăta cât de mult ne prețuiesc, deși de-a lungul anilor au murit oameni din pricina unor patologii precum cele oncologice sau diabetul - un mizilic altfel, fiindcă atunci când au întins mâna înspre ei, cerând ajutor, le-au spus că nu există tratament.
Dacă vă închipuți că în reclama aceea care ridică FEM-ul în slăvi, suntem incluși cu toții, vă faceți iluzii. Harari spune că doar cei mai bogați vor putea să-și prelungească viața, nu cei ca noi, nu modeștii dintr-o țară înapoiată, fiindcă România este inclusă în lista țărilor înapoiate din punctul lui de vedere, în ceea ce privește speranța de viață și aspectul economic, prin urmare nu vom primi biletul în paradisul globalist imaginat de ei.
Totuși, multă lume consideră că este vorba despre un promotor al puterii, un Marx renăscut, însă comparații de acest gen sunt cu totul incapabile de a reda diferența majoră dintre cei doi - Marx fiind un filosof care pleda pentru uniformitate economică în vreme ce Yuval Harari ar putea atrage atenția cu privire la oficializarea unei ideologii plutocratice de anvergură, care se concretizează din ce în ce mai tare în jurul așa zișilor conducători de la Davos. Ideea de dictatură nu pare una viabilă în toată această poveste. Scopul marilor calamități naturale nu este acela de a subjuga oamenii, pentru ca apoi să poată fi utilizați în diferite scopuri, așa cum s-a întâmplat de-a lungul istoriei - ci acela de a le schimba mentalitatea, de a eradica din mintea noastră iluzia credinței, a speranței sau a iubirii. Ceea ce nu înțeleg ciudații ăștia este că nu-i poți răpi unui om conștiința și nu îl poți reduce la un animal evoluat, ca și Bergson, câtă vreme crede că există un Dumnezeu nemuritor și veșnic. Poate este ușor să distrugi un anumit sistem de gândire, patriotismul sau tradițiile unui popor, însă ar fi naiv din partea lor să creadă că un om care a avut cândva revelația divinității în sine însuși ar putea crede că fericirea ți-o poate oferi o bucată de tablă care vorbește, și ar fi o jignire pentru el să consideri așa. Prin urmare, tendințele psihotice ale unor astfel de istorici futuriști sau cum s-or mai fi numind ei nu pot reprezenta altceva decât un viitor în care oricum nu aș vrea să trăiesc și prefer să mă dau la o parte din calea celor care vor să intre primii la Marea Sărbătoare Globalistă.
În final, Yuval concluzionează în opera sa, amintită mai sus, următoarele:nu există Dumnezeu în univers. Nu există națiuni. Nu există corporații. Nu există bani. Nu există drepturile omului. Nu există legi.”„Adevărul este simplu:
Aceste fraze nu pot decât să ne bucure pe cei mai vigilenți dintre noi fiindcă se spune că Dumnezeu a creat Universul în sine din nimic. Prin urmare, patetismul unor păpușari ce consideră că țin lumea în palme nu produce zâmbete. Sigur cei care căutăm să scoatem la iveală sensul din fenemonologia nimicului vom spune ca Leibniz „de ce există ceva mai degrabă decât nimic?”. Iar răspunsul va fi în contra curentului modern neonazist: pentru că Dumnezeu nu a murit.
Sau direct în conturile Media Root de la Banca Transilvania:
Autentifică-te sau înregistrează-te pentru a trimite comentarii.
Creaturii asteia i se falfaie de impresia pe care o lasa, pentru ca:
1. Rolul si locul lui e pregatit de mii de ani prin taina faradelegii
2. Ce este a lui -neghina- este a lui, adica toti urmaritorii lui il idolatrizeaza, indiferent ce elucubrații scoate pe gura
3. Nu are nimic de pierdut din pc lui vedere
Grav nu e calitatea ideilor lui, grav e cat de multi se ploconesc in fata lui.
Imaginati-va ca orchestrarea povestii guvid ii apartine, ca sa aiba control total asupra sufletelor ( aici aflati cum de are control total asupra a tot ce misca pe planeta asta - https://youtu.be/joQzQKGqbyg - exact asa cum satana incerca sa-l ispiteasca pe Mantuitor, prin a-i oferi toate bogatiile lumii). Si povestea guvid e pasul 1, mai urmeaza si alte capitole, ca pana in 2030 sa fie inscaunat ca lider mondial. Si va fi , atat cat va permite Dumnezeu.
Pe scurt, nu va mirati de ceea ce se arata public de la wef, s-ar fi zis ca puteau incerca un soi de nesaj mai diplomatic. Dar adevarul e ca nu dau 2 bani pe noi, asa ca publica orice idei scabroase le trece prin creierele posedate.
Aminteste si de OMS si identificarea unui nou virus....Per total mesajul este unul de dispret si sila de oameni si promovare a IA
Mai jos link si text
https://catalog.manualedigitaleart.ro/art-r8/v1/index.html#book/u05-172-173
"Când vei fi adult, e posibil să nu ai loc de muncă
după Yuval Noah Harari
Habar nu avem cum va arăta piața muncii în 2050. Părerea generală este că învățarea automată și robotica vor schimba aproape toate sectoarele muncii – de la fabricarea iaurturilor la predarea cursurilor de yoga.
De la începutul revoluției industriale, pentru fiecare slujbă pierdută în favoarea unei mașini a fost creată o slujbă nouă, iar nivelul mediu de trai a sporit simțitor. Totuși, avem motive întemeiate să credem că de această dată va fi diferit și că învățarea automată va schimba cu totul regulile jocului.
Oamenii au două tipuri de abilități – fizice și cognitive. În trecut, mașinile le-au făcut concurență oamenilor doar în ceea ce privește abilitățile fizice, în vreme ce oamenii și-au păstrat un avantaj enorm în fața mașinilor – cunoașterea. Astfel, pe măsură ce muncile manuale din agricultură și industrie au fost automatizate, au apărut noi locuri de muncă în sfera serviciilor care necesitau abilități cognitive pe care le dețineau doar oamenii: învățare, analiză, comunicare și înțelegerea emoțiilor umane. Totuși, IA începe să-i întreacă pe oameni la tot mai multe dintre aceste abilități, inclusiv în ceea ce privește înțelegerea emoțiilor umane.
În ultimele decenii, cercetările le-au permis savanților să înțeleagă mult mai bine cum iau oamenii decizii. S-a dovedit că toate alegerile noastre, de la mâncare la parteneri, nu se datorează unui liber-arbitru misterios, ci mai curând câtorva miliarde de neuroni care calculează probabilități într-o fracțiune de secundă. Asta înseamnă că IA îi poate întrece pe oameni chiar și în privința sarcinilor care necesită, chipurile, „intuiție“. Un șofer care anticipează intențiile unui pieton, un bancher care evaluează credibilitatea unui client și un avocat care analizează atmosfera de la masa negocierilor nu se bazează pe vrăjitorie. O IA dotată cu senzorii potriviți ar putea face toate astea cu mult mai multă acuratețe și precizie decât un om.
Mai mult, două abilități nonumane deosebit de importante pe care le deține IA sunt acelea de a se conecta și updata.
De exemplu, mulți șoferi nu sunt la curent cu toate regulile de circulație care se schimbă și deseori le încalcă. În schimb, toate mașinile autonome pot fi conectate una cu alta. Iar dacă Ministerul Transporturilor decide să schimbe vreo regulă de circulație, toate vehiculele autonome pot fi updatate ușor exact în același timp și toate vor respecta întocmai noile reguli.
În mod asemănător, dacă Organizația Mondială a Sănătății identifică o nouă boală sau dacă un laborator produce un medicament nou, este aproape imposibil să updatezi toți doctorii umani din lume în legătură cu aceste progrese. În schimb, chiar dacă ai zece miliarde de doctori IA în lume, tot poți să-i updatezi pe toți într-o fracțiune de secundă.
Ați putea obiecta că, înlocuind indivizii umani cu o rețea de computere, vom pierde avantajele individualității. De exemplu, dacă un doctor uman ia o decizie greșită, nu ucide toți pacienții din lume și nu blochează dezvoltarea tuturor medicamentelor noi. În schimb, dacă toți medicii sunt de fapt un singur sistem, iar acel sistem face o greșeală, rezultatele ar putea fi catastrofale. La drept vorbind însă, poți să rulezi mulți algoritmi alternativi pe aceeași rețea, astfel încât o pacientă dintr-un sat izolat din junglă să poată accesa prin intermediul smartphone-ului ei nu doar un doctor competent, ci o sută de medici IA diferiți.
În mod asemănător, vehiculele autonome ar putea să le ofere oamenilor servicii mult mai bune de transport și, mai ales, să reducă mortalitatea cauzată de accidentele de circulație. Am înlocui toți șoferii umani cu computere, am reduce, potrivit estimărilor, numărul morților și răniților în accidente rutiere cu circa 90%.
Iată de ce ar fi nebunie curată să blocăm automatizarea în domenii precum transporturile și serviciile medicale doar pentru a proteja locurile de muncă ale oamenilor. La urma urmelor, ar trebui să protejăm în definitiv oamenii – nu slujbele. Șoferii și medicii disponibilizați vor trebui să-și găsească pur și simplu altceva de făcut."