Aerosolii generați de industrie și de încălzirea gospodăriilor aveau un efect de mascare a radiațiilor solare. 

Din 1980 încoace, legislația a determinat reducerea acestor aerosoli. 

Efectul direct – mai mult soare de vară ajunge la sol. E mai cald. 

Efectul indirect - reducerea aerosolilor a determinat schimbări în circulația atmosferică, undele Rossby staționare sunt mai puternice, presiunea atmosferică se acumulează mai mult timp. E mai înăbușitor. Senzația pe care o ai în orașele europene este mai rea decât cea din Beijing: simți că aerul e ud, că e dens de-l tai cu cuțitul, că respiri mai greu. 

Furtunile care se creează pentru a descărca aerul de presiune sunt mai violente și inundațiile mai frecvente și mai distrugătoare.

După 2005, industria a plătit pentru a emite CO2. Certificatele de emisii au ajuns să coste enorm, mai ales pentru că sunt obiect de speculă pe piețele financiare. Iar asta a dus la falimente și sărăcire în UE, pe baza cărora industria din state terțe a prosperat și a covârșit piața UE cu produse cu ... amprentă de carbon mare. 

Din 2029 vom plăti și noi, simpli particulari, certificate de CO2 (în baza ediției a doua a Emissions Trading System - ETS). Nu că nu am fi suportat tot noi costul certificatelor de CO2 puse de industriași și comercianți în costul produselor. Dar măcar vom avea mulțumirea că vom plăti de două ori, din 2029, pentru aceeași aberație „științifică”. 

 

 

 

Nu, m-am înșelat. Vom plăti de 3 ori.    

 

Un studiu recent, publicat în iunie 2026 în Geophysical Research Letters, intitulat „Accelerated European Summer Warming Driven by Atmospheric Circulation Changes in Response to Aerosol Forcing” (autori- - Roldán-Gómez și colab.) a confirmat că reducerea aerosolilor sulfat (particulele fine din arderea cărbunelui, industrie, transport comercial naval etc.) a contribuit semnificativ la încălzirea accelerată a verilor în Europa. Până la momentul zero al legislației care a fost emisă pentru a-i combate, acești aerosoli cu efect de răcire (reflectă radiația solară și modifică norii) „mascau” circa 1°C din încălzirea de vară. Avem acum aer mai curat, dar trăim sub cupole de foc (heat dome) și sub presiune atmosferică mare, care generează fenomene atmosferice violente. Studiul arată că forțarea declinului aerosolilor sulfat este un driver important al încălzirii excesive observate vara în Europa (peste media emisferei nordice). Alte studii, inclusiv cele efectuate sub egida Copernicus și PNAS, confirmă același fenomen la scară globală sau regională: reducerea aerosolilor accelerează încălzirea globală ... 

 

Așadar, pus și simplu un ucenic vrăjitor climatic a scăpat lucrurile de sub control ... 

Reducerea poluării este, categoric, un lucru bun. Ar fi fost, totuși, bine dacă banii, resursele, timpul, nervii, voturile noastre nu ar fi fost irosite în această „operă” a ucenicului vrăjitor și ar fi fost distribuit totul către combaterea poluării cu pulberi de metale grele, nano-plastic, apă reziduală cauzată de canalizare, industrie și IT sau munți de

 gunoaie ne-reciclate (intitulați ilogic „gropi ecologice de gunoi”). 

 

Criza de sănătate din 2020 – 2022, criza energetică ce a urmat, războiul din Ucraina, inflația, prețurile ridicate la energie, birocrația europeană – toate au fost amplificate prin Green Deal, de care birocrația UEropeană ține cu dinții (din motive existențiale, de-a dreptul). 

 

Visele și utopiile cu locurile de muncă în regenerabile, eficiența energetică a tehnologiilor verzi, competitivitatea economică pe termen mediu și lung nu mai încântă pe nimeni. 

 

Sub presiunea a ceea ce a mai rămas din industria UE, birocrația UE a acceptat să reducă un pic din talibanismul Green Deal, prin cedări intitulate omnibus de simplificare și „Clean Industrial Deal”.