
Pentru prima dată Viktor Orban a simțit că a venit în România, deși nu recunoaște acest lucru. Iată începutul discursului lui în care se vrea ironic: „Se scrie aici (chipurile, într-o recomandare MAE) să nu vorbim despre unități teritoriale administrative inexistente din România. Cred că se gândesc la Ardeal și Ținutul Secuiesc însă noi n-am declarat că ar fi unități teritoriale românești”!
Organizatorii asa zisei universități de vară, unde s-a dezbătut din nou problema autonomiei teritoriale pe criteriu etnic, au încălcat flagrant propriul regulament, refuzând fără nicio explicație accesul nostru, deși am completat formularul online de înscriere, prezentând și documentele de identitate la punctele de control.
„Timpul păcii" lui Viktor Orban a însemnat oprirea accesului românilor, discriminare gravă pe criteriu etnic.
Pe mână cu autoritățile României.
Dreptul la liberă circulație a fost călcat în picioare.
Pentru câteva ore la Băile Tușnad a fost "regiunea autonomă maghiară".
Prim-ministrul Ungariei și al "regiunii autonome maghiare" a dat dovadă de lașitate. Nu a avut curajul sa-i privească în ochi pe români, decât după geamurile negre ale mașinii oficiale care a ieșit cu greu printre mulțimea revoltată de români.
De acolo a văzut și steagurile noastre precum și mesajele.
O "universitate de vară" ratată, păzită de masive forțe de ordine.
Timpul Păcii? A fost timpul intoleranței, al încălcării libertății, a fost un țarc în care s-a bocit din nou Trianonul.
Noi am afirmat din nou: Ceva este etern: Transilvania, pământ românesc!
FOTO: Luis Bratu
Autentifică-te sau înregistrează-te pentru a trimite comentarii.
Rolul Ardealului în existența românească este fundamental și nu se poate concepe românism fără Ardeal, nici ca explicare a românismului și nici ca ideal românesc.
Ardealul e pentru noi nume familiar de zariști senine și de forme mângâioase ori mândre, de păduri tainice înfiorate de visuri viteze, de odihnă și de luptă, de doine și de buciume războinice, de armistiții și de năprazne … Ardealul e și ca nume astăzi o substanță românească, fiind integrat în autohtonia noastră. Ideea aceasta fiind adevărul de bază al românismului și Ardealul reprezentând-o mai expresiv ca orice, el devine, în cele din urmă și într’o măsură însemnată, însuși principiul nostru de raportare etnică.