„Oricine îndeplinește cuvintele mele, este ca un om înțelept, care și-a zidit casa pe stâncă.”  (Matei 7:24)

Au căzut ploi, au năvălit puhoaie, au suflat vânturi, din toate părțile, s-au năpustit asupra acestei case multe încercări, dar nu s-a prăbușit, fiindcă a fost zidită pe stâncă. Această stâncă a Văraticului este temelia casei unde slujește de aproape jumătate de veac, Maica Iosefina Giosanu.

Născută într-o zi când natura toată se înveșmântă în floare, în  primăvara anului 1963, în comuna Stănița, județul Neamț, din părinții Neculai și Anica Giosanu, Elena a îmbrățișat credința și dragostea pentru Dumnezeu, sub oblăduirea mamei  sale, iar tenacitatea și munca i-au fost insuflate de spiritul practic al tatălui.

După absolvirea școlii primare, a ales să urce Muntele Desăvârșirii, care a solicitat nu puțină osteneală, dăruire și lepădare de sine.

Acest drum spre desăvârșire, lung și anevoios, a presupus o  încredere deplină în Dumnezeu, sinceră și fără sincope – precum o stâncă de granit.

„La Mănăstirea Văratec aveam o soră de-a bunicii mele (maica Veniamina Rădeanu), o soră de-a mamei mele (Maica Agafia Borcea), o verișoară (Maica Acahia Căuș) la care după venirea mea în mănăstire a venit și bunica mea (maica Mariami Borcea). Venirea mea la mănăstire a fost în condiții cu totul aparte. Decretul 410 de tristă amintire pentru călugări era în floare, nu se primeau tinere. Totuși, Maica Stareță Nazaria Niță a primit în mănăstire câteva tinere și m-am bucurat și eu de această șansă unică” – mărturisește Maica Iosefina Giosanu.

La recomandarea  Maicii Starețe Nazaria Niță a  urmat cursurile de cinci ani ale Seminarului Veniamin Costache de la Mănăstirea Neamț și a absolvit Facultatea de Teologie Ortodoxă, secția Asistență Socială.

Nici o clipă nu și-a uitat scopul existenței sale: acela de a trăi viața proprie  cu Hristos, prin Hristos și în Hristos. Cu credință, smerenie, tenacitate și abnegație a desfășurat multe și diverse activități ecumenice ce au bine plăcut Maicii Starețe Nazaria Niță – cea care a protejat-o și iubit-o ca pe copilul ei.

După plecarea la cele veșnice a Maicii Nazaria Niță,  în anul 2002, stareță a mănăstirii Văratic a fost aleasă  maica stavroforă Iosefina Giosanu.

Împreună cu cele peste 400 de maici, cât numără acum mănăstirea, s-a ostenit cu mare dăruire sufletească  și smerenie  pentru a face bine în numele lui Iisus și a legilor mănăstirești, restabilind un vechi aspect tradițional al vieții monahale și anume înființarea de noi centre de îngrijire a bătrânilor, case de odihnă, centre sociale și culturale.

Munca administrativă din mănăstire s-a împletit mereu cu iubirea de frumos, înființând corul de maici al mănăstirii, susținând cateheze introductive în artă și participând la Köln, cu ocazia redeschiderii catedralelor române în timpul slujbelor bizantine organizate de Institutul pentru Biserici Orientale Regensburg, împreună cu postul  de radio WDR Westdeutsche Rundfunk.

În anul 2007, împreună cu maici și cu călugări de la alte mănăstiri, a prezentat invitaților de la a III-a Reuniune Ecumenică, la Sibiu (4-9 septembrie 2007), tradiția mănăstirească românească și a primit înalta distincție „Trandafirul de Argint” al Sf. Nicolae  – Silberne Rose des heiligen Nikolaus.

În anul 2022 reușește, după 8 ani de zbateri și mari eforturi, împreună cu soborul Mănăstirii Văratic, să marcheze un eveniment istoric în viața așezământului: resfințirea Bisericii Adormirea Maicii Domnului – după ample și anevoioase lucrări de restaurare, modernizare și refacere a picturii interioare și exterioare.

Cu acest prilej maica stavroforă Iosefina Giosanu a primit Crucea Patriarhală, cea mai înaltă distincție a Patriarhiei Române. Chiar dacă a fost recompensată cu cele mai înalte distincții, modestia, smerenia și dragostea pentru Hristos i-au dat tăria de a continua munca în  propovăduirea rolului mânăstirii în viața comunității.

Toate aceste împliniri aici prezentate doar într-o mică parte, se datorează credinței sale nestrămutate în forța divină, având totodată darul și harul  de-a transmite și celorlalți cuvântul roditor, cuvântul viu, al Bibliei. Darul prin cuvânt, dar și prin faptă, i-a fost crez și năzuință, de aceea, exemplul preacuvioasei maici Iosefina Giosanu va zidi și va  dăinui în viața de obște a Mânăstirii Văratic.

Întreaga obște mânăstirească dar și colaboratorii de pretutindeni avem bucuria să vă fim aproape, Maică Iosefina, și să urmăm învățătura iubirii aproapelui, așa cum spune cuvântul sfânt al lui Iisus. Vă mulțumim cu recunoștință, noi, care vă suntem părtași la credință, că ne-ați dat povață și exemplu în a face bine oriunde și oricând.

O zi de naștere este o sărbătoare de recunoștință pentru viața care ne-a dăruit-o Dumnezeu, de aceea azi, la aniversare, ne bucurăm împreună cu Domnia voastră, Maică Iosefina de acest dar de viață pe care v-o dorim cât mai lungă, cu binecuvântare în tot ceea ce plănuiți!

Bunul Dumnezeu să vă dăruiască multă sănătate, putere să împliniți și alte fapte demne de voia divină, cu har și înțelepciune în numele credinței noastre strămoșești.

La Mulți ani, cu spor și lumină divină!