Pe 15 septembrie curent, ministrul liberal al Justiției a mers în studioul uneia dintre televiziunile centrale cele mai importante și s-a adresat publicului patetic și șocant: „Gândiți-vă că în România sunt milioane de consumatori de droguri și cred că ei trebuie să fie ajutați să scape. Nu putem să băgăm în pușcărie milioane de oameni pentru că ei consumă droguri”.

Peste exact o săptămână, ministrul a revenit la aceeași televiziune (DIGI 24) cu "explicații” despre "milioanele de consumatori”, invocâd un șir de cifre care ar fi rezultat din rapoarte ale Agenției Naționale Antidrog (ANA - instituția guvernamentală de profil). În anexa la comunicat, paragraful prim, redăm pasajele cele mai relevante din declarațiile ministrului.

Informații răspândite de ministrul Justiției sunt nereale, sunt bazate pe criterii și calcule greșite, chiar frauduloase, pe rapoarte ale ANA conținând ele însele erori grave, pe aproximări incredibile („Sunt bine peste un milion de români care la un moment dat în viața lor au consumat un anumit tip de droguri. Aș spune că mai bine de două milioane”)șamd. Iar toate acestea cu un scop pe cât de vizibil - acreditarea cu orice preț a unei cifre de "câteva milioane” de consumatori de  droguri în România -, pe atât de greu de înțeles. În anexa la comunicat, punctele 1-3, se află un număr de exemple în sensul celor de mai sus.

Partidul Național Țărănesc Maniu Mihalache consideră tema consumului de droguri o prioritate zero a statului și a societății. Nu mai demult decât în urmă cu două săptămâni, PNȚMM a exprimat public o poziție vizând cauzele și soluțiile acestui fenomen. De data aceasta ne vedem obligați, însă, să deplângem lipsa crasă de profesionalism și reaua-intenție tocmai a ministrului Justiției, și să protestăm energic față de afirmațiile sale iresponsabile - o conduită în mod evident pe linie cu cea generală a Guvernului majoritar PSD-ist.

Când tocmai ministrul Justiției alertează țara despre un stat român depășit de milioane de consumatori, pe care „nu-i putem băgat pe toți la pușcărie” (fără să spună și cine ar fi în stare să ceară așa ceva), când tocmai ministrul Justiției deplânge pedepsele prea aspre pentru traficanți - "uneori traficul e mai drastic pedepsit ca pedeapsa” (sic!) „pentru omor” -, ei, bine, atunci producătorii și traficanții de pretutindeni au în toate acestea vestea cea mai bună posibil. Iar tinerii din țară, mai ales ei, tentați de o asemenea experiență tragică - o evidentă încurajare.

27 septembrie 2023
Biroul de Conducere al PNȚ Maniu-Mihalache

Mircea Taloș – președinte executiv al PNȚ Maniu-Mihalache
Valerian Stan – secretar general al PNȚ Maniu-Mihalache
Liviu Petrina – președintele Senatului PNȚ Maniu-Mihalache

Anexă la comunicat

      „Sunt bine peste un milion de români care la un moment dat în viața lor au consumat un anumit tip de droguri. Aș spune că mai bine de două milioane. Agenția Națională Antidrog spune așa – categoria de vârstă 15-64 sunt un milion și, spre un milion jumate la nivelul lui 2022. În același timp, aceeași instituție care se ocupă de fenomenul drogurilor spune că comportamentul de consum crește de la an la an, aproape că se dublează […]. 23,7%, deci 24%, conform raportului oficial al ANA [din 2019], în regiunea București-Ilfov au consumat droguri […]. Să facem un calcul, cât ar însemna acel procent de 24% în 2019, din regiunea București-Ilfov. Păi, sunt câteva milioane, dacă ne uităm acum. Eu cred că a crescut procentul acesta. Din 2019 până astăzi, putem vorbi de aproape 4 ani, care în materie de consum de droguri înseamnă consumatori suplimentari, bine, bine” (DIGI 24, 22.09.2023,  Jurnalul de seară, cu Cosmin Prelipceanu);
      1.-este falsă informația potrivit căreia „comportamentul de consum crește de la an la an, aproape că se dublează”; declarația s-a raport explicit la anul 2022, or raportul anual al Agenției Guvernului din care face parte Alina Gorghiu prezintă la acest capitol o eroare descalificantă atât pentru autorii ei cât și pentru cei care o preiau diletant și o vântură manipulator în spațiul public; raportul ANA pe 2022 (pagina 22 punctul 2) sintetizează astfel consumul de droguri din România: „10,7% dintre cei cu vârsta cuprinsă între 15-64 ani” [numită și „populația generală”, în raport cu sub-categoriile de vârstă care o alcătuiesc pe aceasta - nota noastră] "au consumat cel puțin un tip de drog ilicit de-a lungul vieții, în timp ce 6% dintre ei au consumat și în ultimul an, iar 3,9% au consumat și în ultima lună. Față de studiul anterior, se observă creșteri pentru toate cele trei tipuri de consum, însă cea mai importantă creștere se evidențiază în cazul consumului din ultima lună, a cărui rată de creștere este de 2,2 ori”; așadar raportul din 2022 vorbește de creșteri, prin raportare la anul 2021, la toate tipurile de consum, dar mai ales la consumul "din ultima lună a cărui rată de creștere este de 2,2 ori” - în condițiile în care raportul din 2022 are la acest capitol absolut aceleași cifre ca acelea din raportul din 2021 (pagina 23 punctul 2); cifre pe care tocmai le-am reprodus, inclusiv "rate de creștere de 2,2 ori”, care ar putea fi luate de bune ca să dea "câteva milioane” de consumatori (aceste cifre au fost comunicate și UE, dezinformându-se deci și la acel nivel);
         2.- pentru a-i da neapărat câteva milioane de consumatori, Alina Gorghiu a invocat în mod manipulator procentul de 24% din anul 2019, în expresia sa cea mai puțin relevantă – mai exact dacă o persoană a consumat odată în viață un drog ilicit; analizele de specialitate și rapoartele ANA vizează trei tipuri de consum; a) consumul de-a lungul vieții al oricărui tip de drog ilicit; b) consumul recent (din ultimul an); c) consumul actual (din ultima lună - practic cel mai relevant, o problemă extrem de presantă, și nu ținând de istoricul de viață al unei persoane); așa cum este logic, și analizele confirmă practic fără excepție, cum s-a văzut și la punctul 1 de mai sus, consumul de la literele b) și c) înregistrează valori (procente) categoric mai mici decât primul; un exemplu este chiar cel din raportul ANA 2021: a) 10,7%; b) 6%; c) 3,9%; prin urmare, dacă ministrul Justiției ar fi luat în calcul procentul cel mai „acut” – de 3,9% -, iar nu pe cel categoric mai puțin relevant (24%), atunci "un milion și, spre un milion jumate, aș pune că mai bine de două milioane” ar fi fost de circa 6 ori mai puțin; despre procentul de 24% din raportul ANA (din 2019, conform Alinei Gorghiu), mai trebuie spus și că: această cifră nu se regăsește în raportul precizat/ constituie un maxim absolut și straniu (între altele pentru că în anul 2021, aproape singurul raport care cuprinde date cu aparență de credibilitate, corespondentul lui 24% din 2019 este, cum am arătat mai sus, 10,7%, - deci mai mic în 2021 decât în 2019 de 2,24 de ori, împrejurare care desfide rizibil retorica Alinei Gorghiu și cu privire la "Din 2019 până astăzi, putem vorbi de aproape 4 ani, care în materie de consum de droguri înseamnă consumatori suplimentari, bine, bine”
     3.-pentru a-i da neapărat "câteva milioane” de consumatori, Alina Gorghiu, a extrapolat în mod manipulator, la nivelul întregii țări,  același procent de 24% din populația regiunii București-Ilfov (populație reținută în mod eronat, în expresia ei cifrică, de rapoartele ANA pe care Alina Gorghiu le-a evocat, așa cum vom arăta); raportând acest procent la populația tuturor regiunilor țării, ministrul Justiției a obținut în mod fraudulos, cum vom arăta cu cifre mai jos, o bază de calcul de aproape 10 ori mai mare decât cea din regiunea București-Ilfov; referitor la indicatorul cantitativ "Numărul de locuitori cu vârsta între 15 - 64 ani înregistrați la 1 ianuarie 2019 pe raza regiunii București - Ilfov, conform datelor prezentate de Institutul Național de Statistică”, ANAreține când că această cifră este 1.567.306 (raportul din 2022, pagina 47), când 1.776.801 (raportul din 2020, pagina 59) - rezultând o diferență de aproape 210 mii de persoane, adică o eroare de 15%, aptă să pună și ea sub semnul întrebării credibilitatea și intențiile autorilor ei și ale celor ce preiau asemenea informații; mai mult, urmărind să-i iasă cu orice preț "câteva milioane” de consumatori, Alina Gorghiu a afirmat, de asemenea public (tot la DIGI 24!), că „pe București-Ilfov avem peste 3 milioane de locuitori”, fiind evident că în această cifră, în legătură cu care Alina Gorghiu n-a indicat nicio sursă, a inclus de-a valma, pe lângă categoria de vârstă 15-64 de ani, și copiii de grădiniță, dar și vârstnicii din azilele groazei ale camarazilor PSD-iști; dacă procentul de 24% din 2019 ar fi fost aplicat numai  populației  din regiunea București-Ilfov, așa cum ar fi fost firesc, numărul de consumatori ar fi fost 384.000 de persoane, și nu de câteva milioane; iar aceasta pentru că, la nivelul întregii țări, categoria de vârstă 15-64 ani reprezintă circa 15 milioane din totalul de aproape 22 milioane (datele INS arătând că această categorie de vârstă reprezintă în procente 68% din total) - iar la nivelul regiunii București-Ilfov, circa 1,6 milioane, media celor două cifre diferite ale ANA.