sursa foto: vox-cdn.com
Medicina contemporană este influențată de (r)evoluția în câteva domenii esențiale: genetică, imunologie, reproducere și regenerare. Progresele rapide nu au fost însoțite și de un demers etic, care să analizeze impactul pe termen lung a implementării unor noi tehnici în cercetarea și practica medicală. Ne găsim astăzi în fața unor conflicte etice, unele aparent fără nicio soluție de consens. Apariția embrionilor „artificiali” constituie un astfel de exemplu.
Justificarea a fost următoarea:
a. studiul dezvoltării timpurii a embrionului uman este esențial pentru promovarea medicinei reproductive și regenerative;
b. studiile embriologice umane tradiționale se bazează pe specimene de țesut embrionar, care sunt dificil de achiziționat din cauza provocărilor tehnice și a restricțiilor etice.
Soluția propusă – crearea de embrioni „artificiali”/ „sintetici ” realizați prin biotehnologie. Entitățile generate, numite la început „gastruloizi” (Warmflash et al, 2014); „blastoizi” (Hyun et al, 2014); „embrionii sintetici” (Denker, 2014); „embrioni dintr-o farfurie” (Pera et al, 2015); au fost denumite în final „Synthetic Human Entities with Embryo-like Features –SHEEF” (Ash et al, 2017).
SHEEF (entități umane sintetice cu caracteristici asemănătoare embrionilor) sunt deci produse embrionare obținute prin utilizarea celulelor stem pluripotente (PSC).
Experimente cu celule stem pluripotente izolate (PSC) în cultură, efectuate mai întâi cu celule de șoarece (Bedzhov & Zernicka-Goetz, 2014) și mai târziu cu celule umane (Deglincerti și colab., 2016; Shahbazi și colab., 2016), au descoperit că acestea produc corpuri, care pot recapitula polarizarea epiblastică timpurie și formarea lumenului într-un mod care este similar cu etapele incipiente ale dezvoltării cavității pro-amnionice asemănător cu etapele incipiente ale dezvoltării cavității pro-amnionice la embrioni obținuți din zigoți (prin act sexual sau în cultură prin inseminare artificială/asistată), dar că nu dezvoltă trăsături epiblastice ulterioare. Acest ultim aspect a fost infirmat. S-a descoperit dezvoltare autonomă (morfogeneză spontană), adică formarea blastoidelor – „chisturi asemănătoare blastocistului indus (iBLCs)”. Această dezvoltare nu a necesitat manipulări fizice specifice, s-a produs spontan printr-un proces asemănător înmuguririi (Kime et al, 2019). PSC-urile nediferențiate nu sunt zigoți sau embrioni. Cu toate acestea, coloniile de PSC-uri pot câștiga autonomie de dezvoltare în procesul care acum este de obicei abordat ca auto-organizare, fie la nivel de organ (organoizi), fie la nivel de embrion timpuriu (blastoizi, diferite niveluri superioare de organizare a embrioizilor), în funcție de starea epigenetică a celulelor stem inițiatoare și de condițiile locale din cultură. În prezent, metodele de a genera embrioni sintetici prin biotehnologii sunt tot mai simple și eficiente. Producerea experimentală de structuri complexe asemănătoare embrionilor de mamifere (de exemplu, blastoide, gastruloide) din celule stem pluripotente in vitro a devenit un domeniu de cercetare în plină expansiune. Deoarece unele dintre aceste modele embrioide par să atingă un grad de complexitate, care se poate apropia de viabilitate, s-a pornit o discuție amplă cu scopul de a ajunge la un consens asupra implicațiilor etice în ceea ce privește acceptabilitatea utilizării acestei tehnologii la oameni. Problema de bază pe care o pun SHEEF-urile nu este deci tehnica, ci este de natură morală.
Câteva întrebări apar în mod frecvent.
1.Este SHEEF uman sau non-uman?
Răspunsul este relativ simplu: Da, este uman pentru că provine din celule umane. Dar acum încep incertitudinele:
a. În ce condiții un grup de celule stem poate începe calea către autonomie în sensul obținerii independenței formării modelelor?
b. Cum poate fi detectată această stare specifică de autonomie de dezvoltare?
c. Cum poate fi controlat procesul?
Observăm că nu avem deocamdată niciun răspuns la aceste întrebări legitime.
2.Care este statutul moral al SHEEF?
Pentru a răspunde la această întrebare trebuie să apelăm la analogia cu statutul moral al embrionului uman. Dar până în prezent nu există un consens cu privire la statutul moral al embrionului. Statutul moral înseamnă că o entitate are un set de drepturi. Există trei puncte de vedere:
a. embrionii capătă statut moral deplin începând de la concepție;
b. embrionii dobândesc mai mult statut moral prin dezvoltarea lor (statutul moral este emergent din punct de vedere al dezvoltării);
c. embrionii nu au niciun statut moral până la naștere.
Din aceste puncte divergente derivă și absența consensului cu privire la statutul moral al SHEEF. Pentru a elucida statutul moral trebuie întâi să vedem dacă SHEEF sunt un model sau sunt mai mult decât un model și, în consecință, împărtășesc același statut etic ca un embrion natural intact. Apoi pe măsură ce aceste structuri in vitro devin din ce în ce mai complexe și descrierea lor analitică este din ce în ce mai detaliată, cu atât devine mai greu să tragi o linie și să știi când asemănarea devine o identitate a naturii. Ne găsim în fața unui cerc vicios: SHEEF sunt concepute pentru a evita experimentele pe embrioni umani, dar sunt necesare mai multe cercetări asupra embrionilor umani pentru a ști statutul acestora. Absența unor reglementări clare cu privire la aceste tehnologii emergente provine dintr-o dezbatere nerezolvată în jurul cercetării embrionilor umani naturali și dintr-o opinie comună conform căreia trebuie să se rezolve problema statutului moral al embrionului uman înainte de a reglementa surogatul.
3.Poate fi folosit SHEEF în reproducere și cum?
Există aproape un consens: interzicerea utilizării entităților bazate pe celule stem în scopuri de reproducere. Este suficent acest lucru? Dacă în ceea ce privește embrionii umani există reglementari care interzic clonarea și crearea de hibrizi transpecie, nu același lucru putem să-l afirmăm despre SHEEF.
Nu există niciun motiv tehnic și legal pentru care celulele și țesuturile dezvoltate din PSC de la om, de la animale sau amestecuri de celule și țesuturi umane și non-umane derivate din PSC, nu ar putea fi utilizate pentru a proiecta noi entități. Entitățile create din amestecuri de celule și țesuturi umane și animale ar ridica preocupări morale similare cu cele ridicate de himere, în timp ce cele create exclusiv din celule animale ar putea ridica probleme legate de bunăstarea animalelor. Ar putea fi folosit sistemul pentru a genera oameni modificați genetic, un scenariu distopic similar cu incubatoarele centrale descrise în Brave New World?
Jurista și eticiana Rosario Isaside de la Universitatea din Miami, într un comentariu publicat în data de 12 decembrie 2019 în revista Nature, îndemna la discuții internaționale, care să stabilească linii directoare etice clare pentru cercetători. Deși accepta că există unele beneficii (citez „Studiul embriogenezei în laborator ar putea duce la tratamente mai bune pentru infertilitate, la proceduri de fertilizare in vitro mai eficiente și mai sigure, la prevenirea și tratamentul tulburărilor de dezvoltare și chiar la crearea de organe pentru persoanele care au nevoie de un transplant”) avertizează că „progresul viitor depinde acum de abordarea problemelor etice și juridice, care ar putea apărea. De aceea este atât de important să continuăm să discutăm despre etica cercetării medicale. Lipsa transparenței sau a consensului ar putea duce la rezultate nedorite și/sau ar putea să ne trimită înapoi cu zeci de ani.”
Orientările Societății Internaționale pentru Cercetare pe Celule Stem (ISSCR) din 2016 au impus interzicerea cercetării asupra embrioizilor după 14 zile pe „un consens internațional larg că astfel de experimente nu au o justificare științifică convingătoare, ridică preocupări etice substanțiale și/sau sunt ilegale în multe jurisdicții”. ISSCR intenționează să emită orientări actualizate privind structurile asemănătoare embrionilor. Într-un raport publicat în februarie 2020, Societatea recunoaște că „liniile directoare pentru conduita etică din aceast domeniu nu sunt bine definite”. Aceasta în conditiile în care medicina reproductivă clinică și biologia reproducerii, din motive etice valabile, trebuie supuse unui control public mai mare decât majoritatea celorlalte domenii științifice.
Rezumând, SHEEF-urile sunt prin definiție entități sintetice cu caracteristici embrionare. Se observă deja că metodele de biologie sintetică pot fi folosite pentru a genera organoide cerebrale umane și țesuturi neuronale. Dincolo de simțire și durere, au fost ridicate preocupări etice atât în plan biologic (Greely și colab., 2007), cât și în cel non-biologic (Ashrafian, 2016; Coeckelbergh, 2010) legate de posibilitatea de a genera entități cu conștiință și auto-conștientizare, iar aceste efecte ar putea fi declanșate și de organoizi cerebrali foarte sofisticați. Având în vedere numeroasele metode disponibile în curs de maturizare și altele noi în curs de dezvoltare, nu există nicio îndoială că în curând va fi posibil să se genereze SHEEF-uri, care prezintă mai multe caracteristici embrionare și unde aceste caracteristici le reprezintă mai exact pe cele ale embrionilor. Cercetători care au fost activi în dezvoltarea acestor și a altor noi tehnologii, au o responsabilitate profundă de a atrage atenția asupra potențialelor consecințe etice, sociale, juridice sau de mediu ale unor astfel de metode – înainte ca aceste consecințe să fie experimentate efectiv – și să căute îndrumări instituționale, comunitare și societale mai ample.
Tentația creației, joaca de a Dumnezeu, idolatrizarea științei poate naște monștri și pune în pericol existența umanității.
P.S.: În octombrie 2017, revista Science anunța lansarea proiectului „Sinteza unei entități umane”. Este vorba de sinteza biochimică a acizilor nucleici umani, care să conducă, apoi la sinteza unei ființe umane fără a utiliza celule stem. În aceste condiții, realizarea unui produs (despre care ni se spune că este eficient, sigur și fără riscuri!!?) prin tehnologia mARN și fără un consens etic pare un lucru banal.
Sau direct în conturile Media Root de la Banca Transilvania:
Autentifică-te sau înregistrează-te pentru a trimite comentarii.
https://www.ziuanews.ro/stiri/premier-mondial-unui-b-rbat-i-s-a-transplantat-o-inim-de-porc-modificat-genetic-1567881
[...]Porcul folosit în transplant fusese modificat genetic pentru a elimina mai multe gene care ar fi dus la respingerea organului de către organismul dlui Bennett, relatează agenția de presă AFP. Pentru echipa medicală care a efectuat transplantul, acesta marchează punctul culminant al unor ani de cercetare și ar putea schimba vieți în întreaga lume.[...]
Acest om are in el o inima de PORC care este si ea MODIFICATA GENETIC.
Porcii sunt clonati.
Daca aceasta nu este o HIMERA, despre care citeam in "miturile" civilizatiilor apuse, atunci ce este?
[...]În prezent, 17 persoane mor în fiecare zi în SUA în așteptarea unui transplant, iar peste 100.000 de persoane se află pe lista de așteptare.
Dacă am putea folosi organe de porc modificate genetic, ei nu ar trebui să aștepte niciodată, practic ar putea primi un organ pe măsură ce au nevoie de el. Acest moment de răscruce oferă speranța unei soluții la deficitul cronic de organe umane donate.
Acești porci sunt crescuți pentru a nu avea gene care pot provoca respingerea. Ei sunt clonați cu anumite gene "eliminate" și crescuți până când ajung la o vârstă la care organele lor sunt suficient de mari pentru a fi recoltate pentru transplant.[...]
Exercitiu de imaginatie:
Sute de mii de oameni cu inima de PORC (modificata genetic), sute de mii de oameni cu rinichi de "ceva", samd, multiplicat cu X factor la nivel mondial. Iar HIMERELE vor aduce pe lume copii la randul lor, pentru ca sunt si tineri care au nevoie de nenumarate transplanturi.
Este clar: suntem ultima generatie, omenirea a inebunit!