Trezește-te!... Și mai ales, trezește-i și pe alții, căci somnul rațiunii a creat monștrii, dar SOMNUL CREDINȚEI a creat IADUL, popor român!... Trezește-te! Nu fii coparticipativ prin somnul tău la neantul ce crește tăcut în lume! Ridică-ți CONȘTINȚA ta eternă, cea de-a fi fost mereu cu fața spre Dumnezeu, ridic-o din praful drumului în care a fost aruncată și pe care acum trece, în pas de defilare, armata fără de niciun scrupul a celor ce vor să-L detroneze pe El! Și dacă El te-a apărat în veac, jertfiindu-și viața din dragoste pentru tine, apără-i și tu CHIPUL Lui acum în istorie și nimic nu te va birui! 

Stau în fața ta și strig: Trezește-te, popor român, nu te lăsa adormit! Căci un popor moare atunci când nu mai are DEMNITATE! Iar ea, această sfântă coroană, lăsată ție prin jertfa strămoșilor tăi, se topește acum pe fruntea ta înfricoșată de tenebrele acestui timp.

Trezește-te, popor român! Și uită-te în jurul tău, dar nu prin ochelarii de soare, „dăruiți” cu atâta generozitate de cei ce vor să te condamne pe vecie la întuneric, ci prin LUMINA CREDINȚEI tale, care ți-a dăruit eternitatea! Și abia atunci ai să vezi! Ai să vezi ADEVĂRUL, popor român, și nu himerele hidoase ce te înconjoară în lumea de acum, strigând că ele sunt VIAȚA! LUMINA CREDINȚEI tale va răzbate prin ceața ispititoare, unde stă pe tronul de ceară, crezându-se nemuritor, Noul Filantrop al lumii! „Binefăcătorul”, țășnit din laboratoarele de inginerie socială, din minte pierdută și rătăcită a celor ce vor să fie „dumnezeii” omenirii disperate de azi. Și atunci, popor român, ai să vezi că sub „bunăvoința” acestui Cezar furibund, gelos pe Dumnezeu, se ascunde cea mai satanică lume din câte lumi căzute au fost până azi!... 

Trezește-te, popor român! Și ai să vezi, dând la o parte încet covorul moale, confortabil și înflorat pe care calci liniștit astăzi, adormind mai adânc, parcă, la fiecare pas, ai să vezi, popor român, prin LUMINA CREDINȚEI tale, că nicicând din atâtea „drepturi” oferite cu atâta generozitate omului de azi nu s-a născut atâta NEDREPTATE! Iar dincolo de voalul acesta amețitor, promițător de pace, prosperitate, înfrățire și RAI pământesc, ai să vezi prin OCHII CREDINȚEI tale cum se ascund cele mai odioase și perverse planuri de înrobire a țărilor, a bietelor popoare și de exploatare, în fond, a bietului om până la distrugerea totală a CONDIȚIEI lui UMANE. Și cum, sub ochii tăi adormiți până acum, s-a croit din stofa lui Mefisto, în aplauzele unei omeniri înșelate, o Uniune de țări ce se dorește a fi o Comunitate, dar nicidecum o COMUNIUNE, ce luptă pentru prevenirea vreunui război, ca lumea să nu mai cunoască asemenea tragedii vreodată! Dar, de fapt, în ascuns, în tăcere și mai ales în timp, s-a pregătit pentru fiecare țară și popor în parte, ca în final să fie laolaltă o tragică GOLGOTĂ. 

Cutremurat vei fi, popor român, când la LUMINA CREDINȚEI tale vei vedea cum ți s-a năruit Templul Sfânt al țării tale. Vei începe să vezi cu ochii minții, dar în sfârșit și cu cei trupești hoardele străine ce au năvălit lacome în țară, pustiind tot ce au prins în cale prin lăcomia lor atavică, neerodată de timpul istoriei! Dar, mai ales, vei vedea cu ochii stinși de DURERE, cum cei dinlăuntrul neamului tău s-au dedat la acest jaf, întrecându-se cu odioasele lor oferte să vândă biată țara aceasta în Piața Publică a MARII TRĂDĂRI NAȚIONALE! Și ai să vezi cu ochii înlăcrimați ai CREDINȚEI tale și ruinele fumegânde ale altor temple. Ai să vezi, popor român, TEMPLUL familiei tale distrus! Și atunci, plângând și cu mâinile tremurânde, ai să culegi de pe asfaltul lumii „civilizate” de azi cioburile ICOANELOR tale cu care ai crescut, privindu-le și privindu-te!

 

Chipul sfărâmat al MAMEI și al TATĂLUI tău! Și mai ales, ai să vezi distruse acele temple atât de importante, care au ținut acest neam drept și demn în fața vitregiilor istoriei. Templul istoriei lui, a tradiției lui, a culturii lor, a educației lui și, mai ales, a CREDINȚEI lui, acolo unde azi, dacă ai privi, vei vedea tot icoana răstignirii Lui Iisus, dar împușcat în frunte! Și printe ruinele acestor blasfemii, îți vei vedea copiii și tinerii mergând, popor român! Mergând, dar cu capul în jos, cufundați până la înec în lumea lor virtuală și parcă teleghidați de ciudatele, sinistrele și ocultele frecvențe ale unei alte lumi, o lume străină de Dumnezeu!

 

Nomazi eterni ai „lumii noi”, dar nicidecum trăitori ai acestei țări ACUM și AICI. Și atunci, văzându-i, ai să te trezești, popor român, strigat de o VOCE pe care numai sufletul tău o aude, căci ei sunt fiii tăi pierduți, dar nu din cauza lor, ci din cauza ta! PIERDUȚI din cauza SOMNULUI tău de acum, popor român! Norii MARII FURTUNI se adună în lume. Marele URAGAN își anunță discret venirea. Ridică-ți pânzele credinței tale, popor român! Stai TREAZ la cârma sufletească a neamului tău, ca Sfânta lui corabie să ajungă din nou la țărmul MÂNTUIRII tale! 

 

Și nu uita, căci DUȘMANUL de moarte al tău nu este la granița țării tale, nu este nici măcar cel care a trădat dinlăuntrul ei și a deschis porțile cetății, ca inamicul să intre în țara ta și s-o prade așa cum a făcut-o și o face acum sub ochii tăi! NU!!! Nu este niciunul dintre aceștia! Ci DUȘMANUL care te poate ucide lent, este NEPĂSAREA ta, popor român! Trezește-te din somnul ei ucigaș, așa cum cei de dinaintea ta nu au lăsat-o nicicând să-i adoarmă. N-au cunoscut otrava tăcută și nevăzută a ei, pentru că au fost mereu VII. Și au fost VII tocmai prin CREDINȚA lor nestrămutată în Dumnezeu. Căci neam iubit de EL am fost popor român de azi, popor de CRUCI VII ce nu au vrut nicicând să moară!