DOSARELE DE INTERDICȚIE ale jurnalistului Mihai Eminescu, publicate pentru prima dată de Constantin Barbu. ActiveNews reproduce toate DOCUMENTELE OLOGRAFE, inclusiv interogatoriul lui Eminescu și Istorisirea celei mai cumplite crime

De Victor Roncea  /  

Prof. Constantin Barbu la marea conferință de la Universitatea București cu tema 120 de ani de la uciderea lui Eminescu

Prof. Constantin Barbu la marea conferință de la Universitatea București cu tema 120 de ani de la uciderea lui Eminescu

ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!


Interviu Partea a XII-a

Victor Roncea: Opinia publică și presa își aduc aminte de Eminescu, îndeobște, de două ori pe an. De ziua lui de nașterea și de cea de săvârșire. Neîntâmplător, ambele date cunoscute publicului larg sunt false. Eminescu nu s-a născut pe 15 ianuarie și nici nu a murit pe 15 iunie. Și oricum nu a murit de ce se spune oficial. Discuția publică despre viața și moartea gânditorului, jurnalistului și militantului pentru unirea tuturor provinciilor românești Mihai Eminescu a început, însă, în ultimii ani, să fie cât de cât mai antrenantă. Până acum vreo două decenii era, la fel ca și pe vremea monarhiei și a comunismului, ocultată. E drept, ne-au ajutat și mijloacele de informare, presa scrisă și electronică. Pe 15 ianuarie 2007, împreună cu colegii de la Civic Media, lansam public proiectul Adevărul despre Eminescu. După ce subiectul a început să-și facă loc în presa centrală, în 2009, la 120 de ani de la uciderea lui Eminescu, am organizat la Universitatea București, cu fosta Asociație Civic Media și Ziarul ZIUA și împreună cu Centrul de Geopolitică și Antropologie vizuală al Universității din București și Catedra de Sociologie a Facultății de Sociologie, probabil cea mai mare conferință publică a celor mai cunoscuți eminescologi ai prezentului (cu două excepții, profesorul Dimitrie Vatamaniuc era bolnav și Ion Filipciuc nu a putut să vină), la care ați participat și Dvs (foto mai sus). Sala a fost complet neîncăpătoare, până și holurile au fost pline. Atunci, dacă nu mă înșel, a fost lansat și portalul Mihai-Eminescu.ro, care conține toată Opera Politică a lui Eminescu. Fratele meu, George Roncea, a sintetizat acțiunea începută atunci în ziarul Curentul. Ulterior au început să apară noi lucrări de specialitate privind dubla viață a lui Eminescu și asasinarea lui. Când subiectul a început să aducă „audiență” au apărut și speculanții, cum au fost recent cei de la canalele de analfabeți ai istoriei eminesciene, Antena 3 și History, cu cacapitecul CTP și neantizatul Marcel Iureș. Chiar și în publicistică, s-au însăilat rapid broșuri, bazate pe copii și plagiate, uitându-se a se menționa cine, când și unde a publicat în premieră documentele reproduse. Pentru mine, personal, e important ca informația să circule. De aceea vă și cer să reproducem, acum și aici, la ActiveNews, toate documentele din Dosarele de Interdicție ale jurnalistului naționalist, inclusiv controversatul interogatoriu al lui Eminescu. Cu voia Dvs le voi publica în facsimil pentru cititorii noștri în baza acestui interviu.

Dvs, domnule profesor, care, în apărarea lui Eminescu, l-ați pus la punct magistral pe ”ipochimenul indimenticabil” CTP, ca și pe „inchizitorul ramolit” Eugen Simion, nu mai vorbesc de eunucii de la Dilema lui Pleșu și Burci, ați publicat multe cărți despre Eminescu. Și cred că ar fi bine să producem o recapitulare a titlurilor lor. Mă gândesc la Biblioteca lui Eminescu, la Codul invers, Arhiva Eminescu, Manuscrisele lui Eminescu. Publicăm azi, deși dialogul l-am purtat chiar de ziua oficială a luI Eminescu, pentru că, pentru noi, ziua lui Eminescu este în fiecare zi.

Constantin Barbu: Dragă Victor, să recapitulăm.

1. Biblioteca lui Eminescu.

Am publicat cu ajutorul financiar al IPS Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, vreo 735 de volume din cele 1245 de volume cât număraBiblioteca lui Eminescu.Eu am pregătite pentru tipar toate celelalte aproximativ 500 de volume. Am avut o urgență cu Monumenta Romaniae Historica care a trecut deja de 1000 de volume.

2. Codul invers. Arhiva uciderii și a înnebunirii nihilistului Mihai Eminescu, din care am publicat 21 de volume având aproximativ 9000 de pagini, format A4, de documente. Pentru o singură zi din viața lui Eminescu, 28 iunie 1883. Volumul 21 (publicat acum vreo 15 ani) conține cele două celebre dosare Eminescu, anume Dosar de interdicție 968/1883 și Dosar de interdicție 645/1568/1889 - în facsimil mai jos.

Acum am văzut că fură toată lumea aceste dosare de interdicție din 1883 și 1889, dosare pe care eu le-am găsit în Arhivele Naționale după aproape 100 de zile de cercetări. Sunt peste 15 ani, cred, de atunci, și-mi amintesc ca astăzi cum doamnele de la Arhive au invitat-o în ziua de 8 martie pe fosta șefă a arhivelor care știa că Augustin Z.N. Pop nu luase dosarele acasă și că aceste celebre dosare se găsesc în Arhivele Naționale al României. Directorul Arhivelor, la cererea mea scrisă, mi-a eliberat cele două dosare în facsimil color. De atunci și până astăzi le-am publicat de mai multe ori în cărțile mele.

3. Arhiva Eminescu

Aceste dosare le-am publicat și în colecția Arhiva Eminescu, vol. 4, în anul 2012 și le-am donat și Academiei Germane, cu prilejul conferinței mele despre Eminescu, conferință ținută în Academia din Berlin, în data de 13 martie 2015.

Actul donației, fotografii de la conferință și cu președintele Președintele Academiei Germane și al Academiilor Europene, Acad. Günter Stock, și conferință intitulată Cine este Eminescu pentru Germania se găsesc AICI, integral, la ActiveNews.

Coperta cărții, mai jos. În stânga, Acad. Günter Stock, Președintele Academiei Germane, răsfoind un volum din Arhiva Eminescu:

Actul donației:

Anunțul conferinței și al ceremoniei de donație:

Dr. econ. Bogdan Cuza, strănepotul Domnitorului Alexandru Ioan Cuza, Acad. Günter Stock, Președintele Academiei Germane, și Prof. Constantin Barbu, la Academia din Berlin:

Admirând catastiful care conține actul original privitor la primirea lui Dimitrie Cantemir în Academia Germană:

Iată catastiful original de la 1714:

 Pagini de manuscris:

Revenind: Așadar, să rămână stabilit pentru totdeauna: Dosarul de interdicție 968 /1883 și Dosarul de interdicție 645/1568/1889 au fost publicate, în facsimil color, pentru prima dată de către mine.

Cei care vor să se dea „erudiți" ar fi bine să învețe carte și când înveți carte devii cinstit și nu mai furi munca unor cercetători profesioniști. Am pățit acest lucru nu numai cu Eminescu. Tot din cercetările mele de eminescologie a furat și Academia Română în ediția Eminescu. Opere. Și, de asemenea, un oarecare, în ediția Aurelia Rusu din Eminescu. Opere.

Tuturor le plac identificările textelor germane pe care le-am publicat în mai multe volume (10 volume sunt identificări rezolvate împreună cu Angela Barbu). Eu am muncit vreo 35 de ani ca să identific toate textele germane din Eminescu (în afară de două dintre ele care sunt cursuri orale la Universitatea din Viena).

V.R.: Vă întrerup pentru a sublinia și importanța epocală a descoperirii Diplomei lui Eminescu de student la Facultatea de Filosofie, Königlichen Friedrich-Wilhelms-Universität zu Berlin. Documentul din Matrikelbuch / 22 Januar 1875.

C.B.: Foarte adevărat. Să continuăm:

4. Manuscrisele lui Eminescu.

Am început acest proiect singur și am publicat vreo 19 manuscrise (în facsimil alb-negru) din celebrele Manuscrise Eminescu.

L-am convins cu dificultate pe Eugen Simion (atunci era președintele Academiei Române) să publicăm împreună manuscrisele lui Eminescu în facsimil color. Anume manuscrisul facsimilat color dublat de un volum în care eu să fac transcrierea pagină cu pagină, rând cu rând. Plus câte un volum pentru fiecare manuscris cu identificările textelor (germane), note, comentarii. Eugen Simion a publicat aceste manuscrise (de care a avut grijă Gabriela Dumitrescu și Mircia Dumitrescu cu harnica sa echipă, toți absolut neremunerați). Eugen Simion și-a însușit aproximativ o treime din bani (delapidare pentru care a avut probleme vreo patru ani), iar el nici acum, postum, nu știe ce conțin manuscrisele lui Eminescu.

Eminescu, este adevărat, nu este ușor nici de transcris, nici de descifrat, nici de interpretat. Nu cred că va fi șocant dacă voi afirma o banalitate: numai eu cunosc opera lui Eminescu în punctele abisale ale genialității sale. În istoria literaturii române numai Călinescu avea profunzimea necesară. Dar el a trăit în altă epocă și nu a acordat mai multe decenii studiului operei eminesciene.

Ediția din Opere editată de Academie este un dezastru. Unul dintre editori, plagiatorul Petru Creția, a devenit eminescolog când avea deja aproape 50 de ani. În materie de teatru i-a inventat pur și simplu piese de teatru lui Eminescu! I-a inventat, de asemenea, și poezii și a avut îndrăzneala să-i facă versuri. Culmea ironiei, el este examinatorul lui Eugen Simion, pe care l-a picat la admiterea în Facultatea de Filologie din București. El era omul securității care tria dosarele. Acest lucru mi l-a povestit chiar Eugen Simion, spunându-mi în același timp că și el a fost un pion al Direcției de Informații Externe pe vremea când fuma marijuana cu studenții, la Paris, ca lector de limba română.

Eu nu judec, nici nu am vreo cădere, viața nimănui dar am relatat aceste lucruri pentru a înțelege mai bine... eminescologia.

V.R.: Domnule profesor, ajungând în acest punct de intersecție maximă în lumea eminescologiei, mă gândesc că ar fi bine să publicăm sau chiar să republicăm câteva dintre articolele în care ați lucrat asupra unor probleme complicate, pentru cei mai tineri care acum află, de exemplu, despre Istorisirea celei mai cumplite crime...

C.B.: Cred că-i o idee bună și, fiindcă am o simpatie aparte pentru tine, sunt de acord să publicăm sau să republicăm aceste articole de eminescologie.

Să începem așadar cu Istorisirea celei mai cumplite crime din istoria României (publicată în Tribuna, 249, 16-31 ianuarie 2013), un text la care a încercat să vocifereze Nicolae Manolescu, un critic mediocru, necalificat în Eminescu. Și, de asemenea, un oarecare ipochimen Ion Pop, care a debutat în critica literară după ce a fost băgat ca membru (ne)corespondent în Academia Română! Nu vreau să uit a spune că am început publicarea Codului invers, incitat de un articol al lui George Roncea, articol în care publica în facsimil un document de la Viena, document în care apare numele lui Eminescu și o notiță scurtă care ne informează că raportul a fost văzut de împărat.

EMINESCU.

Istorisirea celei mai cumplite crime

din istoria României

Istorisirea celei mai cumplite crime din istoria României o voi înfățișa în 12 cărticele (de 120-150 pagini fiecare).

Cărticelele se vor înșirui, urmând firul roșu, straniu și complicat ca un ghem obscur (bine țesut de profesioniști ai crimei) - al evenimentelor desfășurate între 28 iunie 1883 și 15 iunie 1889 -, astfel:

Volumul I - Panorama cuprinde istorisirea crimei începând cu arestarea din 28 iunie 1883, tratarea inversă de la Caritateadoctorului Șuțu, drumul spre spitalul din Viena (fără pașaport?), povestea celor aproape 4 luni petrecute la Ober-Döbling, crima încheiată în 15 iunie 1889; numele contemporanilor crimei: Regele Carol I, Titu Maiorescu, D. A. Sturdza, Alexandru Șuțu, complicii direcți și indirecți (comanditar, instrumentalist, medic criminal…); dezvăluirea arcanelor tratatului secretdintre Regatul Român și Imperiul Austro-Ungar; acțiunileamantelor- spioane (Regina Carmen Sylva, Mite Kremnitz…); urzelile serviciilor secrete și urmele rămase în arhive cu telegrame secrete și corespondență cifrată; interogatoriul nihilistului Mihai Eminescu și moartea sa;criminalii și procesul privind uciderea lui Eminescu.

Arestarea lui Eminescu în ziua de 28 iunie 1883 este pusă la cale de Titu Maiorescu, pe post de cauza instrumentală a Regelui Carol I.

Ca să înțelegem cea mai complicată zi din viața lui Eminescu, ziua sechestrării și arestării ilegale, marți 28 iunie 1883, trebuie să desfășurăm cronologia acestei zile.

Cronologia zilei de 28 iunie 1883 este următoarea:

Ora 5 – Discuție aprinsă Eminescu – Ecaterina Slavici, în casa din strada Amzei.

Document: ms. 2292 (agenda lui Eminescu)

Ora 6 – Carte de vizită a doamnei Slavici, trimisă lui Maiorescu (preconcepută de Maiorescu însuși, ca să aibă documente postume care să argumenteze "internarea” la Caritatea)

Fata din casă duce cartea de vizită lui Maiorescu

Document: cartea de vizită ce se află la Institutul de Istorie și Teorie Literară G. Călinescu din București.

Ora 7 – Maiorescu și Simțion pleacă la Șuțu, pentru a aranja internarea lui Eminescu, plătind și 300 de lei, în avans.

Document: Maiorescu, Însemnări zilnice, marți 28 iunie.

Ora 10–10:15 – Eminescu, la Maiorescu acasă în Strada Mercur nr. 1.

Document: Maiorescu, Însemnări zilnice, marți 28 iunie.

Orele 11–19 – Eminescu în Baia Mitrașevski

Documente: Procesul verbal al comisarului Nicolescu

Scrisoarea lui C. Dimitriu către Mihai Brăneanu.

Ora 19 – Baia Mitrașevski – Eminescu ascuns.

Eminescu se luptă cu toți cei ce vor să-l imobilizeze în cămașa de forță

Document: Scrisoarea lui C. Dimitriu, bun cunoscător de secrete, este cel care va da 1000 de lei pentru înmormântarea lui Eminescu, este cel care îl va elibera pe Slavici (nevinovat) din pușcărie, în 1917.

Document: Procesul verbal al comisarului Nicolescu

După ora 19 – Internare în cămașă de forță în Institutul "Caritatea” al doctorului Șuțu (scena "Capșa” nu există, nici drumul la Cotroceni, unde l-ar fi putut împușca pe Rege cu pistolul pe care și-l cumpărase, de curând, nu există; Regele era plecat din 25 iunie la Sinaia – Document: Monitorul Oficial).


Discuția, din zorii zilei, cu Ecaterina Slavici, în casa din strada Amzei, unde Eminescu era subchiriaș, începe din cauza geloziei doamnei Slavici (așa cum reiese din însemnările lui Eminescu din Agenda sa, Manuscrisul 2292).

Geloasă, și refuzată de Eminescu, doamna Slavici sparge oglinda din hol, produce o ceartă violentă și, tocmai din aceste motive, fiind vinovată, îi trimite lui Titu Maiorescu prin fata din casă o carte de vizită în care îi scrie criticului: "Domnu Eminescu a înnebunit. Vă rog faceți ceva să mă scap de el că foarte reu”.

Doamna Slavici urma planul lui Maiorescu. "Logicianul” Maiorescu avea nevoie de un fundament medical, în baza căruia putea să meargă la Caritatea, ca să-l interneze pe Eminescu, nebunul din imaginația și dorințele lui Maiorescu. Numai că Maiorescu nu s-a gândit că doamna Slavici (unguroaică, agentă, curvă) nu este vreo somitate medicală. Nici Titus Livius Maiorescu nu era medic.

În Însemnările sale zilnice, Maiorescu își notează: "Astăzi, Marți, la ora 6 dimineața, o carte de la D-na Slavici, la care locuiește Eminescu”.

Se vede din această însemnare a lui Maiorescu că este scrisă pentru postumitate cu gândul de a avea probe care să justifice arestarea lui Eminescu și internarea în institutul de nebuni al lui Șuțu.

Fără să fi vorbit ceva cu Eminescu, Maiorescu merge la doctorul Șuțu însoțit de Simțion și aranjează ilegal internarea lui Eminescu, plătind, chiar în avans, 300 de lei (cât costa o cameră la ospiciu, pentru o lună).

La ora 10, Eminescu îi face o vizită lui Maiorescu, acasă, în strada Mercur nr. 1 și Maiorescu îl îndeamnă pe Eminescu să meargă la societatea Carpații, vestita societate irredentă română (în strada Știrbei Vodă) de unde ar fi trebuit ca Simțion să-l ducă la doctorul Șuțu.

Evident, Eminescu nu acceptă această variantă de existență "dicatată" irațional de Maiorescu și nu merge la Societatea Carpații de unde ar fi urmat să-l ducă Simțion la institutul de nebuni. Maiorescu știa că la Societatea Carpații vor fi razii ale poliției lui D.A. Sturdza și Eminescu putea fi arestat (se știe din scrisoarea, pe care am publicat-o ca inedită, lui Slavici către Maiorescu).

La ora 12, poliția programase percheziție și arestări la Societatea Carpații.

Societatea Carpații îl avea ca membru de prim rang și pe Mihai Eminescu, dar era condusă de doi agenți ai Vienei, ardelenii Secășanu și Ocășanu.

Eminescu stă la Maiorescu în vizită între 10 și 10,15. La ora 10 și jumătate Maiorescu (după ce-i scrisele lui Theodor Rosetti un bilet de înștiințare, anume că Eminescu a înnebunit și va trebui internat la Șuțu), îi scrie o telegramă Mitei Kremnitz pe adresaHotel Regal,în care îi dă un mesaj pentru Rege: "Leider noch unbestimmt. Sonst alles gut. Titus”. Telegrama se traduce astfel: Din păcate, încă incert. Altfel, toate bune. Titus. (a se vedea comentariile lui Cernăianu).

Citind cuvintele de sub cuvintele telegramei, observăm că din textul german al lui Maiorescu răsare numele lui Eminescu: "LEIderNoChUnbEStiMmt. Sonst alles gut. ”

Sunetele E I N C U E S M alcătuiesc numele EMINESCU.

Din sunetele telegramei nu poți găsi în cuvintele de sub cuvinte nici numele lui Slavici, nici numele lui Kremnitz.

Descifrarea nu este hazardată (ci o omologare a teoriei marelui lingvist Saussure, anume a cuvintelor de sub cuvinte). Înarmată cu această telegramă, Mite Kremnitz pleacă cu trenul de ora 13 și se duce la Sinaia, unde Regele se afla deja din ziua de sâmbătă 25 iunie (cum știm din Jurnalullui Carol I, pe care îl scria Mite Kremnitz și din Monitorul Oficial).

În ziua de marți 28 iunie 1883, vedem în Jurnalul regelui pe care îl scria Mite Kremitz consemnarea expulzării jurnalistului francez Emil Galli, care scria la ziarul L’Indépendance Roumaine, care apărea în București, în franțuzește.

Așadar, în Jurnalul regelui scris de Mite Kremitz se vorbește de acțiunile poliției executate în această zi și de expulzarea lui Galli. Nicio vorbă despre Eminescu.

Din telegrama lui Maiorescu aflăm că internarea la nebuni, din păcate (Leider) este încă incertă, așadar Eminescu nu este încă scos din joc și împins pe calea distrugerii.

Pentru Maiorescu: altfel, toate bune (sonst alles gut).Toate erau bune pentru Maiorescu, în afară de înscrierea lui Eminescu printre nebuni, ceea ce s-ar fi tradus prin: Eminescu este nebun, tot ce a scris în presă nu este real, nici adevărat, nu mai rămâne din el decât poetul, nimic altceva.

Dacă Eminescu ar fi fost nebun, tot scrisul său nu grăia nimic despre realitate. Atunci, toată lumea ar fi fost liniștită: Regele, Brătianu, Carp și D.A. Sturdza nu plănuiau Tratatul secret cu Austro-Ungaria (în care se prevedea că Regatul Român nu va intra cu armata în Transilvania), Regina Elisabeta nu era spioana Țarinei, Mite Kremnitz nu era spioana Împăratului Germaniei (și amanta cumnatului Maiorescu și a Regelui Carol I), Maiorescu nu avea harem…

Telegrama lui Maiorescu dezvăluie premeditarea multiplă a crimei, fiind în joc comanditarul, adică Regele, cauza instrumentală, adică Maiorescu și Șuțu, complici la crimă: direct Mite Kremnitz și poate fără știință Ecaterina Slavici și Constantin Simțion.

II. De la Societatea Carpații se autoselectează drept complici: Ocășanu, Secășanu și Siderescu.

Eminescu era absolut conștient de cercul strâmt în care se mișcă. De aceea s-a ascuns în baia Mitrașepski, unde va sta între orele 11 și 19.

"Memorialiștii” au inventat două episoade în această zi, anume scena în care Eminescu ar fi intrat în cafeneaua Capșa și ar fi amenințat-o cu pistolul pe doamna Capșa (scena este inexistentă, doamna Capșa nu scrie nimic despre așa ceva în Amintirile sale) și că ar fi mers și la Cotroceni ca să-l împuște pe Rege (care se afla la Sinaia din data de 25 iunie).

Ciurcu spune că așa ar fi povestit Ventura. Absolut neadevărat.

Mărturia fundamentală o avem în scrisoarea lui C. Dimitriu, trimisă în 16 iulie 1883 lui Mihai Brăneanu. Iată scrisoarea:


București, 16 iulie 1883

Dragă Mișule,

Un băiat îmi aduse epistola ta aici în suterană și la moment îți răspund. Merindele le voi lua târziu, nu vă mulțumesc, ci doresc ca să vă mulțumesc cât de curând la mine cu o friptură din dobitoacele îndopate ce mi-ați trimis.

Nimic nu se știe despre Opera ta!

Cât despre Eminescu nu mai încape speranță de îndreptare.

Cum am auzit că fratele tău – acum câteva spătămâni –, în loc să plece, a luat bani din toate părțile, umbla agitat ziua-noaptea, cheltuia, iar împrumuta bani etc. și de plecat acasă, nu putea. Avea groază. Însuși a prevestit pe unii amici, să îngrijească de el, că-și va perde mințile.

În cele din urmă brusca pe toată lumea. A amenințat cu revolverul pe Miulescu în prezența lui Ciuflecu; Simțion, inginerul la care stetea mai mult, a observat că nu e lucru curat, noi nu-l mai vedeam, căci el avea concediu de plecare. Eminescu simțindu-se însuși decăzând a simțit totodată că vor fi siliți cei de lângă el să-l asigure la Balamuc. Deci a fugit într-o baie unde a stat mai toată ziua ascuns. Își rupsese toate hainele, aruncându-le în apă. Când s-au dus acolo cu autoritatea, doctori etc., el s-a luptat contra tuturor; a fost și Ocăș; l-au pus în fine în cămașa de forță și l-au dus la Șuțu, unde amicii au să plătească pe lună 300 fr. pentru el. Acolo îl vizitează mai des Ocăș, ducându-i rufe; acum doctoru’ nu mai primește pe altcineva, zicând că face rău pacientului. El tot aiurează despre câte în soare și lună!

Are insomnie – deci nu va suferi mult timp!

România liberă e guvernamentală – Laurian pleacă cu o misie în streinătate.

Altfel – Mizerie!

Nu spui unde mergi, te vom revedea în curând?

Salutări lui Peteu și tuturor. Bine și sănătate de la al tău

Dinu


În jurul orei 19, a sosit la stabilimentul de băi Mitrașevki comisarul de poliție C.N. Nicolescu.

Comisarul Nicolescu fusese informat cu câteva ore înainte de Ocășanu și Siderescu că Eminescu ar fi atins de alienație mintală și că se afla în stabilimentul de băi din strada Poliției nr. 4, încă de la ora 11.

Așadar spionul austriac Ocășanu a informat poliția română, a lui D.A. Sturdza.

Trebuie să amintim că la Șuțu, tot Ocășanu îi aducea haine curate lui Eminescu, dar nu pentru a avea poetul haine curate ci pentru a vedea dacă Eminescu este mal-tratat cum se stabilise.

Ocășanu este numit în rapoartele secrete ale serviciilor austro-ungare "martirul nostru” și "omul sigur” din interiorul Societății Carpații.

Ocășanu era spion austro-ungar și om al poliției române. Deodată apare și Constantin Simțion pe care comisarul Nicolescu îl numește "D-l Constantin Sințion”, în timp ce Eminescu devenise deja "numitul Eminescu”.

Din scrisoarea lui Constantin Dimitriu reținem că Eminescu s-a ascuns în baia Mitrașepski și că s-a împotrivit internării sale la Institutul Caritatea, Eminescu "luptându-se contra tuturor”.

"L-au pus în fine în cămașa de forță și l-au dus la Șuțu”, aceasta este imaginea care ar trebui să cutremure neîncetat istoria României: Eminescu dezbrăcat, băgat forțat în cămașa de forță și dus la spitalul de nebuni, la Caritatea la Șuțu.

După o scrisoarea, aflată în Arhiva A.C. Cuza, în care S.B. spunecă a stat în ultimele șapte nopți cu Eminescu cel din izolator (adică între 8-15 iunie 1889), nihilistul nostru a murit tot în cămașă de forță, cu capul zdrobit (document: Creerii lui Eminescu de dr. Al. Tălășescu, cel care a avut în mână creerii lui Eminescu).


III. Eminescu la Institutul Caritatea

Eminescu este dus în camașă de forță la Institutul Caritatea, în seara zilei de 28 iunie 1883, în baza Procesului verbal al poliției, semnat de comisarul Nicolescu. La Șuțu, este mal-tratat cu injecții cu mercur, morfină, clor, vezicatoare, băi de picioare, iodură de potasiu. Juridic, rămân două probleme: Eminescu a fost internat la un spital de nebuni fără acordul său și nici cu acordul familiei. Când fratele său, Matei Eminovici, a aflat s-a prezentat la Maiorescu pentru a-l scoate pe Eminescu din institutul de alienați Caritatea. Ceea ce avocatul diabolic Maiorescu a zădărnicit, în baza ideii că numai cel ce l-a internat poate să îl externeze. Maiorescu mai produce și o falsă ciornă de scrisoare (neexpediată) către Gheorghe Eminovici prin care încearcă să inducă ideea că tatăl lui Eminescu și-a lăsat fiul în grija criticului Junimii, teoreticianul formelor fără fond. Maiorescu nu l-a vizitat laInstitul Caritateape Eminescu decât o singură dată, împreună cu Doctorul Willhelm Kremnitz, când nu a stat decât un minut, la fel ca și la 1 Ianuarie 1884, la spitalul Ober-Döbling, la Viena. La Șuțu, l-au mai vizitat pe Eminescu spionul austro-ungar Ocășanu (sub pretextul ca îi duce haine curate) și „spionul’’ lui Maiorescu, inginerul Constatin Simțion care, în chip impertinent, îl informa pe avocatul diavolului că Eminescu vorbește în hexametri și pentametri. Ironic și distrugător, Eminescu le transmitea că „nu mai știe nici o limbă”. Dar în ce limbă le transmitea nihilistul nostru că nu mai știe nici o limbă? În limba supraomului?


IV. Plecarea la Ober-Döbling la Viena.

La două zile după semnarea Tratului secret dintre Regatul Român și Imperiul Austro-Ungar, Eminescu este trimis la Ober-Döbling, la Viena. În Gara de Nord, pe peronul gării îl conduc Titu Maiorescu și fiica sa, Livia. Dintr-un fragment de scrisoare, păstrat miraculos, aflăm ce s-a întâmplat pe peronul Gării de Nord. Livia Maiorescu Dymsza îi scria Emiliei Humpel (sora lui Maiorescu):


"București, 21 Octomvrie 1883

Str. Mercur, 1

Dragă mătușă Emilio,

Azi dimineață am văzut la gară pe Eminescu, care a plecat la Viena cu un păzitor și cu d-l Chibici. El fusese adus în cupeu cu o oră încă înainte de plecarea trenului și, după cum ne povesti Ch., trecuse foarte încântat prin străzile puternic luminate de soare, îi făcuseră mai cu seamă mare plăcere numeroasele acoperișuri noui de tinichea. Când ne apropiarăm de cupeu, păzitorul deschise fereastra. Eminescu întinse îndată mâinile afară, se puse la fereastră și, făcându-și un "ochian” din degetul cel gros și din arătătorul ambelor mâini ce-l ținea la ochi și râzând foarte înveselit, spuse lui papa : "Dr. Robert Mayer, marele moment, o conspirație și colo marea domnișoară”; apoi scuipă de câteva ori, începu să râdă și se așeză. Păzitorul ridică geamul și E. continuă să vorbească, scuipă apoi de două ori în geam. În momentul plecării îl neliniști flueratul și sunatul și începu să strige Argus, nu se ridică însă de pe canapea. A devenit ceva mai slab, ceea ce se vede cu deosebire la mânile lui, reduse acum la mânușițe de copilaș, cu păstrarea însă a gropițelor. E palid, ras ca și mai înainte, numai musteața-i e lungă și sprâncenele ciudat de stufoase. Unghiurile ochilor s’au lăsat în jos, ceea ce-i dă o înfățișare de chinez. Expresia este de om obosit, nu mai e nimic din fixitatea ce o avea în ziua, în care, deja nebun, a fost ultima oară la noi, chiar în ziua internării lui. În total, un aspect destul de liniștitor. La drept vorbind, nu prea voiam să merg la gară, te stăpânește un sentiment atât de dureros pentru el, acesta însă dispare cu total la vederea-i. Nu știu cum să mă exprim; la un om sănătos aș califica o asemenea atitudine drept exaltată veselie. În tot cazul, el nu suferă deloc. Vocea-i și râsul lui sunt exact ca mai înainte, cînd făcea mare haz de anecdote popești. Soutzo crede ca nu prea e speranță de îndreptare. Acum s'a dus, fie spre a intra in institutul de Stat la Schlager, fie, de nu va fi loc acolo, la Leidersdorf, unde se află și Cerchez. Papa i-a scris lui C. Popazu,care va fi la gară spre primire.

[Convorbiri literare, 1937, ian.-mai, p. 22-23]

Eminescu era conștient că Maiorescu îl aruncă în gura lupului și, încă,Argusera numele dat poliției austriece. În ultimii ani de jurnalistică, Eminescu scrisese despre felonia de la Viena. Nu este de mirare că încercase să îl scuipe pe Maiorescu. E de reamintit și gestul de a face un ochean din degetele mâinii drepte, semn că Ocașanu îi era cunoscut nihilistului nostru ca spion trădător. Eminescu este însoțit de Chibici-Revneanu, care nu va mărturisi nimic în cazul Eminescu, el nespunând decât că „Europa are nevoie de pace”, și asta peste mulți ani.

Eminescu a fost trimis la Viena, grație insistențelor Emiliei Humpel, sora avocatului Maiorescu. Ea îi scria în septembrie 1883 lui Maiorescu: "Îmbolnăvirea lui Eminescu a fost și rămîne pentru mine ceva adînc tulburator. Atunci am scris de îndată Clarei – tu erai deja plecat -, opinînd că ar trebui imediat internat într-unul din spitalele cele mai bune din străinătate. M-am oferit să trimit imediat 200 de franci, iar la nevoie și mai mult. Se pare că atunci nu s-a putut, deoarece erați toți plecați. Pot să-mi exprim acum aceeași părere? Oricît de bine ar fi el găzduit la Sutzo, pentru sănătatea lui nu face nimic. Clara mi-a scris deseori despre el, despre noile simptome și despre faptul că este pierdut. Dar ce știm noi, ce știu de fapt toți medicii bucureșteni la un loc despre asta?”


V. La Ober-Döbling.

În sanatoriul particular al doctorului Obersteiner, Eminescu a stat între 2 noiembrie 1883 și 26 februarie 1884. Din dosarul medical, dr. Ion Grămadă a primit un rezumat al tratamentului și al petrecerii timpului de către Eminescu în sanatoriu. Ion Grămadă scrie că a primit rezumatul de la un asistent al spitalului din Ober-Döbling, fiindcă dosarul cu foile de observație asupra pacientului Eminescu ar fi fost luate de un reprezentant al Ambasadei Române la Viena, trimis de P.P. Carp. Obersteiner scrie despre poetul român Mihai Eminescu de la izolare:

"12 Iänner. Von der Isolierabteilung weg. Singt nicht mehr, eher deprimier, giebt nicht mehr die falschen Namen, liest. Besuch Maiorescu’s ohne nachhaltigen Einfluss.

24 Iänner. Anscheinend recht gut, giebt über alles passende Antwort, erinnert sich nicht an den Begian seiner Krankheit, teilnehmend, Ernst, freun dich, wünscht Auskunft über seine Verhätnisse.

8 Februar. Recht gut, aber ziemlich verschlossen, kümmert sich sehr viel um das Essen, kann sich nicht recht beschäftigen, liest wenig.

26 Februar. Reist mit Herrn Chibici nach Florenz. Dauer des hiesigenb Aufenthaltes: 2 November 1883 – 26. Februar 1884.”

"Herr Eminescu, de la <<isolare>>

Sanatoriul particular / Prof. Obersteiner / Viena, Döbling

Sumar din povestea bolii Domnului Eminescu Mihail.

Pacientul a dus un fel de viață spirituală obositoare și dezordonată. El este unul dintre cei mai prețuiți și eminenți poeți români. De 6 luni, survine o viață neregulată, irascibilă, de 4 luni violentă stare de iritare, delir, diverse halucinații, insomnie, comportare agresivă, vociferări. Primit în sanatoriul dr. Soutzo este tratat cu vezicătoare, băi de picioare, chlor, morfină, iodură de potasiu. Se ameliorează, rând pe rând, stările de iritare violentă, rămâne în continuare delirul.

Starea și decursul bolii.

[2 noiembrie 1883] Foarte confuz, vorbește și cîntă, total dezorientat. Numește diverse persoane cu același nume: regele Norvegiei, regele evreilor, Heinrich Heine, împaratul Chinei și așa mai departe. Uneori, mai iritat, bate în ușă.

8 noiembrie 1883. Criză cu pierderea cunoștinței, ușoare convulsii și mai pe urmă vărsături.

10 noiembrie. Deseori repede iritat, vorbește neîntrerupt în ton de predică, cu pătura în cap, lucruri absurde: Abra-Kadabra. Prin vorbe însuflețite de încurajare, poate fi adus la răspunsuri raționale.

26 decembrie. De un timp, secreție ușoară a urechii drepte.

10 ianuarie. De două zile, mai liniștit.

12 ianuarie. Este scos din secția de izolare. Nu mai cîntă, ușor deprimat, nu mai dă numiri false, citește. Vizita lui Maiorescu nu-l influențează.

24 ianuarie. Pare destul de bine, dă răspunsuri corecte, își amintește de începutul bolii, ia parte la discuții, serios, prietenos, dorește informații în legătură cu situația lui.

8 februarie. Destul de bine, dar rezervat, tăcut, se interesează foarte mult de mîncare , nu se poate preocupa de nimic, citește puțin.

26 februarie. Pleacă cu domnul Chibici la Florența.

Durata șederii în localitate: 2 noiembrie 1883 – 26 februarie 1884.”



La Viena Eminescu s-a însănătoșit, fiindcă nu i s-a administrat nici un tratament.

Ceea ce știm din jurnalul și corespondența lui Freud, medic la Ober-Döbling, în 1884.


VI. Crima și documentele ei.

Crima împotriva lui Eminescu a început prin administrarea mercurului chiar din ziua de 28 iunie 1883. Atunci s-a produs anihilarea lui Eminescu, jurnalistul. Cauzele sunt în principal patru:

1. Cauza politică (situația Europei, Tratatul secret cu Austro-Ungaria, complotul împotriva Regelui Carol I, siguranța Regatului Român)

2. Cauza subiectivă (pătratul amoros: Mite Kremnitz, - Titu Maiorescu, Carol I, Eminescu) (Scrisorile indiscrete trimise Veronicăi Micle, ajunse în mâna lui Caragiale, apoi la C.A. Rosetti).

3. Lupta pentru supremație simbolică: boala supremației la Carol I și Titu Maiorescu („gelozia", invidia, ura distrugătoare contra lui Eminescu).

4. Afacerile dezvăluite de Eminescu ca jurnalist (Stroussberg, Warshawski etc.).

Crima și documentele ei se găsesc în dosarele 968/1883, 1568/645//1889, certificate medicale, telegrame, articole, rapoarte ale servicilor secrete, corespondență. Doctorul Șuțu recunoaște în Autopsia lui Mihai Eminescu (Ms. I, 1, publicat de mine în facsimil color inedit, în Eminescu a fost ucis, în Memorialul Mihai Eminescu, în Arhiva Mihai Eminescu, ms. I, 1): "Eroare. Eminescu n-a avut sifilis.”


VII. Inculpații acestei crime multiple: Regele Carol I, Titu Maiorescu, D.A. Sturdza, Doctorul Șuțu și complicii: Mite Kremnitz, P.P. Carp, I.C. Brătianu, Ocășanu, Secășanu, Siderescu, Simțion...


VIII.Tratatul secret în economia crimei împotriva lui Eminescu.

Situația explosivă începând din 27 iunie 1883, până în 30 octombrie 1883. Libertatea presei - o problemă pentru politicenii Europei.


IX. Amantele și rolul rol în afacerea Eminescu.

Regina Carmen Sylva, Mite Kremnitz, Ecaterina Slavici, Veronica Micle


X. Serviciile secrete.

Reconstituirea crimei după rapoartele serviciilor secrete (documente secrete din mai multe arhive ale serviciilor secrete europene, în bună parte inedite).

Ambasadorii, prim-miniștrii și împăratul Austriei.

Politicienii români: Carol I, I.C. Brătianu, P.P. Carp, D.A. Sturdza.


XI. Ultimul Interogatoriu și moartea lui Eminescu. Se publică facsimil după originale din dosarul 968/1889, inedit precum și o mărturie- scrisoare a îngrijitorului care l-a vegheat pe Eminescu în ultimele 7 nopți de viață la institutul doctorului Șuțu.


XII. Procesul Eminescu contra României.

Dosarul cuprinde documentarul complet al unui proces care va avea loc cu adevărat.

Eminescu ne-a lăsat în agenda sa, ms. 2292, (fila 38r), testamentul, încrustat. Agenda lui Eminescu este o mărturie greu încifrată pe care Eminescu a lasat-o ca secret sacrificator. Îi trasmisese lui Maiorescu, anume, că este ein aufgegebener Mensch, un om sacrificat.

Doctorul Tălășescu, ținând creierul lui Eminescu în mână văzuse, „așchiile țestei capului zdrobită de o mână criminală" și creierul „ucis de o violență crudă".

Îmi plac versurile următoare din Scrisoarea a III-a :

"Au prezentul nu ni-i mare? N-o să-mi dea ce o să cer?

N-o să aflu într-ai noștri vreun falnic juvaer?

Au la Sybaris nu suntem lângă capiștea spoielii?(…)

Dintr-aceștia țara noastră își alege astăzi solii!

Oamenii vrednici ca să șază în zidirea sfintei Golii (…)

Ne fac legi și ne pun biruri, ne vorbesc filosofie

Patrioții!"

Vouă vă plac, domnilor contemporani ?


Constantin Barbu



Să republicăm, dragă Victor, și Lada cu manuscrisele și cărțile lui Eminescu.


Lada

cu manuscrisele și cărțile

lui Eminescu

Mai este cu putință să recompunem în integralitatea sa regală risipita comoară pe care Eminescu ne-a lăsat-o într-o ladă?

Dacă mai este cu putință să recompunem integral moștenirea eminesciană, atunci vom zice ca Noica: „Sărbătoarea eminesciană n-a cuprins toată obștea culturală românească, pentru că sunt foarte puțini cei ce știu de ea".

Dar dacă nu vom fi în stare? Atunci ne vom aminti de întrebarea lui Cioran, scrisă undeva în Schimbarea la față a României: „Ce a căutat aici acel pe care și un Budha ar putea fi gelos?"

Să facem o arheologie a dezastrului, recapitulând ce s-a întâmplat după iunie 1883, când lada cu manuscrisele și cărțile lui Eminescu a rămas la prietenul lui Simțion. De la Ober-Dobling (Viena), Eminescu, îngrijorat, îi scria lui Chibici, în 12 ianuarie 1884: „Iubite Chibici, (...). Ceea ce aș voi să știu de la tine este dacă cărțile și lada mea sunt în siguranță și dacă pot spera să le mai revăd."

În 20 octombrie 1884 îi scrie aceluiași Chibici: „...Nu am unde pune lucrurile mele, încât ar fi bine dacă-ai păstra tu încă câtva timp așa-numita mea ladă, deși presupun că acest lucru nu e tocmai plăcut (...). Te rog dar să iei tu lada de la Simțion dacă nu mai e cu putință să stea acolo, până ce starea mea se va îndrepta, dacă este cu putință să se-ndrepte vreodată.".

Lada cu manuscrise și cărți va ajunge la Maiorescu, toamna.

La 20 noiembrie 1887, sora sa, Harieta, îi scrie Corneliei Emilian că Eminescu „are lipsă de cărți de citit, el a scris d-lui Maiorescu să-i trimeată biblioteca lui, dar până în prezent n-a primit nici un răspuns."

În 27 februarie 1888, din nou, Harieta îi scrie Corneliei Emilian că Eminescu „e cam supărat pe domnul Maiorescu, că i-a scris recomandat, rugându-1 foarte călduros pentru biblioteca lui și niște manuscrise pe care ar voi să le bântuie. Și nici un răspuns n-a primit până acum. De-aș putea, i-aș aduce cărțile din București, însă cine știe de mai sunt și de nu sunt irosite de mult."

Maiorescu n-a dat nici un răspuns și le-a ținut în custodia sa aproape 20 de ani.


Prima donație Maiorescu.


În 25 ianuarie 1902, Maiorescu face prima donație: manuscrisele.

Iată scrisoarea de donație: „De la Mihail Eminescu posed - dăruite mie de dânsul în diferite ocaziuni - multe manuscrise, parte poezii publicate, parte încercări, fragmente și variante de poezii nepublicate, parte studii, traduceri și articole în proză. Toate aceste manuscripte, așa cum se află: în cărți cartonate, în caiete cusute și în foi volante, vi le trimit alăturat și le dăruiesc la rândul meu Academiei Române, pentru a servi celor ce vor ocupa în viitor de cercetări mai amănunțite asupra vieții și activității marelui poet."

Această primă donație a lui Maiorescu se întrupează în celebrele 44 de caiete: Mss 2254 (896 p.), 2255 (970 p.), 2256 (116 p.), 2257 (902 p.), 2258 (526 p.), 2259 (734 p.), 2260 (658 p.), 2261 (674 p.), 2262 (434 p.), 2263 (158 p.), 2264 (876 p.), 2265 (610 p.), 2266 (328 p.), 2267 (330 p.), 2268 (114 p.), 2269 (156 p.), 2270 (328 p.), 2271 (240 p.), 2272 (240 p.), 2273 (142 p.), 2274 (202 p.), 2275 A (330 p.), 2275 B(200 p.), 2276 A (686 p.), 2276 B (48 p.), 2277 (288 p.), 2278 (166 p.), 2279 (234 p.), 2280 (70 p.), 2281 (288 p.), 2282 (292 p.), 2283 (310 p.), 2284 (134 p.), 2285 (370 p.), 2286 (186 p.), 2287 (192 p.), 2288 (100 p.), 2289 (178 p.), 2290 (178 p.), 2291 (144 p.), 2292 (118 p.), 2306 (340 p.), 2307 (379 p.), 2308 (322 p.).

La aceste 44 de manuscrise (donate de Maiorescu în 1902) se adaugă încă 6: Mss 1829 (330 p.), 3194 (94 p.), 3215 (108 p.), 4850 (128 p.), 5186 (54 p.), 5453 (124 p.).

Se adaugă încă:

- Ms 357 II 30 Volumele MII

- Gramatica sanscrită (572 p.) BCU Iași

- Ms 1183 (Caietul Roșu) (320 p.), BCU Cluj

- Ms 4246 (2 p.) BCU Cluj

Apoi:

- Msse Corespondență inedită (ed. C. Zarifopol)

- Ms Prințesa Elisabeta (încă inedit - pierdut?)

- Msse Arhive străine Msse Arhive românești

- Msse pierdute (dar culese și păstrate la de noi în fotocopii)

- Ms 10285 - „Devotamentul"

- Ms „Criticilor mei" (Freiburg)

- Ms Album (Turnu-Severin).

Restul, până la 76 sunt manuscrise inedite.

Celor 44 de caiete li se adaugă 6 manuscrise extra - Maiorescu:

- Ms. 1829 (achiziționat 5 iunie 1902)

- Ms. 3194 (achiziționat 9 noiembrie 1904) - un poem de 4 versuri

- Ms. 3215 (achiziționat în 9 noiembrie 1904)

- Ms. 4850 (miscelaneu, editat de noi, în facsimil)

- Ms. 5186 (miscelaneu, achiziționat în 1919, 1950, 1958, editat de noi, în facsimil)

- Ms. 5453 (traducerea piesei Lais, achiziționat în 26 ianuarie 1942).

Acestor 50 de manuscrise ce se află în Biblioteca Academiei Române li se adaugă:

- Ms. 357 II 30 (I-III), 3 caiete în care Eminescu traduce 192 de paragrafe din Gramatica sanscrită a lui Bopp și 4 litere din Glosarul comparativ al lui Bopp (caiete editate de noi în facsimil). Cele 3 caiete se află la B.C.U. „Mihai Eminescu", Iași.

- Ms. 1183, Caietul Roșu, dăruit Mitei Kremnitz (editat și de noi, în facsimil), aflat la B.C.U. Cluj.

- Ms. 4246, de numai 2 file, (editat de noi, în facsimil), aflat la B:C:U., Cluj. Celor 55 de manuscrise li se adaugă 93 de scrisori adresate de Eminescu, Veronicăi Miele, editate de Christina Zarifopol - Illas.

- Manuscrise din arhive românești și străine. Manuscrise pierdute (dar existente în copii). Manuscrisul Criticilor mei (aflat la Freiburg).

- Versurile din Album (aflat la Biblioteca municipală din Turnu-Severin) Rândurile eminesciene din Manuscrisul 10285 (cu piesa Devotamentul, la Muzeul Literaturii Române)

- Manuscriptul Prințesa Elisabeta, dăruit de Titu Maiorescu în 3/16 aprilie 1912.

Iată mărturia lui Maiorescu, din însemnări zilnice, ms. 3665, f.63.v.: „marți, 3 /16 apr. 1912. Le cer voie (lui Ferdinand și Măriei) să dăruiesc Prințesei Elisabeta un manuscript al lui Eminescu." Apoi, peste trei zile: 6/19 aprilie 1912. La gară erau și prințul Ferdinand, prințesa Măria, prințul Carol și prințesa Elisabeta, care-mi trimisese astăzi o caldă scrisoare de mulțumire fiindcă i-am dăruit un manuscris al lui Eminescu".


A doua donație Maiorescu:


În 28 mai 1904, Maiorescu face a doua donație: cărți și manuscrise din lada poetului.

În Procesul verbal al Academiei Române stă scris: „Dl. T. Maiorescu prezintă în dar 25 volume manuscripte și 72 de volume și broșuri tipărite, rămase din biblioteca părintelui d-sale, Ioan Maiorescu, zicând că ele nu pot avea un loc mai bun și o mai bună întrebuințare decât în biblioteca Academiei".

Iuliu Tuducescu va întocmi Lista manuscriptelor dăruite Academiei Române de dl. Titu Maiorescu (o reproducem exact, indicând între paranteze cotele actuale):

1. „Colecțiune de poezii populare și lirice, între cari: „Istoria a unue vetiaz anume Doncilă",- „Cântecul lui Ștefan Vodă cu a lui Constantin Vodă când l-au tăiat împăratul cu cinci beizadele a lui. S-au sfârșit la 1809 Mai 24",- „Gromovnic a împăratului Iraclie ce au fost cetitor de stele... ".-La sfârșitul volumului se află câteva poezii grecești - Sec.XIX, in-8°, p. 206. (Ms. rom. 3078)

2. Psaltichie romînească. Sec. XIX, in-4°. (Ms. rom. 3249)

3. „Ritorică". Sec. XIX, in-4°, pag. 145. (Ms. rom. 3143)

4. „Mărturie pentru sfântul Calist, al lui Meletie al Athinilorû din Biséricésca istorie". Scris la 1796 de Theofan monahul. Sec. XVIII, in-4. (Ms. rom. 2799).

5. „Proimion a lui Neofit Peloponisanul ierodiaconul și marele dascûlû alû Bucureștilorû". Sec. XIX, in-4°, foi 78 (Ms. rom. 3097).

6. „Theatronpoliticon". Tomul al treilea. Sec. XIX, in-4°, pag.215. (Ms. rom. 3141)

7. „Elisaveta sau cei surguniți în Săberiîa. S-au prescris în orașul Nicolaev în anul 1830 de Alexandru Roșculescu". Sec. XIX, in-4°. (Ms.rom. 3142)

8. „Cuvânt pentru viitoare giudecată și pentru sfârșitul lumii . 1815." - Sec. XIX, in-4°. (Ms.rom. 3010).

9. „Tretaj pentru tihnologhiia etimologhii. Theofan, 1810". „Bunele năravuri, 1812, Theofan Ioanu. „Învățătură în scurt pentru creștinătate". - Sec. XIX, in-4°. (Ms. rom.3051).

10. „Psaltichie românească și grecească". Sec. XIX, in-4°. (Ms.rom.3012).

11. „Istoria lui Gil Blas de Santilana. Carté a șepté. Am sfârșit tălmăcire, 1843 Mart. 25, Socola.". Sec. XIX, in-4°, pag. 338+296. (Ms. rom. 3167).

12. „Provoslanică învățătură adecă Bogoslovie creștinéscă". - Sec. XIX, in - 4°, foi 146. (Ms. rom. 2792)

13. „Carté ce să numește Zăbava fandasiei. S-au scris acum... tomul I în anii... 1802". - Sec. XIX, in 4°, foi 118. (Ms. Rom. 2798).

14. Colecțiune de poezii, cântece românești - Sec XIX, in 4°, foi 177. (ms. rom. 3153)

15. „Besericésca istorie". Tomul I, 1838. „Scrisă de Medelniceriul Gheorghie Vrabie când învăța în Seminaria Socolei - Sec. XIX, in 4°. "(Ms. rom. 2984)

16. Istoria evului mediu, se numește Istorie de obște a lumii. Scrisă în Seminariul Socola la 1823, de Ioan Nanu - Sec. XIX, in - 4°. (Ms. rom. 2791)

17. „Viața pré cuviosului părintelui nostru Vasilie cel nou, scrisă de Grigorie ucenicul lui... ". Scrisă cu cheltuiala Arhimandritului Chirii Nemțanul, egumenul m-rii Rașca, la anul 1799. „A sfântului pré cuviosului părintelui nostru Theodor ce au fostú și Episcopű Edesului capete a faptelor celor bune". - Sec. XVIII, in - folio. (Ms. rom. 2775)

18. „Tomul al doilé in folio a lui Iliodor ". S-au scris de Grigori Hudici pisaru ot Episcopia Romanului la velet 1784. Sec. XVIII, in - fol, foi 97. (Ms. rom 2774)

19. „Cărticică sfătuitoare pentru păziré celor cinci simțuri și a nălucirel minții și a inimii... s-au tălmăcit la 1819". Sec. XIX, in - folio, pag. 491. (Ms.3074)

20. „Pentru pustietate sau săngurătate", din cartea ce să numește „ Oczentie ". S-au scris la 1779 de Gheorgache vel Clucer - Sec. XVIII, in - fol., pag 228 (Ms. 2773)

21. „Geografie a tuturor stăpânilor după alfavita". Scrisă în anul 1834 de Ioan proin eclisiarh - „Jurnalul mergerii boerilor deputați în Țarigrad la anul 1822". Sec.XIX, in fol, pag 227. (Ms.rom 2771)

22. „Theatron politicon, adică priveliște politiciască". S-au scris de Ianachi Rugi(nă) la leat 1787. Sec. XVIII, in -fol., pag 152. (Ms. rom. 2770).

23. „Enhirid adecă mînélnic al dreptslăvitoriuluî hristian. Scris grecește de Alexandru Sturza, tipărit în Petrupoli, și hărăzit sfintei sobornicești și apostolești beserici a lui Hs. 1828". Sec. XIX, in fol. Pag. 242. (Ms. rom. 2772)

24. „Hronograful sfîntului Dimitrie Rostovschi" - „A lui Hiodorû Istorie ethiopenéscă. Carte 6.". Scris de Grigorie Cumpănă cântărețul la anii 1811 în sf. Episcopie Hușului. ". Istoriia Aretusn și a împăratului Iraclie tatăl său" - „Viața și petrecere a celorxx dentru sfinți cuvioși părinții noștri Varlaam și Iosaf Indiannlor". Au scris-o Grigorie, fiul răposatului Ierimie Cumpănă den sat Procreca, ținutul Vasluiului, la anii 1814" - Sec. XIX, in fol. (Ms. rom. 2769).

25. „Întâmplările lui Tilimah, fixul lui Odiseu. Carte 5." - Sec. XVIII in - folio. (Ms. rom. 2760)."

Savantul Alexandru Elian, în Eminescu și vechiul scris românesc, a stabilit concordanța (relevând identitatea) dintre manuscrisele din lista Maiorescu și manuscrise din Gaster:

- Ms. Rom. 2773 (nr.20 Maiorescu) - ms. D Gaster

- Ms. Rom. 2774 (nr. 18 Maiorescu) - ms. F Gaster

- Ms. Rom. 2775 (nr.17 Maiorescu) - ms. G Gaster

- Ms. Rom. 2769 (nr.24 Maiorescu) - ms. H Gaster

- Ms. Rom. 2798 (nr.13 Maiorescu) - ms. I Gaster

- Ms. Rom. 3010 (nr. 8 Maiorescu) - ms. J Gaster

- Ms. Rom. 2799 (nr. 4 Maiorescu) - ms. E Gaster"

Gramaticianul M. Gaster, bun prieten cu Eminescu, a folosit în lucrările sale: Literatura populară română (București, 1883) și Chrestomație română (volumul I-II, Leipzig, București, 1891) -manuscrise aparținând poetului.

Lista lui Gaster ne indică următoarele manuscrise:

A. „Tetraevanghel, ca. 1550-1675, in-16°, 330 foi paginate (Chr.I, p. 194-196).

B. Codex miscellaneus, din 1692, in-4 (Chr. I, p. 295-307). Cuprinde:

a. Cozma: Amartolon sotirie adecă: mântuirea păcătoșilor -No. 1, 94 foi pag. Foile 1-2 lipsesc.

b. Partea trei pentru mântuire păcătoșilor. Dintre cele piste fire... minuni a prea sfintei... ficioare Martixai. = No. 2, fol. la - 86a (și în Lit. pop., p. 119-120 și p. 431, unde se dă data: 1693).

c. Viiața și spunere petrecerii minunilor a prea cuviosului părintelui nostru Vasile cel nou... = No.2,fol. 86b-124. [Foile 101-110 de două ori] (și în Lit. pop., p. 439).

d. Scrisoare de'nvățăturăpre cuvioșilor... părinți... = No. 3, 133 foi paginate.

C. Hronograf din 1760, folio, defect 505 foi nepaginate (Chr. II, p. 70-74 și Lit. pop., p. 262 și p. 568, care au data: 1757)

D. Ocsisteri, din 1779, defect, foaia întâia cu titlu lipsește, V nepaginate + 228 pagini paginate (Chr. II, p. 46-49 - manuscrisul 2273)

E. Descoperirea sfintei liturghii, „de pe la sfârșitul secolului XVIII... manuscrisul e defect la sfârșit", (Lit. pop., p. 446 - manuscrisul 2799)

F. Iliodor, msl „de pe la sfârșitul secolului XVIII" (Lit. pop., p. 128 - manuscrisul 2774)

G. Viața și minunile preacuviosuluipărintelui nostru Vasile cel Nou..., de la începutul sec. XIX (Lit. pop., p. 439 - manuscrisul 2775)

H. „Miscelaneu, sec. XIX, cuprinzând, între altele":

a. Ierocrit și Aretusa, ca. 1800, fragment 6 foi (Chr. II, p. 178 și Lit. pop., p. 129, care dă data: 1812).

b. A lui Iliodor istorie ethiopicească. Codex miscell., copie din ca. 1813, folio, fol. 1-73=cap. VI-X (Chr II, p. 88 și 92-93)

c. Varlaam și Ioasaf copie din 1814 (Lit. pop.,p. 35; 40; 42, n.l; 44, n. 4 și o mențiune în Chr. I, p. 129 - manuscrisul 2769)

I. Cartea ce să numește zăbava fundasiei... 1802, tom. I, 4° nepaginate +117 foi paginate + 1 scară (Chr. II, p. 195-198 - manuscrisul 2798) J. Cuvânt pentru viitoarea giudecată...l815, in - 4°, pagini nepaginate (Chr. II, p. 216-219 și Lit. pop., p. 442 - manuscrisul 3010)."

În lada lui Eminescu s-au mai aflat următoarele manuscrise: 2791, 2775, 2774, 2771, 2770, 3078, 2773, 3275, 3249, 3141, 3194, 3097, 2772,.2769, 2760, 2867, 3010, 3074, 2984, 3051, 3167, 2792, 2798, 2799, 3142, 3012, 3215, 2283 și nu numai acestea.

A treia donație:


A treia donație este donația de cărți din biblioteca lui Eminescu și se datorează lui Matei Eminescu. Temporal vorbind, donația lui Matei Eminescu e cea dintâi - în 1895 și ea se îndreaptă către Fundația Universitară din București. S-au oferit 37 de titluri, având 142 de volume, dar s-au acceptat doar 16 titluri, având 52 de volume.


Din donația lui Matei Eminescu, Fundația universitară a preluat 16 titluri, având 52 de volume. Iată lista:

1. Schlosser (Fr. Chr.) - Weltgeschichte für deutche Volk, Oberhauser und Leipzig 1870-1875 -18 volume.

2. Rotteck (Karl von) — Allgemeine Geschichte von Anfang der historischen. Kenntniss bis auf unsere Zeiten. Braunschweig 1863, legată în 7 tomuri - 11 volume

3. Duruy, Victor - Histoire sainte d'après la Biblie, Paris 1865 - 1 volum

4. Montesquieu - Oeuvres complètes, Paris 1865 - 3 volume.

5. Laurian, A. Treb. și Nicolae Bălcescu - Magazinu istoricu pentru Dacia, București 1845-1847 legate în 2 tomuri - 4 volume

6. Toussenel A. - L'esprit des bêtes. Zoologie passionelle. Paris 1858- 1 volum

7. Blaise Pascal - Oeuvres complètes. Voi. 2, Paris 1860 - 1 volum

8. Segur Compte de Histoire romaine. Voi. 1,2, Paris 1858 - 2 volume

9. Thiers A. - Waterloo. Paris 1862 - 1 volum

10. Wimpfen, Général de, - Sédan, Paris 1871-1 volum

11. Poujoulat M. - Histoire de la Révolution française, Tours 1866, v. I, II - 2 volume

12. Criiger, Dr. Johannes - Schule der Physik. Leipzig 1880 - 1 volum

13. Stockhardt, Dr. Julius - Die Schule der Chemie, Braunschweig 1881 - 1 volum

14. Dammer, Dr. Otto - Lexikon der angewandten Chemie. Leipzig 1882- 1 volum

15. Bluntsch - Allgemeines Statsrecht. München 1868 - 2 volume

16. Balbi Adrian - Allgemeine Erdbeschreibung, Wien 1883 - 2 volume.

În biblioteca lui Eminescu se mai aflau următoarele cărți:

- Georges Weber (Histoire Universelle, 9 volume)

- Arthur Duc de Welington (Histoire critique du pasagge des Alpes par Annibal Barca, 2 vol)

- Le Compt de Ségur (Histoire Romaine, 2 volume)

- Millot (Elements d'histoire générale ancienne et moderne, 16 volume)

- Christoph Schlosser (Geschichte der alten Welt, 5 volume)

- Victor Duruy (Histoire des Hébreux, 1 volum)

- Ioan Măndinescu (Elemente de Istoria Universală, 3 volume)

- François Voltaire (Histoire de Charles XII, 1 volum)

- M. Poujoulat (Histoire de la Révolution Française, 2 volume)

- Mihail Kogălniceanu (Letopisițiile Moldo-Valachiei, 3 volume)

- General de Wimpfen (Bataille de Sédan, 1 volum)

- Laurian și Bălcescu (Istoria Românilor, 4 volume)

- G. Rothan (Les origines de la guerre de 1870,1 volum)

- Joseph von Aschbach (Uber Trajans steinerne Donau Brücke, 1 volum)

- M.N. Bouilett (Dictionnaire Universel d'histoire et de Géographie, 1 volum)

- Malte Brun (Précis de la Géographie Universelle, 7 volume)

- Traugot von et Bromme (Neueste Karte der Erde, 1 volum)

- J.J. Rousseau (Oeuvres Complètes, 6 volume)

- Charles Montesquieu (Grandeur et décadence des Romains, L'espirit des Lois, 3 volume)

- Balzac (Lettres de Balzac, 2 volume)

- Buffon (Traité de Zoologie, 1 volum)

- Dammer (Lexikon der angewandten Chemie, 1 volum)

- Blaise Pascal (Oeuvres Complètes, 2 volume)

- Crüger (Schule der Physik, 1 volum)

- A. Briot (Traité de Géometrie, 1 volum)

- Ch. Tamier (Traité d'Algèbre, 2 volume, Traité de Trigonométrie, 1 volum)

- Lubsen (Ausfurhliches Lehrbuch der Arithmetik und Algebra, 1 volum)

- Bertrand (Traité d'Arithmetique, 1 volum).

Și nu numai acestea.

Citim în scrisoarea lui Matei Eminescu, adresată lui Gh. Dem. Teodorescu, directorul Fundației Universității Carol I (6 mai 1895). Matei Eminescu îi scrie lui Gh. Dem. Teodorescu:

„Mizil 6 mai 1895.

Domnule Director!

Având dorința de a ceda Universității ce dirigeați biblioteca rămasă de la fratele meu, și anume acele uvrage care sunt complecte și-n bună stare, cu onoare vă aduc la cunoștiință că am și început a alege pe categorii presentându-vă pe lângă aceasta un Tablou în dublu care copprinde uvragele de Istorie, Geografie, Științe Naturale și Matematici și vă rog a dispoza ca după ce D-nu[l] bibliotecar respectiv va șterge din ele pe acele pe care Universitatea le-ar avea deja să bine voiască a-mi înapoia dublicatul spre a trimite imediat pe acele ce nu le posedați. Iar cât pentru uvragele de Filosophie, Religie etc. în curând voi reveni cu-n alt tablou.

Bine voiți, vă rog, Domnule Director, a primi încredințarea distinsei mele stime.

Căpitan Matei Eminescu

Domniei Sale

Domnului G. D. Teodorescu, Director Universității Carol I ,București.”

Iată facsimilul scrisorii lui Matei Eminescu, Mizil 6 mai 1895:


Dar după o mărturie a lui Constantin Rădulescu-Motru, din 1946 (Mărturii inedite despre Eminescu. Precizările lui C. Rădulescu-Motru asupra bibliotecii poetului - Vladimir Dogaru, Argeș, 1/1967), Matei Eminescu a donat Fundației doar restul bibliotecii lui Eminescu: „Prin 1897, pe când eram bibliotecarul Fundației universitare, Matei Eminescu mi-a adus ca donație pentru Fundație, restul bibliotecii lui Mihail Eminescu. Acest rest se găsește astăzi [adică în 1946, V.D.] încorporat la Biblioteca Fundației”.

Restul bibliotecii lui Eminescu îl știm. Dar donația de la Fundație a ars la Revoluția din 1989. Ne rămâne datoria să reînviem acest rest și să întregim adevărata Bibliotecă a lui Eminescu.

*

De ce să fi stat comoara lui Eminescu în obscură eclipsă? De ce să fi fost Eminescu un ins abandonat, ein aufgegeben Mensch, cum însuși spunea?

Proiectul Național „Minai Eminescu" este cel mai incredibil monument al culturii române și se va realiza prin tipărirea a peste 1500 de cărți.

Proiectul Național „Mihai Eminescu" (gândit de Noica - Barbu) se compune din șase domenii:

1. Manuscrise de facsimilat - 88 volume

2. Manuscrise de transliterat - 63 volume

3. Opere Complete - 50 volume

4. Comentarii la Eminescu - 50 volume

5. Corpus eminescianum - 50 volume

6. Biblioteca lui Eminescu - 1250-1700 volume.

1. Manuscrisele de facsimilat

De peste 100 de ani, manuscrisele lui Eminescu zac și putrezesc.

Iorga scria: „Nici un rând din Eminescu nu trebuie să rămână nepublicat".

Călinescu scria: „Nu-i nimic de făcut decât să fie reproduse în întregime".

Noica scria: „E un miracol că-1 avem (pe Eminescu), păstrat întreg în chipul lui interior, în 44 de manuscrise. Va fi un alt miracol când îl vom reda vieții, cu o clipă înainte de a se stinge a doua oară, în cele peste 7000 de file ce putrezesc".

Iorga, Călinescu și Noica au scris și nimic nu s-a întâmplat.

Dar iată lista manuscriselor, cu numărul de pagini. E prima donație Maiorescu, din 25 ianuarie 1902:

Mss 2254 (896 p.), 2255 (970 p.), 2256 (116 p.), 2257 (902 p.), 2258 ( 526 p.), 2259 (734 p.), 2260 (658 p.), 2261 (674 p.), 2262 (434 p.), 2263 (158 p.), 2264 (876 p.), 2265 (610 p.), 2266 (328 p.), 2267 (330 p.), 2268 (114 p.), 2269 (156 p.), 2270 (328 p.), 2271 (240 p.), 2272 (240 p.), 2273 (142 p.), 2274 (202 p.), 2275 A (330 p.), 2275 B(200 p.), 2276 A (686 p.), 2276 B ( 48 p.), 2277 (288 p.), 2278 (166 p.), 2279 (234 p.), 2280 (70 p.), 2281 (288 p.), 2282 (292 p.), 2283 (310 p.), 2284 (134 p.), 2285 (370 p.), 2286 (186 p.), 2287 (192 p.), 2288 (100 p.), 2289 (178 p.), 2290 (178 p.), 2291 (144 p.), 2292 (118 p.), 2306 (340 p.), 2307 (379 p.), 2308 (322 p.).

La aceste 44 de manuscrise (donate de Maiorescu în 1902) se adaugă încă 6:

- Mss 1829 (330 p.), 3194 (94 p.), 3215 (108 p.), 4850 (128 p.), 5186 (54 p.), 5453 (124 p.).

Se adaugă încă:

- Ms 357 II 30 Volumele I-III

- Gramatica sanscrită (572 p.) BCU Iași

- Ms 1183 (Caietul Roșu) (320 p.), BCU Cluj

- Ms 4246 (2 p.) BCU Cluj Apoi:

- Msse Corespondență inedită (ed. C. Zarifopol) Ms Prințesa Elisabeta (încă inedit - pierdut?)

- Msse Arhive străine Msse Arhive românești

- Msse pierdute (dar culese și păstrate la de noi în fotocopii)

- Ms 10285 - „Devotamentul"

- Ms „Criticilor mei" (Freiburg)

- Ms Album (Turnu-Severin).

Restul, până la 76 sunt manuscrise inedite.

Împreună cu cele 63 de manuscrise știute se vor tipări încă 25 de manuscrise inedite, aflătoare, și ele, în vestita ladă a lui Eminescu. Așadar, 63 msse + 25 msse = 88 msse.


2. Manuscrisele de transliterat

Transliterarea se face pagină pe pagină, cuvânt cu cuvânt.

Avem descifrate toate textele germane, s-au corectat greșelile de sanscrită și greacă veche. Tipărim în transliterare 63 manuscrise.


3. Opere complete

Operele complete, în 50 de volume, trebuie să corecteze ediția academică întemeiată de Perpessicius, în care se află peste 100.000 de greșeli, unele capitale.

Câteva exemple: Luceafărul se va tipări într-o variantă maximală (culeasă din 10 manuscrise), mai bogată cu 23 de strofe plus strofa finală. Sărmanul Dionis se va tipări corectat (față de editarea din Convorbiri literare), Scrisorile se vor tipări fără erori, Scrisoarea V (Dalila) se va tipări corect după varianta din Ms. 5186 (la care Perpessicius nu putuse avea acces, la vremea cuvenită).


4. Comentarii la Eminescu

Comentariile, în 50 de volume, au fost elaborate, timp de 7 ani, împreună cu Constantin Noica și se află în posesia noastră.


5. Corpus eminescianum

în aceste corpus se tipăresc anastasie cărți și lucrări traduse integral sau parțial; cărți excerptate de Eminescu, ca de exemplu: Burnouf (Introducere în istoria Budhismului indian), Bopp („Gramatica sanscrită" și „Glossarium comparativum"), Kant (Kritik der reinen Vernunft, ediția I), Leskien (Gramatica slavonă), Schopenhauer („Versuch über das Geistersehn", „Satz von Grunde"), Nicodim Aghioritul, Oxenstierna, Vasile cel Mare, Maxim Mărturisitorul, Grigorie Palamas, Dionisie Areopagitul, Isaac Șirul, Grigore Sinaitul etc.


6. Biblioteca lui Eminescu

În lada lui Eminescu existau, după documente certe, următoarele cărți: Christoph Schlosser (Weltgeschichte, 18 volume), Karl von Rotteck (Allgemeine Geschichte, 11 volume), Georges Weber (Histoire Universelle, 9 volume), Arthur Duc de Wellington (Histoire critique du pasagge des Alpes par Annibal Barca, 2 volume), Le Compt de Segur (Histoire Romaine, 2 volume), Millot (Elements d'histoire générale ancienne et moderne, 16 volume), Christoph Schlosser (Geschichte der alten Welt, 5 volume), Victor Duruy (Histoire des Hébreux, 1 volum),M.A. Thiers (Waterloo, 1 volum), Cesar Cantu (Histoire Universelle, 24 volume), Ioan Măndinescu (Elemente de Istoria Universală, 3 volume), François Voltaire (Histoire de Charles XII, 1 volum), M. Poujoulat (Histoire de la Revolution Française, 2 volume), Mihail Kogălniceanu (Letopisițiile Moldo-Valachiei, 3 volume), General de Wimpfen (Bataille de Sedan, 1 volum), Laurian și Bălcescu (Istoria Românilor, 4 volume), G. Rothan (Les origines de la guerre de 1870, 1 volum), Joseph von Aschbach (Uber Trajans steinerne Donau Brücke, 1 volum), Adrian Balbi (Allgemeine Erdbeschreibung, 2 volume), M.N. Bouillet (Dictionnaire Universel d'histoire et de Géographie, 1 volum), Malte Brun (Precis de la Geographie Universelle, 7 volume), Traugot von et Bromme (Neueste Karte der Erde, 1 volum), von Bluntschli (Allgemeines Statsrechts, 2 volume), J.J. Rousseau (Oeuvres Complètes, 6 volume), Charles Montesquieu (Grandeur et décadence des Romains, L'espirit des Lois, 3 volume), Balzac (Lettres de Balzac, 2 volume), Stochardt (Schule der Chemie, 1 volum), Buffon (Traité de Zoologie, 1 volum), Dammer (Lexikon der angewandten Chemie, 1 volum), Pascal (Oeuvres Complètes, 2 volume), Crüger (Schule der Physik, 1 volum), Briot (Traité de Géometrie, 1 volum), Tamier (Traité d'Algèbre, 2 volume, Traité de Trigonométrie, 1 volum), Lubsen (Ausfurhliches Lehrbuch der Arithmetik und Algebra, 1 volum), Bertrand (Traité d'Arithmétique, 1 volum), Kant, Schopenhauer, Bopp, Leskien, Burnouf , Fick etc. (Vezi, între altele, Stoica, Biblioteca lui Eminescu).

Biblioteca lui Eminescu se completează cu autorii și titlurile notate de el însuși în manuscrisele 2285, 2291, 2255, 2257, 2280, 2290, 2287, 2259, 2262, 2263, 2275B, 2276B, 2278, 2284, 2292.

Așadar, va trebui să re-găsim în Biblioteca lui Eminescu autorii și cărțile ce urmează:

Henne Am-Rhyn, Culturegeschichte der neuesten Zeit.

C. Hützelmann, Einfluss Phöniziens auf die Cultur des Occidents

Thornton, Die Arbeit.

Julius Fröbel, Die Wirtschaft des Menschengeschlechtes aus dem Standpuncte der Freiheit idealer und realer Interessen.

Schulze-Delitzsch, Der industrielle Grossbesitz und die Arbeiterbewegung in Deutschland.

Die Entwickelung des Genossenschaftswesens.

I. Frühauf, Der moderne Socialismus und Communismus.

A.E. F. Schäffle, Capitalismus und Socialismus "Das Kapital und die Arbeit”.

J. Jacoby, Das Ziel der Arbeiterbewegung.

A. Wage, Die Abschaffung des privaten Eigenthums.

Spiritistische Weltanschauung der modernen Swedenborgianer.

Baron L. v. Güldenstubbe, Positive Pneumatologie.

A. Graf Poninski, Über den Verkehr des Geister der Jenseits mit den Menschen.

C.M. Rechnberg, Der Spiritismus

J. Müller, Des Wirken und Denken des Menschen

S. Schodt, Ansichten vom Leben.

W. Schuppe, Das menschliche Denken.

W. Körner, Über die sittliche Wertschätzung menschlicher Grösse.

F. Holländer, Geist und Körper.

O. Krabbe, Der Mangel philos[ophischen], Studien.

M. Eyffert, Der Begriff de Zeit.

Latour Dumoulin, Travaux sur l'administration comparé de differents peuples dont les journaux ont publié divers extraits.

E. Hartenstein, Philosophische Abhandlungen.

A. Bastian, Die Weltauffassung der Buddhisten.

R. Eucken, Über die Methode und die Grundlagen der Aristotelischen Ethik.

J. Reinkens, Aristoteles über Kunst, besonders über Tragödie.

F. Zelle, Der Unterschied der Auffassung der Logik bei Aristoteles und Kant.

M. Vermehren, Platonische Studien.

S.A. Byk, Der Hellenismus und Platonismus.

L. Arnold, Die Unsterblichkeit der Seele.

M. Brasch, Benedikt Spinoza's System der Philosophie.

O. Caspari, Leibnitz Philosophie, beleuchtet vom Gesichtspunct der phisicalischen Grundbegriffe "Kraft und Stoff”.

F. Volkmer, Das Verhältniss v[on] Geist und Körper im Menschen nach Cartesius.

C. Grapengiesser, Kants Lehre v[on] Raum und Zeit.

R. Quäbicker, Kritisch-philosophische Untersuchungen.

1. Heft, "Kants und Herbarts metafisische

Grundansichten über das Wesen der Seele”.

"Luthers Philos[ophie] v[on] Theophilos”.

Erster Theil: die Logik.

F. Friederich's, Über Berkeleys Idealismus.

Aus Schellings Leben. In Briefen.

C. L. Michelet, Hegel, der unwiderlegte Weltphilosoph.

K. Kostlin, Hegel in phil[osophischer], politisch[er], und nation[aler] Beziehung.

- Philosophie des Unbewussten v[on] E. v[on] Hartmann.

- Über das Sehn und die Farben v[on] A. v[on] Schopenhauer.

- Elemente der Philosophie v[on] G. Hagemann.

- Die Wissenschaft des Geistes v[on] G. Biedermann.

- Metaphisik in ihrer Bedeutung für die Begriffswissenschaft – G. Biedermann.

- Pragmatische und begriffswissenschaftliche

Geschichtsschreibung der Philosophie - G. Bidermann.

- Gustav Biedermann, Zur logischen Frage

Kant's Kritik der reinen Vernuft und die Hegel'sche Logik

Zur logischen Frage v[on] Ulrici.

- Grundlinien einer Theorie des Bewustssein v[on] J. Bergmann.

- Realistische Grundzüge v[on] A. Riehl.

- Grundriss der Seelenlehre v[on] J. Mich.

F. Chlebik, Die Philosophie des Bewussten und die Wahrheit des Unbewussten in den dialectischen Grundlinien des Freiheits = und Rechtsbegriffs.

F. Raab, Die ethischen Grundideen.

I. C. Becker, Abhandlungen aus den Grenzgebiete der Mathematik und Philosophie.

W. Windelband, Die Lehren v[om] Zufall.

R. Fernau, Das A und O der Vernuft.

H. Baumgarten, Natur und Gott.

J. Huber, Kleine Schriften.

W. Braubach, Der Naturwille in seinen Grundgesetzen und das Gewissen nach Ursprung, Natur und Verlauf.

Gesellschaft und Einsamkeit v[on] Ralph Waldo Emerson, deutsch v[on] Selma Mohnicke, Bremen, J. Kuhlmanns Buchhaltung.

Götschall R., Porträts und Studien 1. u. 2. B[and], Leipzig, Brockhaus, 8, 3, Thaler, 18 Kreuzer.

Friedrichs F., Über Berkeleys Idealismus, Berlin, Adolf Comp. 4 Th. 12 Ngr.

Hansemann G., Die Atome und ihre Bewegungen. Ein Versuch zur Verallgemeinerung der Krönig-Clausiuschen Theorie der Gase. Leipzig, E. M. Mayer, 1871, Gr. 8, 1 Thal. 10 Ngr.

Lindner G. A., Ideen zur Psychologie der Gesellschaft als Grundlage der Socialwissenschaft. Wien, Gerold's Sohn, 1871. Gross 8, 2 Thal[er].

Schulze F., Der Fetischismus, Leipzig, Wilfferodt, 1871.

Schuppe W., Das menschliche Denken. Berlin, Weber 1 Thal[er], 15 Ngr.

V. v[on] Ense, Biographische Porträts, Leipzig, Brockhaus, 1871, 2 Thalen.

Carl Heinrich Rau, Lehbuch der politischen Oekonomie.

Friedrich v[on] Calker (Bonn), Propädeutik der Philosophie (Bonn, 1821)

Denklehre (Ebendort, 1822).

A. Boeck, Festrede gehalten auf der Universität zu Berlin von 15 Oktober 1858. Berlin, 1858 (Cosmopolitamus in Universalminarchie).

M. Lazarus, Leben der Seele.

Hüber J., Die Lehre Darwin's, Kritisch, beleuchtet. München***, 1 Th[aler] 2 Ngr.

Lüdinghausen-Wolff E.v., Ideen zu einer Metaphysik der Materie – Gluster* 1870 8 Ngr.

Dr. F.A. Lehner Fürstlich Hohenzollern'sches Museum in Sigmaringen Verzeichniss der Metallarbeiten Sigmaringen. Tappen

D.A.H. Post Einleitung in eine Naturwissenschaft des Rechts.

Sir Charles Travelyan. Pontusblick auf Rumänien und Serbien.

Arthur Morelet Wanderung nach Central America zwischen Chiopes, Tabasco, Yucatan u[nd] der Republik Guatemala u[nd] deren Gebirgen (Ubers. Dr.) Heinrich Gertz (Jena Costermerth).

Sprachvergleichende Studien mit besonderer Berücksichrigung der indochinischen Sprachen von Dr. Adolf Bastian, Verlag Brockhaus, Leipzig, 2 Thl. 12 Slbgr. (I. Kapitel. Das flüssige schriftloses Sprachen, ihre Wechel und Mischungen).

Zeitschrift für Völkerpsychologie von Lazarus und Steinthal.

Lehrbuch der Chemie, 3 Bänden von Joh. Goruss v[on] Bezanetz

Beiträge zur Charakterologie: Mit besonderer Berücksichtigung pädagogischer Fragen v[on] Dr. Julius Bahnsen, 4 Thaler, 2 Bände.

Kritische Geschichte der Philosophie von ihrer Anfängen bis zur Gegenwart v[on] Dr. E. Dühring, Berlin, 1869.

Die Schule und die leiblischen Übel der Schuljugend von Gustav Freygang. Verlag Ernst Keil in Leipzig, 1863.

Riehl A., Realistische Grundzüge: Eine philosophische Abhandlung der allgemeinen Erfahrungsbegriffe.

Graz, Leuschner und Lubensky.

Zelle, Der Unterschied in der Auffassung der Logik bei Aristoteles und Kant Berlin – Weber, 10 Slgr

Zimmerman R., Samuel Clarke's Leben und Lehre, Wien, Gerold's Sohn.

Wolfgang Menzel, Kritik des modernen Zeitbewusstseins, Frankfurt am M[ain], Heider u. Zimmer, 344 S.

Aphorismen über das Drama von E.v. Hartmann, Berlin, Müller, 1870 – s.

Stein L[orenz], Handbuch der Verwaltungslehre und des Verwaltungsrechts mit Vergleichung der Litteratur und Gesetzgebung v[on] Frankreich, England und Deutschalnd, Stuttgart, Cotta gr. 8, 2 Thlr, 20 Sgr.

Kruse H., Trauerspiel "Wullenwever”, Leipzig, Hirzel, 2 Ngr.

Michelet C. L., Hegel der unwiderlegte Weltphylosophie. Eine Jubelschrift, Leipzig, Duncker u. Humboldt, 20 Ngr.

Phillipson M., Heirich IV u. Phylipp III. Die Begründung des französischen Übergewicht in Europa, 2 Thlr.

Quäbicker R., Kritisch philosophiche Untersuchungen. Kants u. Herbart's metaphisische Grundansichten über das Wesen der Seele, Berlin, Heinemann, 20 Ngr.

Scholz B., Gustav Wasa oder Maske für Maske - Schauspiel – Leipzig, Dürr'schen Buchhandlung, 1871, 24 Sbgr.

Siegert, Klytämnestra Trauerspiel, München, Eckermann Verlag.

Simwek K., Die Quellen des Shakespeare in Novellen, Märchen und Sagen mit sagengeschichtlichen Nachweissungen, 2 Theile, 2 Thlr. 20 Ngr. Bonn, Marcus.

Constantin Frantz, Die Naturlehre des Staates als Grundlage aller Staatswissenschaft.

John Stuart Mill, Grundsätze der politischen Ökonomie.

R. v. Mohl [Staatrecht], Völkerrecht und Politik.

Bluntschli, Staatswörterbuch (v. 1-10).

Schäffle, Capitalismus und Socialismus mit besonderer Rücksicht auf Geschäfter und Vermögensformen – Vorträge zur Versöhnung der Gegensätze v[on] Lohnarbeit und Capital, Tübingen, 1870.

Herman Lotze, Mikrokosmos.

Über Teatherbrände, Aug. Filsch.

Das Seelenleben v[on] Gustav Struwe*.

Wedelstädt, Elektricität, Wärme, Licht – Versuch der Lösung des Problems der Weltbildung – Weltbewegung und Weltunterhaltung. Berlin Lüderitz'sche Verlagshandlung, Gr. 8, 18nKr.

Stüve C., Untersuchungen über die Gogerichte in Westphahlen und Niedersachsen, Jena, F. Frommann, 24 Ngr.

Strauss, Voltaire, 6, Vorträge, 2 Thaler.

Reinkens J. H., Aristoteles über Kunst Besonders über Tragödie. Exegetische und kritische Untersuchungen – Wien, Braumüller, Gr. 8, 2 Thl, 20 Ngr.

Chalibäus, System der Speculativen Ethik 3, 3v.

Cauchy, Theorie des Lichtes 1.50.

K. Fortlage, Philosophische Vorträge, 2.40.

Kantemir, Geschichte des osmanischen Kaiserreiches, 1745, 7.50.

Maximilian Perty, Natur im Lichte phil. Anschauung.

Röder, Grundzüge des Naturrechts und der Rechtsphilosophie 2.20.

Rosenkranz, Wissenschaft der logischen Ideen, I-II; Epilepomena.

Say, Nationalekonomie 3 fl.

Smith, Die Quellen des Volkswohls.

H. Krämer, O Lemckes Ästetik 22/12.

Z.D. Chodakowski, Maria Magdalena

H. Hettner, Das moderne Drama

Maiorescu, Etwas Phylosophisches

Mademoiselle Cleopatra 2 vol. [Arsène Houssage]

Er mangt sich in alles, Com, 5 act

Ein Frommes Leben [Dichtungen der Neuzeit] Roman,

Dumas fils "Baum Marchen, Staseberg”

Brodner, Dramaen, Grabbe, 2 Band.

4 Reden v[on] E. Castelar

J. Alons, Blumauer "Eneide”

Mignon, Operă în 3 acte

Neumeister R., Daheim in Deutschland und Rumänien Dichtungen und Übersetzungen Quedlinburg, Basse, 8 20 Ngr.

Ästetik und Philosophie des Schönen und der Kunst v[on] Max Schalsler. Berlin, Nicolai, 10 fl. Beren Garten, 1870

Über die Entstchung Entwicklungsformen des Witzes v[on] Kuno Fischer, Heidelberg, Besserman, 18 fl.

Gottschall R., Poetik.

Vischer, Ästetik.

Horn, Poesie und Beredsamkeit.

Carrière Moritz, Wesen und Formen der Poesie.

Knüttell, Dichtkunst und ihre Gattungen.

Freitag G., Technik des Dramas.

Gerwinus, Deutsche Dichtung (v. 1-10).

Bernhardys, Gr[und]riss der grieschischen Litteratur.

Lessing, Herder, Schiller, Scherer, Wackernagel.

Poetik von Otto Lange.

Geschichte der Litteratur des Rheto-Romanischen Volkes mit einem Blick auf Sprache und Charakter desselben von Dr. Friedrich Rausch. Frankfurt a.M., Sauerlandest Verlag 1870. 16

Davidoff, Reise nach dem südlichen Russland und der Krim durch Ungarn, Walachei und Moldau.

Deutsch v[on] Neugebauer. 2 Bde mit illustrationen v[on] Raffet gr. 8 Breslau, 1854, Lurdb. 4 fl.

Duller, Die malerischen und romantischen Donauländer mit 30 Stahlstichen Leipzig 4 fl.

Wilhelm v. Morsam, Lyrische und epische Dichtungen. Novellen, Trauerspiele, Lustspiele. "die Helden”.

Pierre Leroux

Ferdinand Preuter* (Les Wolfram)

Paul Konewka.

Tomaschek, Schiller in seinem Verhältnis zur Wissenschaft 8 fl.

Kuhn, Rep. der Gesch. d.Ph.

Malinoski, Gefüh[l]sleben

Schlegel, Phil[osophische] Vorlesungen

Seideman, Ü[ber] d[ie] Menschheit

Eugene Daimnas, Über Algerien

Paul v. Venedig, Übers [etzt] Sigismund Acs.

George Grote, (Englische Historiker) Geschichte Altgriechenlands (Plato und die übringen Gefährten des Socrates).

Proudhon, Contradictions oeconomiques

F.Bastiat, Harmonies économiques

Bastiat die Werththeorie (Die ersparte Dienstleistung)

Louis Blanc

Jäger, Ultramontan Emancipation Kampf des 4-ten Standes.

Rudolf Meyer

Dictionnaire de l'economie politique, Guillemin, 2 Bände

Stuart Mill, Ricardische Economie.

Carey Ü[ber] d. Werth V. die Bedimente.

Socialismus der Communismus sein muss – Gewaltaigenthum

Manchester Union und R. Socialismus politisch Bildung v. 2 gr. Legern.

Die Journale der Commune "Journal officiel” Die Quellenfälschung in Versailles.

Geistlicher Sittenspiegel – Aus dem Französischen, Wu[r]zburg 1732 – Neue Auflage, 1815

Der Charakter von Samuel Smiles Deutsche autorisirte Aüsgabe von F. Steger Leipzig, Weber, 1872 8.2 Th[a]l[er].

Social Briefe von Iulius Dubos, Hamburg Grlining 1873 gr[oschen] 8.7 1/2 N[eu]groschen.

Die öffentliche Sittenlosigkeit von Iulius Duboc, 1870.

Prof. Dr. Bastian, Die Rechtsverhältnisse bei verschiedenen Völkern der Erde. Ein Beitrag zur vergleichenden Ethnologie. Berlin 1872 G. Reimer 2 Th[a]l[e]r 20 S[ilber]gr[oschen]

Schuchardt. Romanische Sprachwissenschaft (Zeitschr[ift] für vergl[eichende] Sprachforschung) (1. B[a]nd 4.-5. Heft)

Bastiat die Werththeorie (Die ersparte Dienstleistung).

Eugene Daimas, Über Algerien

Paul v. Venedig Übers[etzt] Sigismund Acs.

George Grote (englische Historiken)

Proudhon, Contradictions oeconomiques

F. Bastiat, Harmonies économiques

Max Wirth, Ferrara

Louis Blanc

Jäger, Ultramontan Emancipation Kampf des 4-ten Standes

Rudolf Meyer

Dictionnaire de l'economie politique, Guillemin, 2 Bände.

Stuart Mill [Ricardische Economie]

Carey, Ü[ber] d. Werth. V. die Bedimente

Socialismus der Communismus sein muss

- Gewaltaigenthum

Machester Union und R. Socialismus politisch Bildung v. 2 gr. Legern

Die Journale der Commune "Journal officiel” Die Quellenfälschung in Versailles.

Geistlicher Sittenspiegel – Aus dem französischen,

Wu[r]zburg 1732 – Neue Auflage, 1851

Bakunin'sche Alliance

Prudhon

Vésinier, Histoire de la Commune, 1871, London

Maller in Genf, Le Proletariat français.

Gustav Schmoller - Über eininge Grundfragen des Rechts und Volkswirtschaft.

Karl Helf Kernther Ring No. 6

Baader Franz als Begründer der Phil[osophie] der Zukunft. *** Franz von Hoffmann Leipzig, brosch[iert]46 Xr., 1856.

Phyflosophische Bibliothek. Sammlung der Hauptwerke der Phylos[ophie] alter und neuer Zeit Heft 1-41. 8 fl

Bukarest, Teutschländer Geschichte der evang[elischen] Kirchengemeinde 2 fl

Degnigne`s Geschichte der Hunnen und Türken der Mongolen und occidentalischen Tataren deutsch von Dähnert 5 Bände Greifswald 1768 4 fl.

Hettner Das moderne Drama. Aestetische Untersuchungen Braunschweig 1852 1 fl 60 X

Liljegren die nordischen Eimen mit Ergänzungen bearbeitet von Karl Oberleitner 1848 70 Xr

Rottner 20. Auflage 6 fl 50

Baader Frans von sämtliche Werke 26 fl.

Bergi A. die Sagen und Lieder des Tscherkessenvolkes 1866 1 fl.

Bunsen Gott in der Geschichte oder Fortschritt des Glaubens an eine sittliche Weltord­nung 6 fl.

- Die Zeichen der Zeit 2 Bände f 40Feuerbach L. Erläuterungen und Ergänzungen zum Wesen des Christenthums 1 f. 50

- Filosofische Kritiken und Grundsätze 1 fl.

Rosenkranz Ästetik des Hässlichen 2 fl. 40 X


Tropaion tes orthodoxoy pisteos de Antonie Manoil, mare sărdar moldovenesc, Tipărită cu cheltuiala și dedicată lui Ioan Văcărescu. Trad. din limba italiană, Vienne, 1791.

1. Scrisoare a lui Manoil cătră Văcărești (Giovine istruito).

2. Scrisoare Epp. Sinadon Nicodim cătră Manoil.

3. Epigram făcut de marele Postelnic George Bizos cătră marele Logofet Ioan Tzareli.

Korakistika Comedie neogreacă s.a. s.l. Înainte-i versuri eline ale lui Alexandru Mavrocordat.

Clotilda și Edmond, romantiu istoric trad. de I.S.N. Tom I, București, 1844.

Francesca de Palerma. Roman. La sfîrșit cîteva poezii, Buc, s.a.

Scurtă istorie a Franciei, ms.

Aricescu C. D., Procesul meu pentru oda la Grecia, București, 1863.

N. T. Orașanu, O pagină din viața mea, Buc., 1861.

Exposiția stării învățăturilor publice în Moldova etc., 1843 s.l.

Tractate între Turcia și Rusia de Kafalov, Buc., 1850.

Memoar asupra unei epitropii nerăfuite de Aga Pavel Samsonef, Iași, 1861.

Bujoreanu, Revederea Moldovei cu România, Buc., 1859.

Rosetti Rosnovanu, Apel la creștini, Cernăuți, 1865.

Maria Rosnovanu, Răspuns ziarului Buciumul, Iași, 1864.

Poiemation peri orthographi. Iatrophilosophos Thoma Mandakasi

Lipsca, 1777. Dedicată (în versuri) lui Grig. Alexandru Ghika.

Este proprietatea unei farmacii un privilegiu sau nu?, București, 1867.

Antonie monah, Mîna lui Damaskin, Iași, 1830.

Uniunea izraelită. Răspuns d-lui A. D. Holban, Iași, 1864.

Strămutarea Curții de Casațiune la Iași, Buc, 1866.

Harreti M., Calendariu etern, Botoșani, 1866.

Mârzescu G., Apărarea lui Maioreseu, Iași, 1865.

Boldur Lățescu, Adevărul adevărat, Cernăuți, 1866.

Alfieri, Virginia, trad. de K. Aristia, Buc., 1836.

Bucur, Dascălul Caracangea, Buc., 1857, necomplet.

Biblioteca română din Paris, Paris, 1846.

Calendar pe 1841, Iași.

Pann Anton, O șezătoare la țară, Buc, 1853. Partea I.

Albina românească, anul I (No. 1 din 1 iunie 1829).

Sergiescu T., Trei români, Buc, 1857.

Leon Archimandrit, Cuvînt, Iași, 1820.

Consiliul general de Botoș[ani] Espozitia din 1870, Bot., 1S70.

Nic. Rosetti Rosnovan, Petițiune, Iași, 1864.

Istructii și dezlegări atingătoare de legea rurală, Buc., 1864.

Reflectare, Iași, 1844.

Foaia sătească, an. IV, 1842, complet.

Foaia sătească, an VI, 1844, complet.

Voiajul tînărului Anacliarsis, Iași, 1845.

Proiect pentru reorganizarea învățăturilor publice, Iași, 1847.

Evreii în România, Buc, 1865.

Orașanu N. T., Iluștrii contimporani, Buc, 1861.

N. Rosetti Rosn., A doua petițiune, Iași, 1864.

Alfieri, Saul, Buc, 1836.

Istrucții, Iași, 1835.

Foaie literară, 1838.


Agatocles. Tom. II și 111,18 43.

Pelimon A., Crimeea, Buc, 1855.

Călătoria a trei țărani in București, 1867.

Răspuns la apelul la creștini, Cernăuți, 1865.

Spiru Derescu, Modele de sentinți, Iași, 1863.

Clerul român, Buzău, IS60.

Carte teologică fară titlu.

Așezămînt p[entru] lucrarea școalelor, Iași, 1841.

Legiuiri, a. 1842 și 1843, Iași, 1844.

Proiect de reorganizația învățăturilor publice, Iași, 1847.

Expunerea situațiunei Moldovei, Cernăuți, 1866.

Spițeria casnică*** de drum, Iași, 1848.

Tableau de l'istoire Moldave, Iași, 1840.

G. M. Alcxandrescu, Orații, Focșani, 1866.

Corespondenta secretă a lui Vogoridi, Paris, 1857.

Young, Nopțile, Buc., 1835.

Ținuții sau posadnicii de Pilescu, Buc, 1858.

Misterele mahalalelor, Buc., 1857, 1, 4, 5, 7, 8, 0.

Oamenii răzbelului din Orient, Iași, 1855, II, II, Y.


Gott VonFrancisco Suñer y Capdevila Aus dem spanischen nebst einer Einleitung v[on] Hedvig Henrich Zürich Verlagsmagazin 1872, 8—6.

N. Marceli La scienza della storia, (Turin, 1873) Gottschall Poetik 2. Aufl[age] 1870.

Erotokritos poiema erotikon, syntexin para Bitzentzoy Koranoy apo ton Choran tes sitas toy nesioy tes Kretes. en Benetia para Nikolao Tlyken to ex Yoannion, 1819.

1. Escerpie. Din Îndreptarea legii (Pravila) și din Nomocanon in privința cauzelor matrimoniale și disciplinare preoțești de Meletiu Brăghici, protoprezviterul Timișoarei.

2. Amicul poporului Calendariu pe anul 1872. Editor: Visarion Roman în Sabiu. Preț. 50 cr. v.a.

Grammatică română teoretică și practică compusă după metodul lui Ahn și Quendorf în limba ungurească de Andrei Cosma. Prețul de prenumărare 1 fl. v.a. Banii sînt a se trimite la auto­rul în Lilah.

Vornicul Buciocu Dramă iu 5 acte de V. A. Urecliiă.

3. Elemente de pedagogie și metodologie de I. P. Eliad. Ediția a doua București Socec et Comp. Preț: 5 l.n.

4. Istoria contimpurană de la 1815 pîn-în zilele noastre de P. I. Cernătescu. Pr. 5 l.n.

5. Istoria răzbelului franco-german de d. N. Preda, ilustrată. Broșura III.

6. Dicționarul limbei române. Proiect al Academiei de A. T. Laurian și I. C. Massim. Fasciculul al 2-le[a].

7. Influința luminei asupra vieții de Ștef. C. Michăilescu.

În manuscrisele lui Eminescu se găsesc traduceri din anumite cărți aflate în biblioteca lui (multe dintre cărți nu s-au păstrat, s-au risipit, au ars în 1989 ori după ce și-a făcut extrase ori a tradus ceea ce îl interesa le-a vândut la anticar...), citate în articolele de presă, cărți numite în amintiri și memorii de cei ce l-au cunoscut. Să derulăm inventarul cu alte cărți din Biblioteca lui Eminescu:

A letter to the Rt. Hon. Lord Grenville: occasioned by some observations of his lordship on the East India Company's establishment for the education of their civil servants - Thomas Robert Malthus, Baron William Wyndham Grenville.

An essay on the principle of population or, A view of its past and present - Thomas Robert Malthus

Argenis - John Barclay

Atlas universel d'histoire et de géographie - Marie Nicolas Bouillet

Blätter für literarische Unterhaltung

Codex diplomaticus Hungariae ecclesiasticus ac civilis - György Fejér

Dictionnaire universel des sciences, des lettres et des arts rédigé - Marie Nicolas Bouillet

Die gesellschaftslehre 1. abth. Der begriff der gesellschaft und die lehre - Lorenz von Stein

Die Grundlagen der Socialwissenschaft - Henry Charles Carey

Die Schicksale meiner socialen Denkschrift für das preussische - Eugen Karl Dühring

Dr. Joh. Christ. Aug. Heyse's deutsche Schulgrammatik, oder Kurzgefasstes - Johann Christian August Heyse, Karl Wilhelm Ludwig Heyse

Geschichte der osmanischen Dichtkunst bis auf unsere Zeit - Joseph von Hammer-Purgstall

H. C. Carey's Lehrbuch der Volkswirthschaft und Socialwissenschaft - Henry Charles Carey

Lehrbuch der Finanzwissenschaft als Grundlage für Vorlesungen und Selbstudium - Lorenz von Stein

System der Statistik der Populationistik und der Volkswirthschaftslehre [sic] - L. Stein

Das Altargemälde Ein Genrebild von C. A. Wetterbergh pseud. Onkel Adam - Carl Anton Wetterbergh

Die Grundlagen der Socialwissenschaft - Henry Charles Carey

Joh. Christ. Aug. Heyse's deutsche Schulgrammatik oder kurzgefasstes - Johann Christian August Heyse, Karl Wilhelm Ludwig Heyse

Théatre d'É. Augier Collection Hetzel et Lévy - Emile Augier

A Contribution towards a right understanding of the Rigveda - Martin Haug

Acht philosophische Abhandlungen über Franz von Baader und seine Werke - Franz Hoffman

Aristoteles über Kunst besonders über Tragödie - Joseph Hubert Reinkens

Aus Schellings Leben in Briefen. 1775 - 1803 - Friedrich Wilhelm Joseph von Schelling, Gustav Leopold Plitt

Benedict von Spinoza's System der Philosophie nach der Ethik - Baruch Spinoza, Moritz Brasch

Bruno, oder, Über das göttliche und natürliche Princip der Dinge ein Gespräch - Friedrich Wilhelm Joseph von Schelling

Der Gedanke, herausg. von C.L. Michelet (und J. Bergmana). - Philosophische Gesellschaft zu Berlin

Der Unterschied in der Auffassung der Logik bei Aristoteles und bei Kant - Friedrich Zelle

Die Bestimmung des Menschen - Johann Gottlieb Fichte

Die Erkenntnisstheorie des Aristoteles - Friedrich Ferdinand Kampe

Die Weltauffassung der Buddhisten, Vortrag - Philipp Wilhelm Adolf Bastian

Einfluß Phöniziens auf die Cultur des Occidents - Christian Hutzelmann

Einleitung zu seinem Entwurf eines Systems der Naturphilosophie; - Friedrich Wilhelm Joseph von Schelling

F. W. J. Schelling's Denkmal der schrift Von den göttlichen dingen - Friedrich Wilhelm Joseph von Schelling

F.W.J. Schelling's philosophische Schriften - Friedrich Wilhelm Joseph von Schelling

Fontes iuris Romani antiqui - Carl Georg Bruns

Fontes juris romani antiqui quos in usum praelectionum - Carl Georg Bruns

Franz von Baader in seinem Verhältnis zu Hegel und Schelling - Franz Hoffmann

Georg Wilhelm Friedrich Hegel's philosophische Abhandlungen - Georg Wilhelm Friedrich Hegel, Karl Ludwig Michelet

Geschichte der neuern Philosophie - Kuno Fischer

Grundriss der Geschichte der Philosophie - Johann Eduard Erdmann

I. Kant's sämmtliche Werke in chronologischer Reihenfolge - Immanuel Kant, Gustav Hartenstein, Friedrich Theodor Rink, Gottlob Benjamin Jaesche

Immanuel Kant's sämmtliche Werke - Immanuel Kant

Immanuel Kant's sämmtliche Werke Bd. Schriften, 1783-1788 - Immanuel Kant

Immanuel Kant's sämmtliche Werke, in chronologischer Reihenfolge - Immanuel Kant

Introduction à l'histoire du bouddhisme indien - Eugène Burnouf

Kant's Lehre von Raum und Zeit Kuno Fischer und Adolf Trendelenburg - C. Grapengiesser

Lectures on the science of language - Friedrich Max Müller

Logische Untersuchungen - Friedrich Adolf Trendelenburg

Platonische Studien - Eduard Zeller

Porträts und Studien - Rudolf von Gottschall

Porträts und Studien Lit. Charakterköpfe. T. 4. Hegel als Säcularphilosoph ... - Rudolf von Gottschall

Sämmtliche Werke - Immanuel Kant, Karl Rosenkranz, Friedrich Wilhelm Schubert

Sämmtliche Werke 1792 - 1797 - Friedrich Wilhelm Joseph von Schelling

Sämmtliche Werke 1797-1798 - Friedrich Wilhelm Joseph von Schelling

Sämmtliche Werke 1799-1800 - Friedrich Wilhelm Joseph von Schelling

Sämmtliche Werke 1800 - 1802 - Friedrich Wilhelm Joseph von Schelling

Sämmtliche Werke 1802. 1803 - Friedrich Wilhelm Joseph von Schelling

Sämmtliche Werke 1804 - Friedrich Wilhelm Joseph von Schelling

Sämmtliche Werke 1805 - 1810 - Friedrich Wilhelm Joseph von Schelling

Sämmtliche Werke 1811 - 1815 - Friedrich Wilhelm Joseph von Schelling

Sämmtliche Werke 1816 - 1832 - Friedrich Wilhelm Joseph von Schelling

Sämmtliche Werke 1833 - 1850 - Friedrich Wilhelm Joseph von Schelling

Über den Buddhustischen Nihilismus - Max Müller

Zeitschrift für Ethnologie und ihre Hülfswissenschaften als Lehre - A. Bastian, R. Hartmann

Grundzüge der national-oekonomie - Max Wirth

Untersuchungen über das Wesen der Nerven-Erregung - Hermann Munk

Blüthen aus Jakob Böhme's Mystik - Jakob Böhme

Der Gedanke philosophische Zeitschrift - Karl Ludwig Michelet

Der Gedanke, herausg. von C.L. Michelet (und J. Bergmana). - Philosophische Gesellschaft zu Berlin

System der Logik und Geschichte der logischen Lehren - Friedrich Ueberweg

System der Physiologie umfassend das Allgemeine der Physiologie - Carl Gustav Carus

Über das Wesen der menschlichen Freiheit - Friedrich Wilhelm Joseph Schelling

Vergleichende Psychologie; oder, Geschichte der Seele in der Reihenfolge - Carl Gustav Carus

Zeitschrift für deutsche Philologie

Zeitschrift für Philosophie und philosophische Kritik

Zeitschrift für vergleichende Sprachforschung

Zeitschrift fur vergleichende Sprachforschung auf dem Gebiete des deutschen, griechischen und lateinischen – Dr. Adalbert Kuhn

Zeitschrift für Völkerpsychologie und Sprachwissenschaft – Prof. Dr. M. Lazarus und Prof. Dr. S. Steinthal

Beiträge zur vergleichenden Sprachforschung auf dem Gebiete - A. Kuhn

Compendium der Logik Zum Selbstunterricht und zur Benutzung für Vorträge - Hermann Ulrici

Das Leben der Seele in Monographieen über seine Erscheinungen und Gesetze - Moritz Lazarus

Das menschliche Denken - Wilhelm Schuppe

Der Gedanke philosophische Zeitschrift - Karl Ludwig Michelet

Der Gedanke, herausg. von C.L. Michelet (und J. Bergmana). - Philosophische Gesellschaft zu Berlin

Die Atome und ihre Bewegungen ein Versuch zur Verallgemeinerung der Krönig ... - Gustav von Hansemann

Die Classification der Sprachen dargestellt als die Entwicklung der Sprachidee - Heymann Steinthal

Die Entwicklung der Schrift, nebst einem offenen Sendschreiben an Herrn Prof - Hajim Steinthal

Die lehren vom zufall ... - Wilhelm Windelband

Die Wissenschaft des Geistes - Gustav Biedermann

Einiges Philosophische in gemeinfasslicher Form - Titu Maiorescu

Epilegomena zu meiner Wissanschaft der logischen Idee als replik - Karl Rosenkranz

Fürstlich Hohenzollern'sches Museum zu Sigmaringen Verzeichniss - F. A. von Lehner, Furstlich-Hohenzollern'sches Museum (Sigmaringen)

Geschichte der neuern Philosophie Immanuel Kant ; Band 2, Das Lehrgebäude - Kuno Fischer

Gott und der Mensch Leib und Seele - Hermann Ulrici

Gott und die Natur - Hermann Ulrici

Grundlinien einer Theorie des Bewusstseins - Julius Bergmann

Grundriss der Geschichte der Philosophie Bd. Philosophie der Neuzeit - Johann Eduard Erdmann

Grundriss der Logik u. Metaphysik - Johann Eduard Erdmann

Grundzüge des wahren und wirklichen absoluten Idealismus - Constantin Frantz

Kant's Kritik der reinen Vernunft und die Hegel'sche Logik in ihrer ... - Gustav Biedermann

Malthus und Say über die Ursachen der jetzigen Handelsstockung - Thomas Robert Malthus, Jean Baptiste Say

Nachgelassene Werke Geschichte der Psychologie, 1808 - Friedrich August Carus

Nachgelassene Werke Moralphilosophie und Religionsphilosophie - Friedrich August Carus

Philosophische Propaedeutik - Robert Zimmermann

Philosophische Vorlesungen aus den Jahren 1804 bis 1806 nebst Fragmenten - Friedrich von Schlegel, Karl Josef Hieronymus Windischmann

Pragmatische und begriffswissenschaftliche geschichtsschreibun der philosophie - Gustav Biedermann

Réflections sur la métaphysique du calcul infinitésimal - Lazare Carnot

Sprachvergleichende Studien, mit besonderer Berücksichtigung der - Philipp Wilhelm Adolf Bastian

System der logik - Hermann Ulrici

System der Physiologie umfassend das Allgemeine der Physiologie - Carl Gustav Carus

THEORIE MECANIQUE DE LA CHALEUR - R. CLAUSIUS

Über Princip und Methode der hegelschen Philosophie - Hermann Ulrici

Vergleichende Psychologie; oder, Geschichte der Seele in der Reihenfolge - Carl Gustav Carus

Vernunft und Offenbarung, mit Rücksicht auf die neuern kirchlichen - Hermann Hagemann

Zeitschrift für Philosophie und philosophische Kritik

Zeitschrift für Philosophie und philosophische Kritik vormals Fichte

Zeitschrift für vergleichende Sprachforschung

Zeitschrift fur vergleichende Sprachforschung auf dem Gebiete

Zeitschrift für vergleichende Sprachforschung auf dem Gebiete des deutschen - Adalbert Kuhn

Zeitschrift für Völkerpsychologie und Sprachwissenschaft

Zeitschrift für Völkerpsychologie und Sprachwissenschaft - Moritz Lazarus, Heymann Steinthal

Zur logischen frage - Gustav Biedermann

Allgemeines Staatsrecht - Johann Caspar Bluntschli

Allgemeines Statsrecht [sic] - Johann Caspar Bluntschli

Aphorismen über das Drama - E. von Hartmann

Aristoteles über Kunst besonders über Tragödie - Joseph Hubert Reinkens

Ausführliche Darstellung der Nationalökonomie oder der Staatswirthschaft - Jean Baptiste Say, Karl Eduard Morstadt

Beiträge zur Charakterologie - Julius Bahnsen

Blätter für literarische Unterhaltung

Contradictions politiques Théorie du mouvement constitutionnel au XIXe - Pierre-Joseph Proudhon, Marc Lucien Boutteville

Darstellung der Farbenlehre und optische Studien - Heinrich Wilhelm Dove

Das englische Verwaltungsrecht mit Einschluss des Heeres, der Gerichte und - Rudolph Gneist

Das Herz des Menschen ein Tempel Gottes oder eine Werkstätte des Bösen, in ... - Johannes Gossner

Das heutige englische Verfassungs- und Verwaltungsrecht Die heutige - Rudolf von Gneist

Das moderne Drama aesthetische Untersuchungen - Hermann Hettner

Der Unterschied in der Auffassung der Logik bei Aristoteles und bei Kant - Friedrich Zelle

Deutsches Staats- Wörterbuch, herausg. von J.C. Bluntschli - Deutsches Staats-Wörterbuch

Deutsches Staats-Wörterbuch - Johann Caspar Bluntschli, Karl Ludwig Theodor Brater

Deutsches Staats-Wörterbuch A – Belagerungszustand

Deutsches Staats-Wörterbuch Belgien - Deutsches Reich - Johann Caspar Bluntschli

Deutsches Staats-Wörterbuch Deutscher Bund - Friedrich der Große - Johann Caspar Bluntschli

Deutsches Staats-Wörterbuch Friesen - Hansestädte - Johann Caspar Bluntschli

Deutsches Staats-Wörterbuch Haus - Konsumtion - Johann Caspar Bluntschli

Deutsches Staats-Wörterbuch Konsumtionssteuer – Montgelas

Deutsches Staats-Wörterbuch Morus - Patronat, Präsentationsrecht

Deutsches Staats-Wörterbuch Rußland, die deutschen Ostseeprovinzen – Staatsrath

Deutsches Staats-Wörterbuch Staatsschulden – Verordnung

Die Schule und die leiblichen Uebel der Schuljugend Ein zeitgemässes Wort - Gustav Freygang

Emilio Castelar's Rede über Monarchie und Republik gehalten am 20. Mai 1869 - Emilio Castelar

Geschichte der deutschen Dichtung - Georg Gottfried Gervinus

Geschichte der deutschen Dichtung - Georg Gottfried Gervinus, Karl Bartsch

Geschichte der deutschen Dichtung (VIII, 427 p.) - Georg Gottfried Gervinus, Karl Bartsch

Geschichte der deutschen Dichtung (X, 546 p.) - Georg Gottfried Gervinus, Karl Bartsch

Geschichte Griechenlands - George Grote

Grundzüge der national oekonomie - Max Wirth

Harmonies of political economy - Frédéric Bastiat, Patrick James Stirling

Katechismus der national-oekonomie - Jean Baptiste Say

Kritische Geschichte der Philosophie von ihren Anfängen bis zur Gegenwart - Eugen Karl Dühring

Le droit international codifié - Johann Caspar Bluntschli, Édouard Laboulaye

Mademoiselle Cleopatra Pariser Sitten-Roman von Arsène Houssaye - Arsène Houssaye

Notes and studies in the philosophy of animal magnetism and spiritualism - John Ashburner

Optische Studien Fortsetzung der in der Darstellung der Farbenlehre - Heinrich Wilhelm Dove

Realistische grundzüge eine philosophische abhandlung der allgemeinen - Alois Riehl

Samuel Clarke's Leben und Lehre Ein Beitrag zur Geschichte - Robert von Zimmermann

Shakespeare - Georg Gottfried Gervinus

Shakespeare commentaries - Georg Gottfried Gervinus

Staatsrecht, Völkerrecht und Politik Politik, Bd. 1 - Robert von Mohl

Système des contradictions économiques ou, Philosophie de la misère - Pierre-Joseph Proudhon

Système des contradictions économiques, ou, Philosophie de la misère - Pierre-Joseph Proudhon

Über die Theorie des Lichtes - Augustin Louis Cauchy, Franz X. Moth

Ueber die Entstehung und die Entwicklungsformen des Witzes zwei Vorträge - Kuno Fischer

Untersuchungen über die Gogerichte in Westfalen und Niedersachsen - Johann Karl Bertram Stüve

Voltaire sechs Vorträge - David Friedrich Strauss

Biblioteca lui Eminescu are miezul de foc al unei paradigme care îndrăznește să ne privească luminător din anul 2500...

V.R.: Și-acum vă rog să republicați pentru a zecea oară în 15 ani - dar de data aceasta integral online - cele două Dosare de Interdicție Eminescu, anume Dosarul de interdicție 968/1883 și Dosarul de interdicție 645/1568/1889.

C.B.: Așa facem. Le aveți în continuare.

V.R.:Promiteți-mi că în interviul următor veți republica în facsimil transcriere și traducere documente medicale din Ober-Döbling, spitalul de la Viena. Și, de asemenea, Autopsia lui Eminescu.

C.B.: Așa vom face. Și să nu încheiem, fără o veste bună: voi publica, în curând, cursurile profesorilor lui Eminescu, cursuri pe care le-a urmat Eminescu la Universitatea din Berlin. Sunt în manuscris. Eu le public pentru prima oară (chiar dacă vor fi iarăși furate de tot felul de „erudiți").

Dosarul de interdicție 968/1883

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10 11

11

12

Dosarul de interdicție 645/1568/1889

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10 11

12

13

14

15

16

17

18

19

20

21

22

23

24

25

26

27

28

29


Donează pentru ActiveNews!

ActiveNews nu a primit niciodată altă publicitate decât cea automată, de tip Google, din care o îndepărtăm pe cea imorală. Aceasta însă nu ne asigură toate costurile.

Ziarele incomode sunt sabotate de Sistem. Presa din România primeste publicitate (adică BANI) doar în măsura în care este parte a Sistemului sau/și a Rețelei Soros. Sau dacă se supune, TACE sau MINTE.

ActiveNews NU vrea să se supună. ActiveNews NU vrea să tacă. ActiveNews NU vrea să mintă. ActiveNews VREA să rămână exclusiv în slujba Adevărului și a cititorilor.

De aceea, are nevoie de cititorii săi pentru a supraviețui așa cum este acum. Dacă și tu crezi în ceea ce credem noi, te rugăm să ne sprijini să luptăm în continuare pentru Adevăr, pentru România!
Sau direct în conturile Media Root de la Banca Transilvania:
RO02BTRLRONCRT0563030301 (lei)
RO49BTRLEURCRT0563030301 (euro)

Pentru că suntem cenzurați pe Facebook
ne puteți găsi și pe Telegram și GoogleNews


Pentru știri necenzurate
abonează-te acum!

Este gratis și poți anula oricând abonarea.

ActiveNews România. Caută pagina noastră și pe Telegram.
Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România
Top 5 autori
VideoNews

Vlad Țăranu, elevul prigonit pentru Basarabia, la ActiveNews:

Autentifică-te sau înregistrează-te pentru a trimite comentarii.

Comentarii (4)
  • Mielu' 17.01.2024 03:02
    Multumiri Dle Roncea pt publicarea acestor ample materiale!
    Tot respectul Prof. Constantin Barbu si tuturor celor care au colaborat la acest proiect complex de restituire-restaurare, nu doar a operei eminesciene, ci si a adevarului despre existenta sa.

    De incheiere, un gand amar, inevitabil, o concluzie asupra istoriei noastre. Nu stiu daca este vreun blestem ori o binecuvantare ori, intr-un fel mai greu de inteles, ambele.
    Toti marii oameni ai acestui neam (cu putine exceptii), indiferent de domeniul de activitate, au avut un destin incarcat de tragism, de suferinte, singuratate, hartuiala, hulire si tradari de chiar apropiatii lor, de falsificari si insinuari. Oriunde privesc in noi, regasesc acelasi fir rosu al destinului -- figuri ale istoriei, binefacatori, mari domni sau conducatori de miscari intru dezrobire sau emancipare, sau figuri ale culturii, fie ei mari carturari, poeti, artisti, muzicieni, sau feluriti mucenici, inclusiv cei ai temnitelor.
    Poate in chiar aceasta stare de fapt de caracter contradictorie, aparent paradoxala a destinului se afla cheia -- "...iar unde s-a înmulțit păcatul, a prisosit harul.. [...] Ce vom zice, deci? Rămâne-vom, oare, în păcat, ca să se înmulțească harul? " -- Ap. Pavel, Romani 5, 6
  • coategoale 17.01.2024 11:34
    Un oier numit David,
    fiind om de viță domnească zicea,
    Unde păcatul i se înmulțea, harul NU prisosea

    Ție unuia am greșit și rău înaintea Ta am făcut
    Nu mă lepăda de la fața Ta
    și Duhul Tău cel sfânt NU-L LUA DE LA MINE

    Amu vedem bine,
    pe Eminescu orășenii nu l-au iubit deloc
    nu pentru că era un păcătos
    ci pentru că prea neâmpăcat era el cu păcatul lui
  • Mielu' ► coategoale 17.01.2024 13:03
    Amu, poate s-o indura si de mine, de noi... : )
    Iar de nu, dam socoteala fiecare, nu-i alta cale...
  • DanielaBMED 17.01.2024 12:49
    După atâția ani se poate afla adevărul despre Mihai Eminescu..! Istoria rămâne întotdeauna privată de adevăr pe zeci de ani și chiar pe sute de ani, de multe ori pentru că NU SE VREA a se cunoaște adevărul. Astfel, cei ce reușesc să scoată la iveală astfel de informații devin, pe bună dreptate, niște EROI.
Ultima oră

23:32

Papahagi a ținut o conferință despre el însuși: "Inteligența artificială și prostia naturală"

23:00

De ce preoții ortodocși de peste Prut vin la Patriarhia Română a Mitropoliei Basarabiei - Emisiune cu Pr. Eftimie Mitra. VIDEO

22:35

Dr. Geanina Hagimă: Note scrise în legătură cu ordinul privind eliminarea rujeolei, oreionului, rubeolei

22:00

Marele protopsalt Mihail Bucă a transmis imagini ale bombardamentului iranian chiar de la Sfântul Mormânt - VIDEO din Ierusalim și o CÂNTARE din drumul spre Muntele Athos: Meditație profundă

21:30

EMISIUNE ACUM: Vlad Țăranu, elevul de 16 ani pus la zid pentru ”Basarabia e România”: ”M-au întrebat pentru ce plâng și le-am spus: Pentru Dumnezeu, Neam și Țară!” LIBER la ActiveNews și Starea de Libertate - REDIFUZARE/VIDEO

21:09

Fotbalistul Ionuț Șerban internat de urgență pentru o stare de rău inexplicabilă. Sportivul de 28 de ani are nevoie de sânge grupa B(3) cu rh NEGATIV

20:37

Revista Familia Ortodoxă: De vorbă cu actorul Dan Puric despre starea neamului nostru

19:33

Noi decese ale unor persoane tinere din România: cadavrul unui bărbat de 40 de ani a fost găsit în Parcul IOR din București. Un tânăr a murit la festivalul de tatuaje organizat în Timișoara

18:05

David-Andrei Anghel, de la Liceul Internațional de Informatică din București, este cel mai bun elev-matematician din lume - Revista Profesionistă a Presei 8 – 12 aprilie 2024

17:41

În PE s-a votat Regulamentul care obligă România să primească imigranți: trebuie să le asigurăm locuințe și alte facilități

16:40

A murit un fost ministru de Interne - doar ce își serbase ziua de naștere. Doru Viorel Ursu a fost implicat în Mineriada FSN din iunie 1990

15:30

Riscul unui al III-lea Război Mondial dacă Israelul ripostează. Președintele Iranului: "Sioniștii vor primi un răspuns decisiv și mult mai puternic". Reacția Moscovei

14:56

Întrebarea-Cheie: Mai poate fi oprit Bibi?

14:22

Încă un preot candidează din partea AUR: Pr. Cătălin Axinte a primit acordul Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților pentru alegerile locale

14:06

Medic din Moldova, doar un an de închisoare, cu suspendare, pentru moartea unui om, după ce cazul său a stat prin tribunale timp de cinci ani