DIALOGUL MORȚII ȘI AL ÎNVIERII. Interviu cu fostul ofițer de armată, fostul profesor universitar doctor, în prezent monah, Părintele Ieronim, Pustnicul de la Mănăstirea Oașa (Partea I)

De Comandor (rez.) Ștefan Popa  /  

ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!


Pe 2 iulie 2023, am avut minunatul privilegiu de ai lua un interviu Părintelui pustnic Ieronim. Călugărul pustnic Ieronim pe numele său de mirean Ion Pătrulescu este o personalitate complexă, fost ofițer activ în cadrul Forțelor Terestre Române, fost profesor universitar doctor în cadrul Universității din București și la Universitatea de Vest din Timișoara, un erudit prin excelență și un monah iscusit. PARTEA I.

Nu este disponibilă nicio descriere.

( Părintele Ieronim)

PS: - Așa cum am menționat mai sus în scurta prezentare a dumneavoastră, ați fost militar activ, profesor universitar și în prezent călugăr la mănăstirea Oașa. Ați făcut o mișcare, după unii, abruptă prin trecerea de la viața cazonă a militarului, omul pregătit pentru război, la viața tihnită a călugărului, omul luptător pentru descoperirea păcii lăuntrice. Părinte, cum ați intrat în lumea monahală și ce v-a determinat să urmați acest drum?

PI: - Nu pot spune că a fost ceva spontan sau un moment anume când m-am hotărât. Ceea ce pot spune este faptul că a fost o perioadă de cunoaștere, de căutare, de cercetare lăuntrică în care am fost călăuzit de Părintele Constantin Galeriu, o perioadă fiindu-mi duhovnic. Oricum nu mă regăseam în viața de familie, pentru că toată viața mea am fost un singuratic, îmi plăcea să petrec mult timp singur în rugăciune și meditație. Și, într-o zi, m-am trezit îmbrăcat în haina monahală ca frate la mănăstire. Acum sunt monahul Ieronim, cel mai mic dintre călugări.

PS Părinte ați fost unul dintre cei mai apreciați și iubiți profesori ai Universității din București și, mai apoi, ai Universității de Vest din Timișoara, unde ați predat greaca clasică și elenistica. Am înțeles retragerea dumneavoastră și călugăria la mănăstirea Oașa. Dar dumneavoastră nu v-ați mulțumit cu poziția de călugăr și ați vrut și mai mult, mai multă liniște, mai multă pace, iubind singurătatea. Ați aplicat în practică pilda Mântuitorului din „Pescuirea minunată” și ați aruncat mrejele la mare adâncime pentru a prinde peștele cel mare, pentru a pune mâna pe mântuire, drept pentru care v-ați retras, de câțiva ani, într-un bordei de pe malul lacului Oașa (un adăpost al unei foste stâne de oi). Părinte, cum ați putut face acest salt uriaș de la catedra universitară la bordeiul de pustnic?