Președintele ucrainean (de frică să nu-și piardă scaunul) și liderii europeni (de frică să nu se prăbușească făcătura lor birocratică numită UE) au ales confruntarea cu Trump. Efectul poate fi teribil.

Un editorial al publicației ucrainene Strana, pe care l-am tradus pentru cititorii ActiveNews.

*

Discursul susținut de președintele ucrainean Volodimir Zelenski la Summitul pentru Securitate de la München a fost formulat pe un ton pur conflictual față de președintele SUA, Donald Trump.

Zelenski a cerut ca Trump să nu înceapă negocieri cu Putin până când Washingtonul nu convine cu Ucraina asupra unei poziții comune (deși Trump încălcase deja această cerință, sunându-l mai întâi pe Putin).

Zelenski a repetat acuzațiile europene la adresa președintelui SUA, afirmând că „nu l-a auzit niciodată pe Trump spunând că este nevoie ca Europa să aibă un loc la masa negocierilor”, a pus la îndoială faptul că America are nevoie de Europa ca aliat și a îndemnat UE „să se bazeze pe propria forță” și să își creeze propria armată, în care să fie incluse și forțele armate ucrainene.

Dacă adăugăm respingerea de către Zelenski a acordului privind minereurile, promovat activ de Trump (presa occidentală susține că președintele ucrainean a cerut ca SUA să ofere un fel de garanții de securitate în schimbul zăcămintelor), atunci obținem o imagine a unui refuz aproape total al agendei lui Trump pentru Ucraina – pacea rapidă bazată pe compromisuri cu Putin, zăcămintele, relațiile cu Europa etc.

Am scris deja că acest lucru este exact ceea ce Zelenski a fost împins în mod activ să facă (să respingă apelurile lui Trump pentru începerea imediată a negocierilor pentru a pune capăt războiului), cu o zi înainte, de către „partida războiului” din Occident, care a lansat o campanie masivă de răspândire în presă a ideii de „trădare” de către Trump, după apelul telefonic al președintelui american către Putin.

Și, cel puțin pentru moment, se pare că Zelenski a cedat în privința acestui subiect și a decis într-adevăr să-l „refuze” pe Trump. El crede probabil că, punând presiune pe Trump, împreună cu Europa, își va putea consolida poziția de negociere.

Totuși, există un risc foarte mare.

În primul rând, nu se știe cum va reacționa Trump la acest gen de acțiuni și declarații ale Zelenski.

Judecând după discursul lui Vance la München, dezacordurile dintre SUA și Europa escaladează cu rapiditate, iar încercarea președintelui ucrainean de a se baza pe sprijinul UE și al Marii Britanii poate avea efectul opus la Washington – să înrăutățească brusc atitudinea SUA față de guvernul ucrainean și să-l determine să exercite presiuni dure asupra Kievului prin, spre exemplu, blocarea livrărilor de arme.

În al doilea rând, poziția UE este departe de a fi clară. Confruntate cu creșterea tensiunilor cu SUA, multe țări europene ar putea decide că un război pe două fronturi – cu Rusia și cu SUA – este prea mult pentru Europa.

Acestea ar putea încerca să restabilească relațiile cu Rusia cât mai curând posibil, pentru a minimiza amenințarea unui conflict direct și pentru a obține beneficii economice, prin reluarea livrărilor de energie rusească.

Chiar și dacă nu luăm în considerate un asemenea scenariu, Europa singură, fără ajutorul Statelor Unite, nu este în măsură să furnizeze Kievului toate echipamentele militare necesare pentru continuarea războiului.

Zelenski însuși recunoaște acest lucru. Ceea ce înseamnă că, un refuz al lui Trump de a mai oferi ajutoare poate avea cele ma grave consecințe pentru Ucraina.

În general, situația este extrem de dificilă, iar Zelenski își asumă un mare risc.

În ceea ce privește un astfel de joc „all-in”, merită amintit discursul său de la München, de acum exact trei ani, din februarie 2022.

Potrivit relatărilor din presa occidentală, Scholz și alți politicieni europeni au încercat să îl convingă pe președintele ucrainean să își anunțe renunțarea de a adera la NATO, lucru care, în opinia lor, ar fi prevenit războiul.

Dar Zelenski nu numai că nu a făcut acest lucru, dar, în discursul său, a sugerat chiar posibilitatea de a începe demersurile de a primi înapoi armele nucleare.