Ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, prin deciziile pe care le ia, dar și pentru ce nu face, întărâtă tot mai mult și întinde la maxim nervii părinților de școlari și elevi. După marea „ispravă” din 7 septembrie, când a suspendat burselor sociale de 200 de lei acordate elevilor din mediu rural care învață în alte localități, pe motivul că nu ar mai fi bani în bugetul ministerului, tergiversarea finalizării proiectului mult trâmbiței noi Legi a Învățământului, este de natură să sporească și mai mult tensiunea din mediul școlar și preuniversitar.
Proiectul se află, la această oră, încă în ograda Ministerului Educației, chipurile pentru a fi armonizat cu concluziile rezultate după așa-zisa dezbatere publică.
Părinții elevilor, sprijiniți de juriști și avocați, sar la gâtul ministrului Cîmpeanu
În mai bine de 30 de ani, nu mai puțin de 20 de miniștri ai Educației și Învățământului, par a se fi întrecut în a distruge și pune la pământ școala românească. De la cea gimnazială, până la cea liceală. Cu precizarea că Ecaterina Andronescu a avut trei mandate, în perioade diferite, iar actualul ministru, Sorin Cîmpeanu, a mai deținut odată portofoliul. Este demn de menționat că în perioada postdecembristă, Legea Învățământului a fost „reformată” de mai mult de 100 de ori.
Frecventele modificări ale legislației în domeniu, ale programei, curriculei, nesfârșita, parcă, degringoladă în elaborarea manualelor, intervențiile dubioase în ceea ce privește materiile predate, scăderea ponderii celor tradiționale, care dădeau identitatea învățământului românesc, în favoarea altor discipline, așa zise moderne, dar care au fost impuse, au dus școala, ca instituție națională, în pragul dezastrului total. Iar noul proiect propus de Ministerul Educației și Învățământului, instituție reprezentat de deja mult prea controversatului ministru Sorin-Mihai Câmpeanu, este văzut de către părinți, elevi, profesori, juriști specializați în domeniu, cu largă reprezentare prin asociații și grupuri de contestatari, ca un produs toxic menit să îngroape și mai multă educația și școala românească.
Juriști și avocați, alături de părinți și elevi
Reporterul IMPACT.RO a stat de vorbă, pe această temă, cu câțiva din juriștii și avocații care sprijină necondiționat asociațiile de părinți angrenați în lupta, ce pare a fi una decisivă, de a menține învățământul și educația în forma și spiritul specifice românești, cu reglementări clare, precise, și care să păstreze caracterul național al școlii românești și a moralei nealterate de concepte dubioase de origine și influență străine de ceea ce menține România ca o națiune independentă și demnă.
Proiectul legii „România Educată” zace într-un sertar
Noul proiect de lege a învățământului, propus de ministrul Cîmpeanu și echipa sa de la minister, a fost supus, chipurile dezbaterii publice, până la data de 24 august. Mulți din cei interesați direct au sperat ca, după analizarea propunerilor de amendamente propuse de societatea civilă, părinți, elevi, juriști, avocați ai acestora, proiectul să fie modificat ținându-se cont de acestea. Astfel ca documentul să ia cursul rapid al avizărilor la comisiile de specialitate de la cele două camere legislative, să fie votat de Parlament și promulgat de președinte. Ei bine, în acest moment, documentul se mai află încă în sertarul ministrului Cîmpeanu, fără niciun indiciu că acesta ar urma să fie finalizat prea curând.
Somație, notificare și plângere prealabilă
Într-o convorbire cu reporterul IMPACT.RO, avocatul Ioana Maria Alexandru, președinte al Asociației Juriștilor pentru Apărarea Drepturilor Omului și vicepreședinte al Alianței Părinților ne-a declarat:
”Am cerut Ministerului Educației, și le-am și trimis somație și o notificare, retragerea imediată a proiectului noii Legi a Învățământului „România Educată”. Motivele sunt multe, atât de multe încât am hotărât să cerem retragerea documentului în întregimea sa, pentru a nu mai pierde timp și resurse cu formularea amendamentelor. Am făcut, de asemenea, și o plângere prealabilă împotriva acestui dezastruos proiect”.
„Școala este doar un complementar al autorității părintești”
Dar iată o parte din argumentele invocate de cele două asociații. Proiectul este, potrivit reprezentanților acestor organizații, „pe de-o parte un atac la interesul superior al copilului prin subminarea autorității părintești până la anularea acesteia, iar pe de altă parte fiind anticonstituțional prin încălcarea în mod flagrant a derepturilor și libertățile cetățenești garantate și ocrotite prin Constituția României (art.16 ; art.22 ; art.26 ; art.29 pct.1, 2 și 6 ; art.30 ; art.32 ; art.33 ; art.34 pct.1 ; art.48 pct.1 teza II.; art.49 pct.1 și 3)”. Deasemenea, prin somația și notificarea trimise Ministerului Educației se cere ”renunțarea de îndată la impunerea de legi și acte normative neconstituționale dictate de interese externe, ceea ce reprezintă un act de înaltă trădare față de interesul național și valorile fundamentale ale neamului românesc”. Și, mai departe:
„Autoritatea părintească reprezintă puterea și dreptul părinților, mama și tata, de a emite dispoziții și de a impune ascultare cu privire la instruirea, îngrijirea și protejării integrității și demnității propriilor copii sub toate aspectele existențiale, în primul rând, precum și în orice alte chestiuni legate de aceștia. Școala, ca instituție, este doar un complementar subordonat autorității părintești în vederea pregătirii profesionale a copiilor, nu o instituție de tip dictatorial și de corecție, care execută ordine politice”.
„În elevii silitori vor să lovească cel mai mult”
De altfel, proiectul ”România educate” a devenit ținta unor valuri de critici dure ale părinților, dar și a foarte multor profesori, publicate pe grupurilor celor mai importante rețele sociale, din care am spicuit aleatoriu.
”Am o întrebare pentru domnul ministru: Cum este posibil ca un elev de clasa a 8 a să aibă ore de la 8-15, patru zile pe săptămână, în condițiile în care urmează să aibă un examen foarte important, pentru care trebuie sa se pregătească? Ce părere aveți?”(…) „Atâta timp cât părinții și profesorii, societatea civilă, tac și doar privesc, acest ministru mediocru și gașca lui vor merge mai departe cu sfidarea și aberațiile lor. Generațiile următoare vor plăti scump”(…) „În elevii silitori vor să lovească cel mai mult cu aceste legi, fiindcă sunt o amenințare pentru pensiile lor speciale și pentru beizadelele cărora vor să le lase țara moștenire”.(…) „Un popor needucat este un popor ușor de manipulat. Aici vor sa ajungă”(…) „Bineînțeles, se va pune în practică doar ce le convine, admiterea la colegii, favorizarea plagiatorilor, șansa oricui să meargă la catedră, tot ce e mai rău, iar când va veni vorba de salariile profesorilor și investiții, o să spună că el a vrut, dar că nu sunt bani”.
Avocat Zeno Șuștac: „Proiectul este o rușine națională”
Unul din cele mai mari și mai active de astfel de grupuri, "Părinții Elevilor din România", este coordonat de avocatul Zeno Daniel Șuștac. Acesta a dat curs invitației IMPACT.RO de prezenta câteva considerații pe marginea acestui subiect spinos.
„Modul în care au luat naștere proiectele de lege este o rușine națională. Să ignori în masă propunerile pertinente ale societății civile pe motiv de neapartenență politică este un semn evident de subțirime și șubrezenie a noilor legi, un argument în plus că politizarea excesivă și controlul politic al învățământului sunt preocupările reale ale ministrului Cîmpeanu. Educația este împinsă într-o direcție greșită, o direcție în care este posibil și probabil ca rata de analfabetism funcțional să ajungă la 50 de procente. Un regres evident, o nouă sacrificare pe altarul imposturii educaționale a unor generații de elevi români”.
Integral la IMPACT.RO
Sau direct în conturile Media Root de la Banca Transilvania:
Autentifică-te sau înregistrează-te pentru a trimite comentarii.
Acum globalizarea nu mai înseamnă relocarea capacităților de producție în tari cu mana de lucru ieftina, ci aducerea sclavilor aici și pregătirea populației autohtone în a deveni asemenea.
I. „Buturuga mică răstoarnă carul mare” – inversarea ierarhiei beneficiarilor.
Art. 89 din proiectul Legii învățământului preuniversitar referitor la „beneficiarii educației” introduce o ipoteză falsă „ Alin. (1) Beneficiarii primari ai învățământului preuniversitar sunt antepreșcolarii, preșcolarii și elevii, precum și persoanele adulte cuprinse într-o formă de educație.” „Momeală” ce abate atenția de la sfera reală de cuprindere a conceptul de „calitatea de beneficiar” ; iar pe de altă parte să se asigure o manipulare ușoară... pentru a introduce în lege articole ce să servească anumitor interese de grup!!! Totul va devenii legal” și nimeni nu va observa că „buturuga mică răstoarnă carul mare”.
Totul devine extrem de nebulos în aliniatele următoare în ceea ce privește beneficiul învățământului ... și cine este beneficiarul real. Legea le inversează și efectul este catastrofal vizibil în evoluția socio-economică a țării, lipsa forței de muncă, a lipsa specialiștilor și în creșterea datoriei externe.
II. „Simultan: proprietari, producători și beneficiari - pentru același individ ce realizează un anumit produs sau activitate”
Art. 89 face un „mare favor” elevilor („oferindu-le prea mult dulce cu riscul de a da în diabet”) numindu-i „beneficiarii primari ai învățământului preuniversitar”. Dar adulți - în câmpul muncii! – dezamăgire mare și unii vor afirma că „școala nu ia învățat nimic”!; dar acum este târziu timpul alocat școlii a trecut.
III. „Trai neneacă cu banii babachii” – dar până când?
Existența și funcționarea sistemului de învățământ condiționat de primirea banilor, banilor și iar a banilor. Ca-n orice afacere beneficiarul dă banii... Indivizii în stadiul de elevii nu au de unde să dea bani...! Au nevoie de burse etc. Deci ei, ca elevi, la momentul respectiv nu pot fi beneficiari! Indivizii în stadiul de elevii sunt produsul învățământului! Elevii sunt obiectul muncii didactice. Absolvenții sunt produsele livrate de sistemul de învățământ.
IV. Cerere și ofertă. Beneficiar, producător, produse de calitate livrate beneficiarului. Cel ce cere plătește și beneficiază de produsul/activitatea solicitată! Beneficiarul plătește producătorul
Analizând relația dintre termenii de mai sus este evident că elevul nu este beneficiarul real. Beneficiarul real comandă produsul ce trebuie să aibă anumite caracteristic și-n consecință anumite costuri pe care le va achita conform anumitor înțelegeri/termene producătorului.
Ceea ce este mai mult decât evident când cadrele didactice solicită creșterea salariilor.
Solicitarea este către beneficiarul care are fondurile necesare. Nu se face grevă împotriva elevilor pentru a le indexa salariile cadrelor didactice. Greva este o formă de luptă prin care salariații nu mai lucrează cu materia primă pentru a obține produse finite. În concluzie elevii joacă rolul de obiect al muncii! -cât sunt elevi. Iar sistemul de învățământ este producătorul.
V. Deci cine este beneficiarul ?
Societatea umană este complexă și este mai mult decât: beneficiarul/patronul, strungul, muncitorul și piesa de modelat la strung; dar se pot găsi asemănări cu acest model simplificat.
Un lucru este sigur și-n învățământ că beneficiarii sunt cei ce au finanțat, finanțează în prezent și vor finanța în viitor sistemul de învățământ:
- beneficiarii sunt cei ce au finanțat – adică pensionarii – părinții, bunicii, rude ale elevilor și alții care nu sunt într-o anumită relație cu elevii decât ca cetățeni ai acestei țări;
- beneficiarii principali sunt cei ce finanțează în prezent -adică cei ce muncesc în prezent și contribuie prin taxe și impozite la venitul național și care sunt cei mai importanți – părinții, bunicii, rude ale elevilor și alții care nu sunt într-o anumită relație cu elevii decât ca cetățeni ai acestei țări ce fac viabil prezentul;
- beneficiarii sunt și cei ce vor finanța în viitor sistemul de învățământ -adică cei ce vor muncii în viitor și vor contribuii prin taxe și impozite la venitul național și care vor fi extrem de importanți printre altele și la plata datoriei externe și asigură viitorului prosper al cetățenilor acestei țări – adică cei ce vor muncii în viitor și vor contribuii prin taxe și impozite la venitul național – părinții, bunicii, rude ale elevilor, o parte din elevii de azi. Este vorba de o parte din foștii elevi care vor contribuii la venitul național și nu despre foștii elevi care vor contribuii la PIB-ul altor țări după absolvirea școlilor din țară.
Ca urmare fiecare cetățean este beneficiar al învățământului dacă îl finanțează prin TAXE și IMPOZITE adunate în Venitul Național. Învățământul se conformează Comenzii sociale, ce cuprinde printre altele ce: priceperi, deprinderi, atitudini, cunoștințe sunt formate în timpul școlarizării; cu ce competențe se vor afirma absolvenții în comunitate; este important ce face în mod real sistemul de învățământ cu acești elevi. Legea învățământului trebuie să creeze un învățământ cu o mare diversitate de posibilități de dezvoltare, calificare, specializare și perfecționare ale elevilor conform unui plan de învățământ, programe școlare și manuale cerute de beneficiarul care plătește Furnizorul de educație și instrucție. Ca urmare Furnizorul de educație NU ARE VOIE să utilizeze manuale și programe ce sunt împotriva țării!
Ca o concluzie: beneficiarul principal va fi Marea Familie formată din toți cetățenii acestei țări care contribuie prin munca lor – mai mult sau mai puțin după puterile lor - la instrucția și educația generațiilor ce vor căuta să-și asigure un viitor prosper.
Misiunea școlii este pregătirea după puterile lor, ținând seama de capacitățile și de interesele utile elevilor și societății (care de altfel sunt formate și modelate prin orientare școlară și profesională de sistemul de învățământ). Prioritare sunt cerințele societății ca plătitor al furnizorului de educație și instrucție (potrivit nevoilor economice și social-culturale ale țării) pentru a nu produce inadaptații societății. Este util să fie pregătiți absolvenți capabili să muncească cu pricepere, cu competență în activitățile ce asigură prosperitatea economică și social-culturală a țării.
Elevul în stadiul de elev este educat, modelat și instruit conform unor comenzii sociale la care elevul aderă.
Exemple de sisteme de învățământ negative generate de calitatea de beneficiar primar:
Exemplu 1: unii elevi doresc să se pregătească să devină competenți ca și comandanți de navă interstelară că așa a văzut în filmul „Star Trek”. Ca beneficiari primari al sistemului de învățământ așa vor fi pregătiți elevii?
Exemplu 2: unii elevi doresc să competențe în furturi de mașini, pentru că noua lege vrea să-i considere „beneficiari primari”!!! Ca beneficiar primar are dreptul de a comanda ce dorește!
Exemplu 3: unii elevi doresc să competențe în organizarea de structuri mafiote, sau să plece „in corpore” din țară etc. pentru că noua lege vrea să-i considere „beneficiari primari”!!! Ca beneficiar primar are dreptul de a comanda ce dorește!
Exemplu 4: unii elevi doresc să nu studieze anumite materii –matematica, limba română etc.- pentru că noua lege vrea să-i considere „beneficiari primari”!!! Ca beneficiar primar are dreptul de a comanda ce dorește!
Exemplu 5: unii elevi doresc să plece „in corpore” din țară etc. pentru că noua lege vrea să-i considere „beneficiari primari”!!! Ca beneficiar primar are dreptul de a comanda ce dorește!
Exemplu 6: și exemplele pot continua....
Și atunci întrebarea firească: Care este rolul Art. 89 – cu un nou sistem de repere „ dulci – otrăvite”
:
Din legi mai vechi:
Legea invatamantului din anul 1924
La Art. 6. [...] Părinții, tutorii și toți acei care au sub autoritatea sau îngrijirea lor copii orfani, cetățeni români, sunt datori să dea copiilor lor instrucțiunea elementară, absolut indispensabilă oricărui cetățean [...].
Legea invatamantului Nr. 84 din anul 1995
Art. 5. Alin (2) Statul promovează principiile învățământului democratic și garantează dreptul la educație diferențiată, pe baza pluralismului educațional, în beneficiul individului și al întregii societăți.
În Legea educației naționale Nr. 1 din 5 ianuarie 2011
La ART. 3, alin. u) [...] elevul/studentul este împopoțonat/cadorisit cu titlul „beneficiar direct al sistemului de învățământ”. DE CE? Când de fapt nu este direct! De ce un reper fals în spatele căruia se poate ușor manipula marea masa de părinți!