Consilierul național pentru securitate al SUA, Jake Sullivan, se întâlnește luni, 14 martie, la Roma, cu Yang Jiechi, un important oficial chinez pentru politică externă.
Este întâlnirea la cel mai înalt nivel dintre SUA și China, de la invazia Rusiei în Ucraina, și a treia dintre Sullivan și Yang, de la instalarea administrației Biden.
Casa Albă a informat că Sullivan conduce o delegație alcătuită din oficiali ai Consiliului Național de Securitate și ai Departamentului de Stat al SUA.
Războiul din Ucraina va fi, evident, principalul subiect pe agenda discuțiilor. Washingtonul va încerca să descurajeze Beijingul să acorde sprijin Moscovei.
Interesant este că, în preziua întâlnirii sino-americane de la Roma, în presa americană a fost vehiculată informația că Rusia ar fi cerut ajutor militar de la China.
Canalele de presă de peste ocean citează una sau mai multe surse, însă toate anonime.
Beijingul a respins informația într-un mod destul de vag:
„Nu am auzit de așa ceva”, a spus Liu Pengyu, purtător de cuvânt al ambasadei Chinei la Washington.
Dacă informația despre ajutorul cerut de Vladimir Putin lui Xi Jinping este reală sau doar un mijloc de a exercita presiune asupra părții chineze înaintea întâlnirii de la Roma este prematur de apreciat.
Cert este că, prezent pe mai multe canale media, Jake Sullivan a insistat asupra responsabilității pe care China o are în legătură cu situația din Ucraina.
La CNN, Sullivan a afirmat că Beijingul „a știut” că Moscova „punea la cale ceva”, dar a ținut să adauge diplomatic că „poate nu a înțeles adevărata dimensiune” a planului.
„E foarte posibil ca Putin să-i fi mințit în același mod în care i-a mințit pe europeni și pe alții.”
Washingtonul pare să se teamă însă mai mult de un sprijin economic și financiar acordat Moscovei de către
Beijing pentru a atenua efectul sancțiunilor.
La NBC, Sullivan a declarat:
„Ne vom asigura ca nici China, nici altcineva, să nu poată compensa Rusia pentru pierderile ei. În ceea ce privește mijoacele specifice prin care o vom face, nu le voi expune public, ci le vom comunica în privat Chinei, cum am făcut-o deja și vom continua să o facem.”
Evident că, pentru a încerca îndepărtarea Chinei de Rusia, Statele Unite vor încerca să folosească un pachet de „momeli” economice.
Emily Horne, o purtătoare de cuvânt a Consiliului Național de Securitate, a ținut astfel să precizeze că delegația americană va aborda subiectul „concurenței dintre Statele Unite și China”.
Conștient că marele pericol pentru Statele Unite îl reprezintă China, Donald Trump a lansat un război economic necruțător împotriva regimului comunist de la Beijing.
Surprinzător pentru mulți, după instalarea sa la Casa Albă, Joe Biden nu s-a grăbit să semneze un armistițiu cu Xi Jinping, păstrând în vigoare majoritatea restricțiilor tarifare instituite de atât de hulitul său predecesor.
O întânire virtuală din noiembrie trecut, între Biden și Xi, nu a înseninat prea mult cerul relațiilor dintre SUA și China.
Este de așteptat ca, de data aceasta, China să se folosească de interesul uriaș al SUA de a îngenunchea Rusia pentru a determina administrația de la Washington să renunțe la cea mai mare parte a barierelor economice.
În paranteză fie spus, atât Statele Unite cât și China se confruntă cu o gravă criză economică, pe fondul unei crize mondiale, ceea ce complică enorm datele problemei.
Beijingul continuă să insiste că are o poziție neutră în privința Războiului din Ucraina, refuzând să condamne invazia rusă, dar a oferit un ajutor umanitar de 5 milioane de yuani Kievului prin Crucea Roșie.
Suma, echivalentul a circa 700.000 de euro, pare modică, însă simbolistica gestului este puternică, dorindu-se un semn de bunăvoință transmis părții americane înaintea întâlnirii de la Roma.
Pe de altă parte, Beijingul s-a aliniat Moscovei în ultimii ani, considerând că extinderea NATO spre vest reprezintă un catalizator al războiului.
Acum războiul a trecut din starea virtuală în cea reală.
După invadarea Ucrainei, China a condamnat sancțiunile occidentale împotriva Rusiei, pronunțându-se pentru o soluție negociată a conflictului.
Prin invazie, Putin și-a aruncat pe masă aproape toate cărțile pe care le avea, fără a-și păstra multe atu-uri de negociere cu Occidentul și SUA.
La rândul lor, Biden și Occidentul au mers și ei „all in”, îmbrățișând cauza Kievului cu bagaje și mai ales cu arme.
Și Rusia, și Occidentul se află cu spatele la zid. Nu mai au unde da un pas înapoi.
Singura care și-a păstrat cu înțelepciune spațiu de manevră – diplomatic, economic și militar – este China.
Încrâncenarea oarbă dintre Biden și Putin l-a transformat pe Xi într-un playmaker planetar.
Dacă evenimentele își urmează cursul, China este cea care va dicta cum va arăta Lumea de Mâine: un coșmar în galben și roșu.
Sau direct în conturile Media Root de la Banca Transilvania:
Autentifică-te sau înregistrează-te pentru a trimite comentarii.
În schimb China, a strâns cureaua mai departe gospodarindu-se în felul ei, muncind și învățând pe rupte și acum. Și ținând cu dinții de rigoarea care tine în frâu un miliard și jumătate de oameni.
Si acum ne miram ca profita de paruiala dintre UE și Rusia, stipendiata și intretinuta de exportul de violenta războinica sub masca bunei umanități a SUA, amestecata și ea în conflict prin NATO. Toate cele implicate în conflict vor ieși ciufulite și slăbite bine de propriile slăbiciuni și ambiții. Ma rog, ale celor ce le conduc. Trebuie sa recunoaștem ca sistemul chinezesc da rezultate și știe specula prostia occidentala