Corupția din sistemul de justiție al Republicii Moldova s-a amplificat de la un an la altul pe parcursul celor 30 de ani de independență, fiind mereu un domeniu neglijat de către factorul politic, care l-a utilizat ca armă în  lupta cu oponenții politici sau pentru a favoriza anumite grupări de interese. În consecință, în rândul multor judecători și procurori de la din Republica Moldova, s-a creat în timp sindromul imunității pentru actele de corupție, în schimbul loialității față de anumiți actori politici.  

În lipsa unor instituții integre în justiție, capabile să stopeze abuzurile și inacțiunile, puterea pro-europeană de la Chișinău a adoptat trei legii cruciale prin care s-au creat trei Comisii pentru evaluarea și selectarea candidaților în instituțiile cheie ale justiției.

Ulterior, cu susținerea partenerilor de dezvoltare, în Republica Moldova a început un amplu  proces de evaluare a integrității financiare și etice, așa zis Vetting al subiecților din justiție, similar statelor aflate în proces de aderare la UE, precum Albania și Ucraina. Efectele acestor acțiuni au înfuriat grupările corupte din sistem și grupările oligarhice, obișnuite să-și desfășoare activitățile într-un climat de justiție slăbită și infectat de corupție.   

În contextul reformei demarate, anumiți exponenți ai grupărilor corupte din justiție (judecători și procurori) și-au găsit alinare și front comun cu grupările oligarhice conectate la butoanele Federației Ruse (conduse de Ilan Șor, Vladimir Plahotniuc sau Veaceslav Platon) sau cu  exponenții unor partide politice anti-europene conexați la aceleași butoane roșii.

Alianța antireformă în justiție, formată din grupările oligarhice,  partidele politice pro-ruse și grupări interne de judecători și procurori corupți, și-a intensificat acțiunile comune odată cu apariția primelor rezultate ale Comisie Pre-Vetting. Pericolul resimțit de aceștia a fost pierderea controlului asupra Curții Supreme de Justiție și Consiliului Superior al Procurorilor, după ce Comisia a selectat  doar 5 judecători (18%) din cei 28 înscriși la concurs pentru funcția de membru al CSM și 9 (45%) din cei 21 de candidați la funcția de membru a CSP. 

În afară de retorica antireformă și „reformă eșuată” promovată zilnic la emisiuni politice și pe canale anonime de Telegram (precum „Casa de nebuni” sau „Observatorul”) de către unii actori publici conexați alianței anti-reformă în justiție, primele acțiuni vizibile de rezistență au fost observate în cadrul adunărilor generale ale judecătorilor și procurorilor. Cu această ocazie, s-a încercat sabotarea rezultatelor Comisiei Pre-Vetting și anularea adunărilor generale prin intermediul unor personaje (care au picat evaluarea Comisiei Pre-Vetting) precum Anatolie Țurcanu, Angela Bostan, Gheorghe Balan, sau procurorii anticorupție Vitalie Codreanu, Cristina Gladcov  (https://vetting.md/candidati/ ) etc.

În context să nu uităm să amintim și faptul că forțele Kremlinului mențin o influență puternică asupra pieței media din Moldova (inclusiv online, rețele sociale, canale de telegram), prin care dezbină populația, finanțează numeroși actori locali (inclusiv partide politice) pentru a organiza protestele împotriva guvernării, totul într-un sistem al dezinformării și propagandei eurosceptice. 

Neîntrerupt, prin intermediul presei loiale, conturilor de Facebook și canalelor de Telegram, procesul reformei justiției este criticat de persoane publice, unii dintre cei mai vocali fiind: 

- lideri politici (Igor Dodon, Ilan Șor, Gheorghe Cavcaliuc);

- foști miniștri sau secretari de stat ai justiției (Fadei Nagacevschi, Nicolae Eșanu, Stanislav Pavlovschi);

 

- persoane care se prezintă a fi membri activi ai societății civile (Cristina Ciubotaru/Țărna – fost adjunct CNA, în prezent expert CAPC, Galina Bostan – CAPC, Iurie Mărgineanu -avocat, Victoria Sanduța  - Asociația Judecătorilor, Natalia Morari jurnalistă, în relație cu raiderul  Veaceslav Platon). 

Mesajele publice ale acestor persoane sunt mereu îndreptate împotriva guvernării pro-europene, împotriva reformelor în justiție și persoanelor implicate în acest proces. Nu este un secret că unii dintre aceștia au fost conexați la marea familie a Partidului Democrat condus, până în anul 2019, de oligarhul Vladimir Plahotniuc.

Persoanele afiliate alianței antireformă nu au ezitat să-i atace direct inclusiv pe membrii Comisiei Pre-Vetting, Herman von Hebel, Tatiana Răducanu, Nadejda Hriptievschi, fiind supuși defăimărilor și discreditărilor pe rațiuni ce țin de asocieri politice, incompetență sau interese personale. 

Concludent în acest sens este candidatura numitului Iulian Munteanu, candidat la funcția de membru CSM. Astfel, în urma unui schimb de informații oficiale între structurile de forță (Centrul Național Anticorupție, Procuratura Anticorupție și Comisia de Pre-vetting), ultima nu a fost înștiințată despre existența unei Ordonanțe a Procuraturii Anticorupție de punere sub învinuire într-un dosar de corupție pe numele lui I. Munteanu, candidat CSM care promovase în august 2023 evaluarea Comisiei Pre-vetting 

În urma audierilor publice (https://www.zdg.md/stiri/stiri-justitie/live-audieri-publice-la-parlament-pe-marginea-dosarului-penal-in-privinta-membrului-csm-iulian-muntean-stamate-este-un-caz-care-releva-o-problema-sistemica/)  pe cazul Iulian Munteanu, organizate la 26 septembrie 2023, s-a stabilit că această Ordonanță de învinuire (emisă de procurori încă în anul 2018) nu a fost  înregistrată în Registrul electronic de evidență la nivel național a infracțiunilor. Din această cauză, restul structurilor de forță (CNA, Serviciul de Informații și Securitate sau Ministerul Afacerilor Interne), care au verificat sistemul electronic, nu au avut posibilitatea să afle oficial de existența acestei Ordonanțe pentru a informa în final Comisia de Pre-vetting.

Contrar logicii și principiului imparțialității, Procuratura Anticorupție anunță, în aceeași zi, inițierea unui dosar penal pentru a verifica și demonstra că CNA cunoștea despre  Ordonanța de punere sub învinuire a candidatului (care nu fusese înregistrată oficial) și nu a informat Comisia Pre-vetting. Prin aceste acțiuni, reprezentanții Procuraturii Anticorupție au manipulat opinia publică prin pasarea vinovăției asupra angajaților CNA și au încercat să atragă și Comisia Pre-vetting pentru a o discredita. Încercarea de denigrare a Comisiei Pre-vetting de către o instituție de forță a statului prinde mult mai bine la public decât postările anti-reformă din spațiul media moldovenesc. Conducerea Procuraturii Anticorupție era obligată să solicite o anchetă internă pentru a verifica inclusiv acțiunile procurorilor în cazul ”ASEM”, însă a preferat să încalce principiul imparțialității și să pornească ea o anchetă penală împotriva CNA pentru a putea proteja imaginea procurorilor săi. 

În spațiul public de la Chișinău s-au vehiculat și numele unor procurori care au instrumentat cazul ASEM în ultimii cinci ani (în care erau cercetați aproape toți profesorii instituției), precum Mariana Botezatu, Vasile Plevan, Alexandru Capmari, dar opinia publică nu a mai aflat care a fost implicarea lor în soluționarea/mușamalizarea cazului. Interesul de a ascunde păcatele din Procuratura Anticorupție pe cazul ASEM îl avea adjunctul instituției, Vasile Plevan, care a picat evaluarea Comisiei Pre-vetting împreună cu colegii săi Vitalie Codreanu și Cristina Gladcov. 

Întrucât rezultatul mediatic privind procesul penal pornit pe cazul Munteanu nu a avut un impact semnificativ asupra Comisiei de Pre-vetting, datele angajaților Secretariatului Comisiei Pre-vetting au ajuns în spațiul public (cel mai probabil colectate în procesul penal menționat). Astfel, jurnalista de investigație Mariana Rață de la postul TV8,  considerată un susținător al actualei guvernări pro-europene, a prezentat, la 29 octombrie 2023, o investigație jurnalistică  (https://www.youtube.com/watch?v=zNaT6SvP96E  ).

Investigația a prezentat membrii Secretariatului, selectați și angajați de către partenerii străini (Ambasada SUA și USAID), drept o grupare criminală, mafiotă. Mariana Rață și-a bazat investigația pe unele date restricționate (ex. identitățile angajaților secretariatului Comisie Pre-vetting și numărul exact al salariaților Comisiei), precum și pe unele documente din dosarul penal ASEM, date care puteau fi preluate de la o singură sursă - Procuratura Anticorupție.

Aceeași investigație îl prezintă pe adjunctul Procuraturii Anticorupție, Vasile Plevan, drept o victimă a „Comisiei criminale Pre-vetting”.

Evident că mulți dintre cei menționați în acest articol sunt cetățeni ai unor state UE („cetățeni europeni”), care au posibilitatea să se plimbe nestingheriți prin Occident, să își cumpără case și proprietăți în state membre NATO, departe de urgia războiului, își trimit copiii la studii în țări  unde funcționează statul de drept pe care îl hulesc atât de mult la Chișinău (desigur ei aceasta o fac din spirit civic și din dorința de a propăși „valorile democratice”, nu pentru banii rușilor, ai morarilor, șorilor și alții ca ei!).  Ne întrebăm însă care va fi soarta acestor „eroi” când justiția din R. Moldova va asista schilodită și neputincioasă la sabotarea din interior a vectorului european al țării, pe unde se vor împrăștia ca potârnichile și unde le vor fi trimise notele de plată?

În încheiere ne referim la întrebarea din titlul acestui asrticol.

Se știe că expresia „muncă de Sisif” înseamnă o strădanie istovitoare și inutilă care trebuie luată mereu de la capăt, „un efort spre o țintă, spre un obiectiv imposibil de atins, care cere zilnic noi și deșarte sacrificii”. Expresia are drept sursă legenda regelui Corintului Sisif. Acesta a fost  osîndit de Zeus, potrivit legendei din mitologia greacă, pentru nesupunere să urce pe povârnișul unui deal din infern, ducând în spinare o stâncă. Dar cum ajungea în vîrf, stânca aluneca și se rostogolea înapoi, Sisif fiind nevoit să reînceapă efortul său zadarnic.

Dar dacă știm că Sisif a fost osândit de Zeus la munca sa istovitoare, ne întrebăm cine a osândit Moldova să ducă o muncă de Sisif în procesul de reformare a justiției? Răspunsul îl desprindem din textul de mai sus:   grupările corupte din justiție (judecători și procurori) ce au făcut front  comun cu grupările oligarhice conectate la butoanele Kremlinului (conduse de Ilan Șor, Vladimir Plahotniuc sau Veaceslav Platon).

Pentru a pune capăt acestei osândiri,  poate a venit timpul ca, la fel cum în fruntea BNM a fost adus un finanțist din România, în fruntea Procuraturii generale a Republicii Moldova să fie adus un  procuror general de peste Prut? Un procuror general venit din România și rupt de clanurile de interese de la Chișinău,  fără soldă de la ruși, ar da speranță și încredere moldovenilor că integrarea europeană e cu adevărat posibilă. Desigur, o condiție sine qua non este ca acesta să fie atașatat valorilor naționale și nu o păpușă a altor interese meschine, ale unor grupări care nu au nimic de-a face nici cu România și, pe cale de consecință, nici cu Basarabia.