Opera Națională Română din Iași vine să cânte la Hramul Sfintei Cuvioase Parascheva, și este oferită „gratis” poporului credincios, la fel ca „vaccinul”, informează NapocaNews, subliniind totodată și nemulțumirea publică exprimată zilele acestea, în urma anunțului Mitropoliei Moldovei și Bucovinei de a-i înlătura pe psalți de la Sfânta Liturghie de hram. Muzica bizantină se cântă de psalți, protopsalți, diaconi și arhidiaconi și nu de coriștii laici de la Opera, unii atei și progresiști, masoni, ba chiar și sectanți, yoghini sau de alte confesiuni. Pe bună dreptate asistăm la revolta psalților din întreaga tara cât și a credincioșilor ortodocși. Și participanții la pelerinajul de Sfânta Parascheva de la Iași și-au exprimat nemulțumirea, mai scrie publicația condusă de Ionuț Țene.

Cu toate acestea, Pr. Constantin Sturzu, consilier al Sectorului comunicare și relații publice al Arhiepiscopiei Iașilor și purtător de cuvânt al Mitropoliei Moldovei și Bucovinei, afirmă pentru ActiveNews că cei de alte confesiuni decât cea creștin-ortodoxă nu vor veni la Sfânta Liturghie de hram, „pe motiv de conștiință religioasă”. Nu este însă deloc clar cum ar putea să se facă vreo triere a lor. Li se vor solicita certificatele de botez la intrarea pe scenă? Psalții vor fi folosiți doar la chinonic, mai aflăm ulterior de la purtător, pe post de cenușărese, adăugăm noi.

Tenorul Andrei Fermeșanu, managerul Operei Naționale Române Iași, afirmă că vor lua parte la slujba de hram pentru a da răspunsurile în locul renumiților psalți ieșeni majoritatea coriștilor Operei. Vor participa în număr de peste 60, anunță el. În plus, aceștia vin gratuit, mai spune el, ceea ce, conform acestuia, ar trebui să bucure toți pelerinii:

„Opera Națională Română din Iași participă la slujba Hramului fără niciun onorariu! Îl puteți considera un dar al instituției noastre către toți cei care se roagă în aceste ziele la Iași, grație invitației Mitropoliei Moldovei și Bucovinei. Totodată, ne încântă mesajele pozitive pe care le primim din partea celor care înțeleg frumusețea practică a îndemnului psalmic: „Toată suflarea să laude pe Domnul.” Ansamblul vocal al Operei va fi prezent la slujbă cu majoritatea membrilor săi, peste 60 de artiști lirici”, a transmis Andrei Fermeșanu, managerul Operei Naționale Române Iași.

Mitropolia a decis să ignore total vocile psalților care s-au declarat mâhniți, îndurerați și uimiți de decizia de „marketing” a organizatorilor manifestărilor din jurul moaștelor Sfintei Parascheva. Se pare că așa cum anul trecut s-a recurs în premieră la Filarmonica din Iași, unii reprezentanți ai Mitropoliei amatori de cântări polifonice consideră că prezența discutabilă a coriștilor Operei ar împodobi sărbătoarea mai mult decât cea a propriilor psalți, înlăturați fără drept de apel. Dar nu aceasta este și părerea multor credincioși.

Aproape 500 de comentarii și 1500 de aprecieri negative s-au adunat numai pe pagina publicistului creștin Iulian Capsali la postarea pe această temă. Alte zeci de comentarii nefavorabile se regăsesc pe pagini de specialitate ale iubitorilor de muzică psaltică dar și atacuri sterile ale unor poliafoni înfocați bucuroși că psalții sunt dați deoparte, ceea ce arată ce vrajbă a putut declanșa decizia deloc înțeleaptă și plină de mândrie lumească a conducerii Mitropoliei Moldovei și Bucovinei.

Scriem aceasta din datorie față de adevăr pentru că presa noastră nu este destinată laudelor și mângâierilor de bărbi arhierești ci, prin prisma experienței noastre de citire și scriere a pulsului națiunii, devine o obligație să semnalăm chiar și când un ierarh greșește, oricine ar fi acesta. Nu-l judecăm; doar relatăm.

Ne facem vocea celor care nu pot să scrie ceea ce gândesc, de teama de a nu fi maziliți.

Dintre multele voci care nu s-au sfiit să rostească adevărul, notăm așadar doar câteva în continuare, pentru a reliefa esența chestiunii grave care se petrece la Iași de hramul Sfintei Parascheva, culmea, chiar sub pretextul revolut, întors pe dos, al slăvirii Cuvioasei, același pretext sub care ni se cere, și nouă, să tăcem. Pentru că cei care vor corul Operei ar iubi-o mai mult pe Sfântă iar ceilalți, chipurile, nu, ni se lasă de înțeles maniheist. Nu suntem vrednici să știm ce crede Sfânta, ca alții, și pentru că suntem mult mai păcătoși decât ei. O să o rugăm însă să ne ierte pe noi și să-i ajute pe cei ce declară că știu mai bine ce vrea Sfânta. S-a văzut și în pandemie dar nu mai comentăm. Nu vrem să facem oricum o polemică pe această temă ca să nu ne întinăm sărbătoarea vorbind despre semnele vizibile ale urâciunii pustiirii, însă ne facem datoria de a prezenta opiniile publice ale celor pe nedrept ignorați:

George Mădălin Iftime, teolog: „Când Catedrala avea propriul grup psaltic, unul dintre cele mai bune din țară și cu una dintre cele mai bune așezări duhovnicești, când Iașiul este unul dintre cele mai mari și de interes focare de psaltichie din lume, nu doar printre ortodocși, la cel mai reprezentativ praznic al orașului Liturghia va fi cântată (nu psalmodiată) de un cor care nici măcar nu este declarat având interes în Biserică. A fost invitat de dragul unui estetic sentimentalist care distrage omul de la trăirea eclezială reală, pentru că asta produce polifonia.

Pe lângă afurisaniile care există încă în vigoare asupra practicării polifoniei în spațiul Mitropoliei Moldovlahiei, ignorate, asta e o palmă dată psalților din oraș. Anul trecut, s-a creat precedentul cu Corul Filarmonicii (care nici măcar nu s-a ridicat la un standard muzical decent atunci), s-a dat pe față cât valorează pentru Biserică lucrarea treptei psalților, fix în anul dedicat acestora.”

Iulian Capsali, publicist: „Din cauză că suntem atât de tare formați muzical pe un tip de sunet occidental nu doar din școală, dar din tot ce se aude ca muzică la radio-tv, pe stradă, în concerte șamd, observ că sunt oameni care nu mai pot accepta muzica psaltică, mult mai veche decât cea polifonică. Dar nu vechimea contează, ci duhul psalticii, care este revelat prin Duhul Sfânt. Exact ca la icoană. Rafael a trăit cam în același timp cu Sf. Andrei Rubliov. Unul a pictat tablouri religioase cu femei pe post de Madonna cu pruncul, celălalt a pictat - genial! - icoane care te cutremură și acum. Una este o imagine desacralizată, cealată e TEOLOGIE.

Revenind, urechea formatată de mici pe muzica occidentală nu prea mai permite unora să accepte sunetul "ciudat" al psalticii, pe care o consideră "muzică orientală". Dacă în Ardeal situația e mai complicată, întrucât ortodoxia a fost prigonită și teologia cântării a fost înlocuită de o cultură populară, iar revenirea la muzica bizantină întâlnește o mare rezistență, în Vechiul Regat revenirea extraordinară de după 90 este încetinită de gusturile mai profane ale vlădicilor.

Eu vă mărturisesc, la prima liturghie unde am auzit muzică psaltică am plâns, într-atât de zguduit am fost. Nu înțelegeam cum poți asculta alt tip de muzică în timpul unei Liturghii.

În fine, e o constatare tristă, că ne depărtăm de formele muzicale și imagistice ale Teologiei, că asta este psaltica și icoana, o teologie a sunetului și a imaginii care ne prefigurează lumea cea veșnică.”

Monahul Filotheu de la Petru Vodă, autor a numeroase volume de specialitate:

„Revenind la discuția de zilele acestea, în care unii încearcă să acrediteze ideea că psalții sînt doar niște lăutari de care Biserica se poate oricînd descotorosi, înlocuindu-i cu alți cîntăreți, trebuie să se știe că:

Psalții sînt parte din cler și este de datoria lor să slujească prin cîntare la TOATE slujbele Bisericii, așa cum preoții și arhiereii slujesc prin rugăciune.

Psalții sînt parte din cler. Citiți pe Sfîntul Dionysie Areopagitul și pe toți Sfinții Părinți, căci aceștia sînt temeiul liturgicii Bisericii, nu preotul Ene Braniște.”

„În acel cor există persoane care sâmbătă seara vor cânta la adunarea adventistă, duminică la penticostali și luni la Sf. Parascheva.”, scrie un alt utilizator.

Dositeea Daniliuc: „E bătaie de joc la adresa psalților!!! Tot anul suntem buni la strană, numai fix de hram nu mai suntem! Mereu de hram suntem dați deoparte și invitați alții, care nu au pregătirea necesara, unul din motive fiind să dea bine preotul, pentru rating. Indiferent cât ești de bun, câtă pregătire ai, cât ai studiat si studiezi, nu contează! Contează să se facă spectacol.”

După ce Lucian Apopei, director de comunicare la Arhiepiscopia Iașilor, a afirmat că în felul acesta li „se dă o șansă” și celor din Corul Operei, Constantin Catana a sintetizat: „E ca și cum tot anul stai cu nevasta dar la nuntă mergi cu amanta.”

O amantă „tunată” și, mai ales, oferită „gratuit”, adaugăm noi.

Poate vom reveni.