Această lămurire privind reactivarea Mitropoliei Tomisului mi-a fost provocată, trebuie să recunosc, de un mic delir „de elită" al purtătorului de cuvânt al Patriarhului nostru.

Domnul Vasile Bănescu, purtător întâmplător de cuvânt al Patriarhului Daniel, este un simplu pulifrici (individ neînsemnat - conform DEX, n.n.) indimenticabil.

Rar va mai întâlni limba română o asemenea caricatură care se exprimă. Când nu se visează într-un salon de psihiatrie lingvistică, având preacinstite coșmaruri, Bănescu simulează că e un băiat din elita Pleșu-Patapievici, încercând să facă fraze de 400 de cuvinte și 500 de neologisme deodată. Să recunoaștem că nu este ușor, poate e chiar imposibil.

Ca și plagiatorilor Pleșu și Patapievici, lui Bănescu îi reușește fraza gonflabilă în care uită că era ceva de spus. Oriunde găsești o frază de Bănescu, Caragiale se sinucide de ciudă că a murit prea devreme și n-a apucat să învețe pe de rost lecția penibilă a purtătorului de cuvânt al Patriarhului Daniel. Chiar nimeni nu observă că Patriarhia are probleme de imagine din cauza acestui purtător de cuvânt?

De curând, s-a anunțat o demență. Sinodul BOR vrea să-și facă un tribunal inchizitorial care să condamne ierarhii, mai rău ca în anii ’50. Bănescu, simulând că e inteligent și șmecher, crede că poate induce DNA-ului un parcurs negativ pentru o ficțiune care s-a petrecut în jurul Arhiepiscopului Tomisului. Nu mai punem întrebarea: dar cu instigatorii de la Recorder cum rămâne? Bănescu, crezându-se de-a dreptul Vasile Bănescu, a mestecat niște cuvinte stupide la nu știu câte televiziuni, bălmăjeli pe care le vrea fundamentele unei anchete penale. Numai că avocata inteligentă a IPS Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, doamna Irina Luminița Stanciu, i-a făcut o surpriză glăsuitorului Bănescu. Și pur și simplu l-a dat în judecată. Precizările juridice sunt acestea:„Față de emisiunea la care a participat purtătorul de cuvânt Vasile Bănescu în 18 ianuarie și afirmațiile făcute de acesta, au adus o atingere gravă principiului prezumției de nevinovăție. Bănescu încalcă grav legea penală, încălcând principiul prezumției de nevinovăție”.

Bănescu, nemaicrezându-se Vasile Bănescu, a comentat cu oarece emoție, zicând: „Răspunsurile mele din cadrul unei emisiuni în care mi s-au adresat întrebări total justificate de context și la care aveam obligația profesională să răspund au legătură exclusiv cu realitatea obiectivă imediată care se cere înțeleasă și pe cât posibil explicată de instituția pe care o reprezint. Poziționările mele publice au fost permanent provocate și solicitate firesc de presa în fața căreia am datoria să răspund”.

Dar îl întrebăm pe domnul Bănescu, cel care se credea Vasile Bănescu: de ce se duce el atât de des la emisiuni televizate, de ce vorbește obraznic despre Arhiepiscopul Tomisului, de ce prezintă „poziționările mele publice" ca fiind ale Patriarhului Daniel?Nu i se pare cel puțin suspect că vorbește singur cam mult pe la toate televiziunile?

Este el, acest Bănescu, care se crede Vasile Bănescu, atât de teolog încât să aibă păreri până-n lumea lui Dumnezeu?

Oare nu știe el că este extern chiar și teologiei?

Voi face o afirmație simplă: Bănescu, care încă se mai crede Vasile Bănescu, este, teologic, un analfabet de rang înalt.

Nu mai știu ce l-am întrebat pe el și pe cacapitecul CTP când i-am „distrus" într-un articol, la comun.

Îl întreb pe Bănescu: ai scris vreo carte de teologie ca să-ți permiți să ai atât de multe și dese păreri? Nu vrei să explici poporului român, în vreo trilogie, ce înseamnăCrezul? Oare acest cuvânt are el și putere și donație? De ce este el un cuvânt-realitate cu putere ritualică? Are vreo legătură „k"(din epekeina) cu acest credo = crez? Îl întreb pe acest Bănescu, care încă mai crede că e Vasile Bănescu, lucruri simpluțe pentru un teolog, ca să priceapă că el este un analfabet veritabil în materie de Biblie și teologie. Dacă nu știi ce este cuvântul, cum îți permiți să fii purtător de cuvântal Patriarhului? Ca să nu-l întreb acum, el fiind total nepregătit, ce este acela un purtător?

Pentru a informa cinstit cititorii acestui articol, vom reaminti că Arhiepiscopia Tomisului și Academia Tomitana au editat, în câțiva ani, 1000 de volume din Monumenta Romaniae Historica (unde există adevărate tezaure de documente cu scrieri și opere religioase ale străromânilor și românilor, unele chiar din anii 500).

De asemenea, am publicat pentru Arhiepiscopia Tomisului și Biserica Ortodoxă Română două manuscrise din Ioan Cassian, pe care le consider originale.

Și câteva pagini din Dionysius Exiguus pe care le consider, de asemenea, originale.

Numai manuscrise privitoare la Sinodul de la Niceea din anul 325, cu listele stabilite de Sinod și transcrise de Dionysius Exiguus pentru posteritate, am publicat peste 120 de volume. Din manuscrisele Patriarhiei din Constantinopol, furate sau distruse la 1453, am publicat 301 volume și peste 150 de papirusuri (papirusuri biblice, transcrise până în anii 600). Câteva zeci de volume, IPS Yeodosie, Arhiepiscopul Tomisului, le-a dăruit Bibliotecii Patriarhiei din Constantinopol, personal Patriarhului Bartolomeu I.

Arhiepiscopul Teodosie a vrut să refacem și Biblioteca lui Eminescu la care lucrasem mai demult cu Constantin Noica, marele meu maestru, și am publicat vreo 735 de volume. Plus două colecții care au fiecare câte 100 de volume (în chintesență, am selectat 100 de volume pe care le-am donat, împreună cu niște vrednici prieteni, unui schit românesc de la muntele Athos).

Să am vreo vină că n-a publicat până acum Bănescu nici o colecție de cărți religioase în 100 de volume? Să am eu vreo vină că nu știu care ierarh suprem a plagiat de zeci de ori în teza de doctorat?

Lucrurile ar putea sta foarte simplu, pentru milenara biserică ortodoxă a străromânilor și românilor, pentru România și pentru poporul român. Anume:

1. Să se reactiveze Mitropolia Tomisului, care îl avea pe Mitropolitul Marcus în fruntea sa încă din anul 325, când acest ierarh participa la Sinodul de la Niceea.

2. În anul 2025 se vor împlini 1700 de ani de la vestitul Sinod de la Niceea pe care îl consider, urmându-l pe marele meu maestru Noica, drept evenimentul simbolic fondator al Europei. Așadar, am putea avea un argument că noi suntem în Europa încă din vremea Sinodului de la Niceea și ar fi o onoare pentru Viena (care s-a numit la început, în latinește, Vindobona) să ne lase să intrăm și noi în spațiul Schengen...

3. La sărbătorirea celor 1700 de ani de la Sinodul de la Niceea din anul 325, Biserica Ortodoxă Română ca urmașă a cărei mitropolii și a cărui mitropolit va fi prezentă la marea sărbătoare care se anunță? Evident, va fi urmașa Mitropoliei Tomisului și toți credincioșii ortodocși vor fi urmași ai Mitropolitului Marcus al Tomisului.

4. Eu propun o pace inteligentă fiindcă altfel va fi un război în care vor pieri toate părțile beligerante.

Sunt câțiva ipochimeni, „din rândul celor ce n-au fost niciodată", care au făcut afirmații că eu aș vrea să conving Patriarhia Română să reactiveze Mitropolie Tomisului. Cititorii noștri trebuie să știe că proiectul Monumenta Romaniae Historica, în 1000 de volume, a fost propus întâiPatriarhului Daniel acum mai bine de vreo 7 ani și Patriarhul Daniel n-a răspuns niciodată până astăzi. Deși a cumpărat în secret mai multe dintre lucrările mele, între care și Integrala Manuscriselor Cantemir(primele 75 de volume), colecție pe care i-a arătat-o cu mândrie Patriarhului Chiril I al Moscovei, cu prilejul vizitei sale la București.

Vede orice om inteligent că Arhiepiscopia Tomisului și eu însumi am dorit să facem numai opere frumoase: să fundamentăm cinstit noblețea ortodoxiei române, onoarea țării noastre și să dezvăluim geniul poporului român.

Avem voie?

Cred că instituțiile fundamentale ale Statului Român sunt de acord cu noi și vor sprijini proiectul de reactivare a Mitropoliei Tomisului care este un proiect al poporului român și al Statului Român.

România trăiește în Europa, un continent care a intrat într-o eră complicată a războiului. Și România are nevoie de fundamente milenare.

Constantin Barbu,

Scriitor, DHC, membru titular al Academiei de Științe, Arte și Litere din Paris

PS: Într-un manifest mai încăpător vom publica și fotografii, liste, coperți, fragmente de manuscrise care vor ului pe oricine. Eu nu am nici un merit. Acestea fac parte din realitate.