Curtea Constituțională a României (CCR) a amânat joi, 20 mai, pronunțarea asupra neconstituționalității legii restricțiilor pandemice până pe 8 iunie. Cu două zile înainte, Coaliția pentru Apărarea Statului de Drept (CASD) a depus la CCR Amicus curiae privind excepția de neconstituționalitate a Legii nr. 55/2020.
La data de 18.05.2021, Coaliția pentru Apărarea Statului de Drept a depus la CCR, in dosarul nr. 2357D/2020, Amicus curie privind excepția de neconstituționalitate a Legii nr. 55/2020 care face obiectul acestui dosar, prin care a solicitat CCR să aibă în vedere la soluționarea excepției și următoarele aspecte:
1. În ceea ce privește motivele extrinseci privind neconstituționalitatea Legii nr. 55/2020 invocate privind nesolicitarea avizului Consiliului Economic și Social: un asemenea aviz nu a fost solicitat nici că către Camera Deputaților, nici de către Senat și nici de către Guvern, iar potrivit jurisprudenței constante a CCR, atunci când nu s-a solicitat avizul Consiliului Economic și Social, Curtea a constatat că legea este neconstituțională, în integralitatea sa, ca urmare a constatării viciilor de neconstituționalitate de natură extrinsecă care determină neconstituționalitatea legii examinate, în ansamblul său.
Am invocat în acest sens, deciziile CCR nr. 722/2020, 140/2019, 141/2019, 393/2019, 239/2020, 139/2019, 681/2018, 29/2020.
2. În ceea ce privește motivele extrinseci privind neconstituționalitatea Legii nr. 55/2020 invocate privind încălcarea principiului bicameralismului (care potrivit jurisprudenței CCR conduc la neconstituționalitatea legii, în integralitatea sa):
- din analiza comparată a documentelor privind inițierea și desfășurarea procesului legislativ în cauză, respectiv a proiectului de lege depus de Guvern, a formei adoptate de Senat, ca primă Cameră sesizată, și a celei adoptate de Camera Deputaților, în calitate de Cameră decizională, se poate constata că există deosebiri majore de conținut între forma inițiatorului, a primei Camere sesizate și forma adoptată de cea de-a doua Cameră;
- în urma introducerii de către Camera Deputaților a art. 5 și art. 6, pe de o parte, au fost introduse măsuri care nu au fost avute în vedere nici de către inițiator și nici de către Senat, majoritatea fiind măsuri restrictive de drepturi și libertăți fundamentale, iar pe de altă parte să se poată reduce exercițiul libertăților și drepturilor fundamentale care nu au fost avute în vedere nici de inițiator (raportat la Expunerea de motive) și nici de Senat, respectiv: dreptul la libertatea fundamentală (instituirea carantinei și izolării la domiciliu), dreptul la libertatea religioasă, dreptul la libertatea de circulație pe timp pe noapte și orice alt drept dacă se invocă prima teză a art. 5 alin. (2) lit. d).
- prin modificările și completările pe care Camera Deputaților le-a adus propunerii legislative adoptate de prima Cameră sesizată, referindu-se la ipoteze normative neavute în vedere nici de inițiator și nici de prima cameră, s-a ajuns în situația în care Guvernul poate să legifereze n materia restrângerii drepturilor și libertăților fundamentale, Parlamentul fiind lipsit de atribuțiile sale constituționale de singură autoritate legiuitoare care poate dispune restrângerea exercițiului drepturilor și libertăților fundamentale, în condițiile art. 53 din Constituție;
- modificările și completările aduse de Camera Deputaților nu păstrează concepția de ansamblu a proiectului legislativ;
- În Concluzie, Camera Deputaților s-a constituit ca unic legiuitor, cu încălcarea prevederilor constituționale care consacră principiul bicameralismului. Mai mult, configurația actului normativ adoptat de Senat este semnificativ diferită de cea supusă dezbaterii Camerei Deputaților, iar acest fapt nu rezultă dintr-o simplă restructurare a materiei, ci din adoptarea unor reglementări noi, care nu au legătură și nu derivă din reglementarea inițială.
Am invocat în acest sens, deciziile CCR nr. 1039/2012, nr. 323/2020, 561/2018, nr. 312/2018, nr. 377/2017.
3. În ceea ce privește motivele intrinseci de neconstituționalitate a art. 5, art. 65 și art. 66 ale Legii nr. 55/2020:
- Folosind în mod inadecvat tehnica legislativă a normei de trimitere către o normă care, la rândul său, poate fi prevăzută de alte acte normative, în mod vag identificate, legiuitorul a edictat dispoziții legale care sunt incapabile să își realizeze scopul pentru care au fost instituite. Astfel, art. 65 care stabilește faptele contravenționale, face trimitere la art. 5 care prevede la modul general tipuri de măsuri care se pot lua în starea de alertă, fără să prevadă și condițiile concrete în care acestea se aplică și nici organele care le aplică.
- Actele normative conexe nu sunt definite nicăieri și nu pot fi identificate cu ușurință de destinatarii normei care, prin generalitatea normei reprezintă întreaga populație a țării.
- Emitenții actelor administrative cu caracter normativ nu pot nici ei să fie identificați cu ușurință.
Astfel, având în vedere dispozițiile art. 72 alin (1) din Legea nr. 55/2020 potrivit cărora dispozițiile acestei legi se completează cu reglementările de drept comun aplicabile în materie, în măsura în care acestea din urmă nu contravin prevederilor Legii nr. 55/2020, s-a interpretat că Legea nr. 55/2020 se completează cu dispozițiile OUG nr. 2021 și drept urmare Comitetele județene pentru situații de urgență sau Comitetul Municipiului București pentru situații de urgență pot să emită acte administrative cu caracter normativ pentru punerea în aplicare a măsurilor prevăzute de Legea nr. 55/2020.
Totodată, ca urmare a dispozițiilor art. 72 alin. (2) din Legea nr. 55/2020 care prevăd că pentru starea de alertă instituită pentru prevenirea și combaterea unei pandemii COVID-19 nu sunt aplicabile dispozițiile art. 42 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 21/2004 privind Sistemul Național de Management al Situațiilor de Urgență, s-a interpretat că Hotărârile CNSSU și Hotărârile comitetelor județene/ Municipiului București pentru situații de urgență nu trebuie să fie publicate în Monitorul Oficial și sunt valabile și în lipsa publicării.
Toate acestea au generat, pe de o parte, punerea în imposibilitate a destinatarului normei de a cunoaște norma aplicabilă, iar pe de altă parte și acte administrative normative emise de organe diferite care reglementau aceeași măsură și care intrau în conflict.
Totodată, au fost perioade în care unele dintre măsurile prevăzute la art. 5 puteau fi dispuse de comitetele județene pentru situații de urgență în funcție de incidența cumulată a cazurilor pe ultimele 14 zile la mia de locuitori. Cetățenii puteau să aibă cunoștință de noile măsuri numai dacă aveau acces la internet și știau care este site-ul unde se publică respectiva hotărâre a comitetului județean pentru situații de urgență.
Aceeași a fost situația și în privința măsurilor instituite prin HG nr. 432/08.04.2021, de ex, prin care circulația era interzisă și magazinele alimentare se închideau după o anumită oră, în funcție de incidența cumulată a cazurilor. Cum actualizările zilnice ale ratelor se comunicau oficial la ora 13.00, până la ora respectivă nu cunoșteai ce măsuri se vor aplica în ziua respectivă.
În condițiile în care fiecare hotărâre de Guvern a avut aplicabilitate pe 30 zile, în toate hotărârile de Guvern s-a prevăzut că actele emise pentru punerea în executare a hotărârii de guvern pentru instituire stării de alertă și a hotărârilor de Guvern de prelungire a stării de alertă anterioare își mențin valabilitatea în condițiile în care dispozițiile lor nu contravin dispozițiilor noii hotărâri.
În concluzie, am solicitat Curții să constate că prevederile de lege supuse controlului de constituționalitate impun o obligație generală de a respecta un număr nedefinit de norme, cu dificultate identificabile, și stabilesc sancțiuni contravenționale, neincriminând fapte concrete, sunt caracterizate printr-o tehnică legislativă deficitară, motiv pentru care nu întrunesc exigențele de claritate, precizie și previzibilitate și sunt astfel incompatibile cu principiul fundamental privind respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor, prevăzut de art. 1 alin. (5) din Constituție, precum și cu principiul restrângerii proporționale a drepturilor și libertăților fundamentale, prevăzut de art. 53 alin. (2) din Constituție.
Atașăm:
• Amicus curiae depus: https://drive.google.com/file/d/1qPpfVxr9JCflsBwVtZ89fI7TSaf5dOJe/view?usp=sharing
• Jurisprudență CCR privind neconstituționalitatea legilor, în integralitatea lor, ca urmare a nesolicitării avizului Consiliului Economic și Social: https://drive.google.com/file/d/1LSlTT-W5ucAlqUjND2mjFHeDgRAhMIoM/view?usp=sharing
• Jurisprudență CCR privind neconstituționalitatea legilor, în integralitatea lor, ca urmare a încălcării principiului bicameralismului: https://drive.google.com/file/d/1E2DB70ATOxJ0fLREUE1df9STh98Sc4nJ/view?usp=sharing
Sau direct în conturile Media Root de la Banca Transilvania:
Autentifică-te sau înregistrează-te pentru a trimite comentarii.
Care este virusul care a stat la baza "pandemiei"?
Care sunt dovezile stiintifice ale existentei acestui virus?
"Onorata Curte, va rugam sa cereti institutiilor statului, care au distrus libertatile fundamentale si statul de drept in numele unui virus, sa prezinte si dovezile stiintifice de izolare, masurare, purificare, clasificare ale acestuia! Si sa justifice tot stiintific de ce au interzis autopsiile!" ATAT!
De-aceea nici nu se va face nimic, absolut nimic, pentru ca vorbim pe alaturi, mergem pe alaturi, ne invartim aiurea, in loc sa atacam exact punctul vulnerabil al acestei celei mai mari minciuni a umanitatii si sa-l introducem in orice dosar de judecata care are legatura cu abuzurile din aceasta pandemie indexistenta:
Unde este acest virus? Demonstrati ca exista!
P.S. Ah, stai! Cum sa dovedesti ceva ce NU exista?????