Prima alertă în comuna Dragotești, din Gorj, s-a dat la apariția unor indivizi cu un bolid de lux și cu o dronă trimisă să filmeze prin localitate. Apoi, primarul comunei s-a trezit ambuscat de trei ucraineni care veniseră cu milionul de euro în traistă să cumpere un teren care valora 150.000 de euro. Pretextul era construirea unor blocuri de locuințe pentru refugiați, însă interesele erau altele.
Ucrainenii cu valize în care înghesuie milioane de euro au început să vâneze pământuri românești prin țară. În mod dubios, după ce au mers și la Rovinari și Fărcășești, din Gorj, aceștia s-au înființat la o primărie din apropierea Complexului Energetic Oltenia, unde au pus ochii pe un teren de 7,2 hectare, pe care l-au și ”cartografiat” cu ajutorul dronei.
Ca o coincidență, de pe acest teren plecau galeriile unor mine intrate în conservare, care dețin cel mai valoros cărbune din țară, cu o putere calorică dublă față de cel pe care mai avem voie să-l extragem. Apariția a trei cetățeni ucraineni, cu un Porsche de lux și cu o valiză cu un milion de euro, care au intrat direct în sediul primăriei, a reușit să-l sperie pe edilul Vili Pasăre.
”Cu puțin timp înainte, mă anunțase un cetățean din comună că aceste trei persoane filmau cu o dronă. Au intrat peste mine în Primărie și s-au prezentat ca fiind niște investitori din Ucraina, un fel de trust de firme, și mi-au spus că sunt interesați de acest teren, că le place foarte mult și că vor să construiască blocuri pentru refugiații din Ucraina, pe care să le finalizeze până la sfârșitul anului. Mi-au zis să fac o hotărâre de consiliu ca să poată cumpăra terenul și că îmi dau pe loc un milion de euro, deși terenul valorează 150.000 de euro”, ne-a declarat Vili Pasăre, primarul comunei Dragotești, din județul Gorj. Cu două zile înainte, primarul fusese chemat la Prefectura Gorj pentru a se întâlni cu niște investitori, fără să i se spună de unde erau și ce fel de investiții voiau să facă, dar nu a reușit să ajungă. ”Eu le-am spus că nu îi cunosc și că am înțeles că sunt niște investitori care vor să facă producție, nu blocuri. I-am sfătuit să se ducă la București, la Cluj, în orașe mari, dar ei au insistat că vor aici, mai retras, cu pădure”, ne-a precizat primarul comunei Dragotești.
Minele au aparținut CE Oltenia
Prin 2007, Complexul Energetic Oltenia a cedat o suprafață de teren de peste 40 de hectare Primăriei Dragotești. Pe acest teren se aflau 5 mine care au intrat în conservare. ”Ucrainenii erau interesați doar de terenul din față, de la stradă, fiind un teren cu pădure, cu apă curgătoare, cu energie, în suprafață de 7,2 hectare. Galeriile a două dintre mine pleacă de pe terenul pe care-l voiau ucrainenii. În galerii se intra în costum, erau niște abataje curate și se extrăgea un cărbune cu o putere calorică de 2.400, în condițiile în care acum cărbunele în țară se extrage la 1.200 putere calorică. Eu le-am spus că acolo avem un Plan Urbanistic Zonal și este declarată zonă industrială, dar au zis că plătesc ei să schimbe PUZ-ul. I-am refuzat și le-am arătat că, în contextul cu războiul, sunt mai rezervat să fac această chestiune și că aș prefera să dau terenul unui gorjean, care vrea să facă investiții, să creeze locuri de muncă”, ne-a mai precizat primarul Vili Pasăre.
Deșeuri periculoase
Cu puțin timp în urmă, la Primăria Dragotești s-a înființat un afacerist român, care i-a spus primarului că vrea să depoziteze deșeuri periculoase în galeriile minelor și că are aprobare de la Ministerul Energiei. Bineînțeles că primarul nici nu a vrut să audă de așa ceva. Apoi, când primarul a propus înființarea unui parc fotovoltaic în perimetrul celor 40 de hectare a fost refuzat de minister. ”Acum vreo 4 ani de zile au venit niște turci la directorul general de la Complexul Energetic Oltenia și i-au cerut să-i vândă minele care urmau să se închidă, dar a refuzat, spunându-i că Turcia nu este în Uniunea Europeană”, a mai afirmat Vili Pasăre, primarul comunei Dragotești, din județul Gorj.
Parteneriat NAȚIONAL
Sau direct în conturile Media Root de la Banca Transilvania:
Autentifică-te sau înregistrează-te pentru a trimite comentarii.
Potrivit șefului misiunii ONU de monitorizare a drepturilor omului în Ucraina, forțele ucrainene au aplicat prizonierilor ruși rele tratamente care merg până la tortură, confirmând alte mărturii.
În cadrul unei conferințe de presă privind situația dificilă a civililor în conflictul ucrainean la 10 mai, Matilda Bogner, care conduce misiunea ONU de monitorizare a drepturilor omului pe teren, a confirmat că au fost aplicate rele tratamente prizonierilor ruși de către trupele ucrainene, relatează ziarul american The Hill .
"Am primit rapoarte credibile privind tortura, relele tratamente și detenția în regim de incomunicare de către forțele armate ucrainene a prizonierilor de război aparținând forțelor armate ruse și grupurilor armate afiliate", a declarat ea. Printre tratamentele inumane implicate, este posibil ca soldații capturați să fi fost "forțați să prezinte [...] scuze și mărturisiri și [supuși] la alte forme de umilință", a mai spus ea.
Matilda Bogner a denunțat o încălcare a regulilor fundamentale ale dreptului umanitar internațional, cerând Ucrainei, ca și Rusiei - acuzată la 22 aprilie de ONU de acțiuni "susceptibile de a constitui crime de război" - să ancheteze rapid și eficient toate acuzațiile de tortură și rele tratamente aplicate prizonierilor de război. De asemenea, ea a cerut celor două părți să "controleze efectiv [...] forțele lor pentru a preveni orice nouă încălcare", protecția prizonierilor fiind încadrată de Convenția de la Geneva.
Declarațiile reprezentantei ONU vin în sprijinul mai multor mărturii privind aceste rele tratamente din partea forțelor armate ucrainene, care au mers uneori până la execuții sumare, așa cum a relatat New York Times într-o anchetă publicată la începutul lunii aprilie ...
Crime de război au fost comise de batalionul Azov, potrivit unui fost soldat francez
Adrien Bocquet, un fost pușcaș în armata franceză, a povestit la Sud Radio , la 10 mai, cele trei săptămâni petrecute în Ucraina în cadrul unei acțiuni umanitare medicale, în timpul cărora a putut observa abuzuri. "Singurele crime de război pe care le-am văzut [...] au fost săvârșite de soldații ucraineni", a declarat el, adăugând că nu exclude în niciun caz un comportament similar din partea forțelor rusești. "Există și de partea ucraineană și nu vorbim despre asta", a spus el, protestând împotriva comentariilor făcute în mass-media de toți cei care nu au mers ei înșiși pe teren.
Revenind mai ales la batalionul Azov , Adrien Bocquet s-a declarat "șocat" de livrările de arme din Occident către luptători deschis neonaziști, despre care a relatat anumite conversații. "Râdeau spunându-și că, dacă vor da peste evrei și negri, îi vor tăia", a spus el, înainte de a relata împușcarea unor prizonieri ruși lipsiți de apărare, precum și a unor ofițeri care ar fi fost executați cu un glonț în cap. "Am văzut lucruri abominabile", a insistat el, concluzionând: "Dacă vă uitați la mass-media și dacă mergeți în Ucraina, nu luați o palmă, ci trei pumni".
De săptămâni întregi, pe rețelele de socializare circulă imagini cu abuzurile de care cele două tabere se acuză reciproc. Moscova deschisese la sfârșitul lunii martie o anchetă asupra unor posibile acte de tortură comise de forțele ucrainene asupra prizonierilor ruși, după difuzarea unor videoclipuri în care se putea vedea prizonieri împușcați în picioare fără motiv. La rândul său, ONG-ul Human Rights Watch (HRW) a cerut autorităților ucrainene să ancheteze aceste potențiale "crime de război" împotriva prizonierilor ruși. Organizația Națiunilor Unite și-a exprimat, în același timp, îngrijorarea cu privire la relele tratamente aplicate prizonierilor de război de ambele părți .
La 10 mai, Rusia a anunțat că nu va participa la sesiunea specială a Consiliului ONU pentru Drepturile Omului programată pentru 12 mai pentru a aborda "deteriorarea situației drepturilor omului în Ucraina", invocând "informații false în jurul evenimentelor din Boutcha și Mariupol ", localități în care Rusia este acuzată de moartea a sute de civili. Potrivit Mariei Zakharova, purtătoarea de cuvânt a diplomației ruse, absența țării sale de la această sesiune este justificată în special prin faptul că "crimele comise de soldații și naționaliștii ucraineni împotriva propriei populații civile nu sunt luate în considerare" .
https://youtu.be/ZoKnhXnp-Zk
"Am văzut crime odioase comise de Azov", povestește Adrien Bocquet intors din Ucraina.
Cu Adrien Bocquet, fost pușcaș al armatei franceze, autorul cărții "Ridică-te și mergi datorită științei", publicată la editura Max Milo, se întoarce după 3 săptămâni petrecute în Ucraina.
https://youtu.be/ZoKnhXnp-Zk