Acum, când Pavel Durov a fost arestat în Franța pentru că a refuzat să introducă cenzura pe Telegram - rețeaua de socializare al cărei proprietar este - ar fi bine să ne aducem aminte, sau să aflăm, cum a început și s-a dezvoltat totul:

Începutul

2015 – Excedată de criticile exprimate pe Facebook la adresa sa, Angela Merkel îi cere lui Mark Zuckenberg să șteargă comentariile și să blocheze conturile celor care o criticau pentru deschiderea manifestată în fața uriașului val imigrațional ce acoperea Germania.

Merkel îi acuza pe critici de "hate speech” și "rasism”.

Ea declara:

„Nu este numai datoria Statului să intervină când comentatorii cheamă la proteste pe rețelele sociale, dar și compania trebuie să facă ceva împotriva unor astfel de manifestări.”

Ministerul Justitiei, condus de socialistul Heiko Maas, înființează un Departament pentru controlul internetului, în fruntea acestuia fiind numită Anetta Kahane, fost informator STASI.

2016 - Procuratura orașului München deschide o anchetă împotriva lui Mark Zuckenberg pentru „complicitate și instigare la ura rasială”.

Sheryl Sandberg – directorul operațional Facebook – se deplasează în Germania pentru a lansa proiectul OnLine Civil Courage Initiative, menit să combată „rasismul” pe Facebook.

Germanul Martin Schultz, liderul Parlamentului european, face apel la realizarea și implementarea la nivel european a unor legi dure care să stopeze răspândirea știrilor false și dăunatoare în rețelele de socializare.

Comisia Europeană anunță că Facebook a ascuns adevărul în privința preluării WhatsApp și îl trece pe Mark Zuckenberg pe lista neagră, acuzându-l de încălcarea legislației antimonopol. Pentru că una este „complicitate și instigare la ură rasială”, la tribunalul din München, și alta este „încălcarea legislatiei anti monopol”, la Comisia Europeana de la Bruxelles, pentru care Facebook risca o amenda de 1% din venituri.

2017 – 5 aprilie: Guvernul Angela Merkel trimite în Budestag proiectul de lege „care prevede amendarea rețelelor sociale cu până la 50 de milioane de euro dacă nu înlătură rapid sau dacă nu blochează accesul la știri false, la conținut xenofob și la conținut care incită la ură”.

Bundestagul trebuie să adopte această lege până pe 24 septembrie, ziua alegerilor parlamentare.

Guvernul german se protejează introducând cenzura pe rețelele de socializare!

2017 – Mai: Reprezentanții Google, Facebook, Twitter , YouTube și Microsoft, semnează Codul de conduită al Comisiei Europene, prin care se angajează să blocheze sau să suprime, în 24 de ore, mesajele care incită la violență și ură.

În comunicatul Comisiei Europene se spune:

„Companiile IT susțin efortul depus de Comisia Europeană și de Statele membre ale UE pentru a face față provocării care constă în a ne asigura că platformele on-line nu oferă posibilitatea propagării virale a mesajelor ilegale care îndeamna la ură, în mediul on-line. Ele împărtășesc astfel….RESPONSABILITATEA COLECTIVĂ ȘI ONOAREA DE A PROMOVA ȘI FACILITA LIBERTATEA DE EXPRESIE în lumea on-line.”

Urmând exemplul guvernului Merkel, Comisia Europeana se protejează „promovând” și „facilitând” cenzura, pe care o numește însă „libertate de expresie”!

Iulie 2017 – Facebook declanșează și în Romania campania de combatere a distribuitorilor de știri false. Prima victimă: cunoscutul site de satiră TimesNewRoman.ro, care, cenzurat, ajunge peste noapte de la câteva mii de like-uri și câteva sute de share-uri pe postare la zece like-uri și câteva share-uri!

Site-ul figurează pe o listă lungă ce cuprinde și alte site-uri ce răspândesc „știri false”, „dezinformări” și „teorii ale conspirației”.

De monitorizarea lor se ocupa observatori specializați, de la verificasursa.ro. Bineînțeles, între observatorii ce veghează la menținerea unei atmosfere sănătoase, în rețeaua Facebook germană și cea românească și „miliția internetului” din China, cu cei 40000 de „observatori” ai săi, nu există nicio legatură.

1 octombrie 2017 - Bundestagul adoptă legea NetzDG „care prevede amendarea rețelelor sociale cu până la 50 de milioane de euro dacă nu înlătură rapid sau dacă nu blochează accesul la știri false, la conținut xenofob și la conținut care incită la ură”.

Ce știri sunt false, ce postări sunt xenofobe, sau care sunt cele care incită la ură, hotărăsc cenzorii Departamentului din Ministerul Justiției, însărcinat cu monitorizarea și controlul Internetului și al rețelelor de socializare.

Heiko Maas, ministrul Justitiei, declară:

„Libertatea de expresie se oprește acolo unde începe Codul Penal”.

Federația germană a ziariștilor și Federația patronilor de presă germani decid, în sfârșit, să reacționeze împotriva limitării libertății presei și a libertății de expresie, acuzând însă nu guvernul german, ci Facebook, pentru că „a decis limitarea libertății presei și a libertății de exprimare în Germania”!

Continuarea

2018 - Sub sloganul „Jurnalismul etic împotriva discursurilor care îndeamnă la ură”, Comisia Europeană lansează „Ghidul Respect Cuvintelor”, în realitate un îndrumator ideologic pentru ziariștii europeni, cu sugestii și linii directoare pentru tratarea subictelor sensibile: imigrație, islamizare, islam, minorități, antirasism, populism, extremă dreapta.

Așadar, după Codul de Conduită pentru marile companii IT, Ghidul de conduita pentru ziariști.

2019 - Socialista Christine Lambrecht – ministrul german al Justiției – lansează proiectul de lege îndreptat împotriva urii pe internet.

Legea obligă providerii de internet, site-urile și rețelele sociale să transmită organismelor guvernamentale, serviciilor de informații, poliției și organelor vamale, datele personale ale internauților care se fac vinovați de ură și discurs care incită la ură.

2020 – 15 decembrie: Comisia Europeană trimite spre aprobare Parlamentului European, Digital Services Act (DSA), Legea privind Serviciile Digitale, care urmărește conținutul ilegal, moderația, dezinformarea și discursul care instigă la ura.

Legea are dispoziții mai restrictive decât Codul de Conduită al UE și obligă toti giganții IT să-și deschidă algoritmi de supraveghere și să modereze conținutul pe platformele lor.

Această lege pune de acord NetzDG german, legea austriacă Kommunikationsplattformen-Gesetz și draconica „Loi Avia”, declarată neconstituțională de Curtea Constituțională a Franței.

Legea a fost inițiată de Margrethe Vestage, vicepreședintele Comisiei Europene și de Thierry Breton, Komisarul pentru piața internă.

2021 – Iulie: Uniunea Europeană aprobă supravegherea în masă a conversațiilor private ale cetățenilor UE!

537 de membri ai Parlamentului European (133 de voturi contra, 24 abțineri) au votat DA pentru # Chat Control – o legislație care le va permite providerilor de internet să caute automat conținutul presupus suspect în emailurile și conversațiile private, de pe platformele de mesagerie, ale tuturor cetățenilor UE, și apoi să alerteze forțele de ordine!

Unde s-a ajuns

2022 – Aprilie: Elon Musk cumpără Twitter și declară:

„Libertatea de exprimare este temelia funcționării unei democrații, iar Twitter este piața publică digitală unde problemele importante pentru viitorul umanității sunt dezbătute”.

22 aprilie - Parlamentul European votează Digital Services Act ( DSA).

27 aprilie – Komisarul Thierry Breton, părintele DSA, îl avertizează pe Elon Musk că va trebui să–și revizuiască opinia privind libertatea de exprimare și să respecte legile europene privind moderarea, transparența și discursul care instigă la ură, altfel Comisa Europeana va amenda Twitter cu 6% din venitul anual și îi va interzice să opereze în Europa!

Cum va continua? Cu arestări și condamnări la închisoare!

Lucru care se întamplă deja în UK și Germania, Pavel Durov fiind doar vârful aisbergului!