Documentele declasificate de Președintele României pe 04.12.2024:

Document CSAT Ministerul Afacerilor Interne

Document CSAT Serviciul de Informații Externe

Document CSAT Serviciul Român de Informații I

Document CSAT Serviciul Român de Informații II

Document CSAT Serviciul de Telecomunicații Speciale

Sumar

●        Documentele nu oferă nicio dovadă concretă de interferență a statului rus în alegerile prezidențiale din România sau de legături între candidatul Călin Georgescu și Rusia.

●        Acesta este aproape sigur motivul pentru care nu se pot dispune măsuri juridice speciale. Tehnic, nu există bazele legale pentru așa ceva, cel puțin nu pe baza acestor documente.

●       Termenul cel mai important și exploziv folosit în aceste documente (de către SRI) este „actor statal”. Documentele nu aduc nicio dovadă și nu explică analitic în nici un fel decizia de a folosi acest termen. Termenul este o afirmație fără nici un fel de acoperire.

●       Dimpotrivă, în măsura în care explică ceva, documentele indică în mai multe feluri că în cazul campaniei Georgescu este vorba pur și simplu de tehnici foarte bune de marketing digital, care i-au conferit un avantaj comparativ „exponențial” (conform SRI).

●        Documentele oferă doar informații disparate, circumstanțiale, de multe ori triviale, prezentate într-un mod care lasă loc larg de interpretări. Tonul și termenii folosiți sunt exclusiv de natură să alimenteze un narativ anti-Georgescu în spațiul public.

●        Ca produse de intelligence, documentele sunt de o calitate foarte proastă în raport cu standardele aliate. Ele conțin inclusiv contradicții, erori și imprecizii flagrante. Limbajul este de multe ori aproximativ iar termeni-cheie nu sunt definiți (de exemplu, diverse forme ale noțiunii de „rețea”). În mare parte documentele sunt simplă maculatură, cu majoritatea informațiilor circulate anterior (dupa 24 nov.) în spațiul public.

●        Documentele sunt doar note informative, nu fac interpretări/aprecieri și nu conțin concluzii analitice clare (prezentate separat de partea de informare). Ele fac doar cel mult afirmații punctuale (majoritatea, neacoperite, fără nicio discuție despre surse sau dovezi). Aceasta este probabil o metodă a Serviciilor de a se proteja politic. Interpretările ulterioare din mass-media nu sunt, așadar, bazate pe concluzii ale statului român.

●        Documentele sunt de asemenea redactate în puncte-cheie. Este important de înțeles, așadar, că avem de-a face cu informații declasificate doar parțial, și că există posibilitatea ca elementele redactate să schimbe sensul textului.

●        Nota informativă prezentată de SIE nu a fost de fapt declasificată. Președintele doar a publicat un „extras neclasificat”. Nota SIE rămâne secretă. Motivul cel mai probabil este că acest document le contrazice pe celelalte.

●        Documentele indică, într-adevăr, posibile nereguli legate de declararea finanțării campaniei lui Călin Georgescu, dar aceasta este un aspect întâlnit des în campanii (în toată lumea) și care ar trebui investigat și în cazul altor candidați. În orice caz, documentele nu fac nicio sugestie că este vorba de finanțări străine, cu atât mai puțin din Rusia.

●        Singurele lucruri concrete notate ca fiind identificate specific în aceste documente la nivelul zilei votului de 24 nov. sunt: 100 de conturi TikTik de influenceri plătiți să distribuie conținut în jurul a 3 hashtaguri care nici nu-l menționează pe Călin Georgescu; 797 de conturi create înainte (!) de lansarea TikTok; 1088 de useri pe un grup de „coordonare” pe Telegram (similar tuturor campaniilor de peste tot); și 381000 de dolari plătiți unor influenceri.

●        ÎN CONCLUZIE: documentele CSAT declasificate de către Președinte nu oferă absolut nicio bază concretă, reală, pentru scenariile și retorica din spațiul public legată de un „atac” al Rusiei asupra României sau de legături cu Rusia a campaniei lui Călin Georgescu. Aceste documente, în sine, nu pot constitui un argument rațional împotriva acestui candidat, pentru că nu demonstrează nimic.

De notat separat că decizia de a utiliza produse de intelligence – mai ales materiale care nu aduc nimic nou și nicio dovadă concretă pentru acuzațiile din spațiul public – într-un punct cheie al procesului electoral este o decizie ultra-politică de cea mai mare gravitate,

//// Notă tehnică: în cele ce urmează, textul în litere romane rezumă puncte din documentele originale, iar textul în litere italice reprezintă elementele de analiză proprie. ////

Analiză document MAI – puncte cheie

Documentul MAI este cel mai superficial din cele relevante.

● MAI vorbește de la început despre o „campanie electorală neetichetată” pe Tik-Tok. Specifică „100 de influenceri” care au fost implicați. Mai jos în document MAI afirmă ca a găsit „aproximativ 130 de conturi TikTok” care au diseminat cele 3 (trei) hashtag-uri legate de Călin Georgescu (#echilibrusiverticalitate, #prezidentiale2024, #unliderpotrivitpentrumine).

           Comentariu: În traducere liberă, MAI se concentrează pe 100-130 de conturi specifice care au împins trei hashtaguri. Toată discuția despre campania lui Georgescu este practic despre această schemă (una foarte standard în marketing) care a generat valul de vizualizări (adică, ceea ce în mass media se numește „operațiunea de influență rusească”).

● MAI mai spune și că „majoritatea postărilor de acest tip” (conținut cu aceste hashtag-uri) nu au fost „marcate ca reclame plătite”. Ulterior, în alt paragraf, MAI chiar precizează că „majoritatea influencerilor nu au cunoscut faptul ca promovează un candidat anume”.

Comentariu: Deci MAI însuși admite, practic, că acestea (adică majoritatea campaniei online a lui Georgescu) nu erau mesaje de promovare ale unui candidat, deci nu aveau de ce să fie marcate ca publicitate electorală.

● MAI afirmă că „în intervalul 13-26 nov.”, „trendurile de promovare a conținutului video asociat mai multor hashtag-uri” utilizate în campania lui Calin Georgescu au „ajuns pe locul 9 la nivel mondial”. Același paragraf spune că „nu a fost identificată o amplificare artificială” până pe 24 nov, și de asemenea specifică faptul că „explozia numărului de vizualizări, de ordinul sutelor de milioane” a venit după 25 nov, adică după Turul 1.

Comentariu: Aici MAI se joacă cu datele și cuvintele ca să inducă mesajul incorect (preluat între timp in mass-media) că promovarea lui Georgescu ajunsese pe locul 9 mondial pe TikTok în zilele dinaintea votului. Dar la o citire atentă, e clar că „locul 9 mondial” se referă strict la efectul post-vot (25, 26 nov.) când evident toată lumea a început să-l caute pe Georgescu pe TikTok. Faptul e că MAI nu spune nimic concret despre cum a evoluat campania înainte de ziua votului. Mai mult, afirmă că nu a existat o „amplificare artificială”, adică prin boți.

● MAI notează, în treacăt, o paralelă cu „situații similare” legate de alegerile din Moldova. Adică același tip de metodă în care conținut „neutru” distribuit de influenceri este ulterior preluat și comentat de alte conturi.

           Comentariu: Faptul că aceeași tactică de marketing a fost observată și în Moldova nu înseamnă, în sine, nimic. Este posibil să fi fost folosită și în alte țări, și inclusiv în context comercial (promovare de produse). Iar în România e posibil să fi fost folosită și de alți candidați – nu știm, iar MAI nu specifică și nu trage concluzii. O tactică de marketing, tehnic disponibilă oricui, nu este nimic malign în sine – decât dacă e pusă în relație cu actori specifici și cu intenții specifice, determinate ca atare. MAI nu face nimic din toate astea.

● Într-o secțiune distinctă, MAI face observații legate de câteva persoane. Secțiunea e redactată masiv, deci foarte incertă. Unul din indivizi este notat ca fiind implicat în strângerea de semnături pentru Călin Georgescu, și pentru simpatii și activități neo-legionare. Apoi sunt prezentați, se pare, alți câțiva indivizi interlopi care au „condus o campanie de promovare” pe TikTok pentru Georgescu, și „au susținut financiar campania electorală a lui Călin Georgescu”.

           Comentariu: MAI ar trebui să verifice și pe cei implicați în strângerea de semnături pentru alte partide, în vederea unor posibile simpatii comuniste. Legat de celelalte persoane (interlopii), „revelațiile” MAI nu au nimic deosebit. Toate campaniile și candidații din toată lumea primesc susținere (inclusiv financiară) din tot felul de colțuri, inclusiv unele mai mult sau mai puțin dubioase. Nu e nimic nou sau specific lui Georgescu aici. MAI ar trebui să investigheze la fel de atent și pe ceilalți candidați. Merită menționat că fraza „au susținut financiar campania electorală a lui Călin Georgescu” (pe TikTok) este imprecisă. Nu este clar care este definiția exactă a MAI pentru „campanie electorală” (având în vedere, cum s-a arătat, că MAI însuși admite implicit că hashtagurile în cauză nu erau strict „electorale”, întrucât nici cei care le-au diseminat nu știau că au legătură cu vreun candidat.) Până aici, afirmația binecunoscută a lui Călin Georgescu legată de „costuri zero” pentru campania electorală din partea sa, este tehnic corectă.

● MAI mai face și o paralelă între „campania informațională” legată de Georgescu, numită „Echilibru și Verticalitate”, și campania „Frate lângă Frate” derulată de ruși în Ucraina înainte de invazie. Elementele comune notate de MAI sunt: „manipularea unor micro-influenceri legitimi” și coordonarea acestor influenceri via Telegram.

           Comentariu: Din nou, aici MAI prezintă o tehnică standard de marketing/diseminare de conținut, care a fost observată și în Ucraina. Este interesant că exemplul Ucrainean este oferit separat de cel Moldovenesc, și că nu se face legătura între ele. Cum spuneam mai sus, aceste tehnici sunt logice și standard pentru orice tip de campanie de diseminare de conținut. Faptul că le-au folosit și rușii în Ucraina nu însemnă în sine nimic fără a fi pus într-un context mai precis, pentru că foarte probabil au fost folosite și în multe alte țări și contexte. Coordonarea prin Telegram e prezentată ca ceva special sau dubios, dar această platformă e larg utilizată în scopuri similare de multe alte campanii.

Analiză document SIE

 Documentul SIE este irelevant.

● Documentul SIE conține aprecieri generale despre abordarea de război informațional a Rusiei față de România, precum și câteva aspecte puțin mai detaliate legate de unele tactici, tehnici și proceduri folosite de ruși. Toate aceste informații sunt disponibile și din surse deschise, și toate aspectele discutate sunt binecuonscute oricărui expert academic în acest domeniu.

           Comentariu: Documentul SIE nu are nicio legătură și nu face nicio referire la cazul Călin Georgescu. Este probabil menit să ofere un context conceptual pentru discuții. Din punct de vedere teoretic și practic, nu e nimic special aici. Dar cel mai important de notat e că documentul SIE este un „extras neclasificat” din nota prezentată de SIE pe 28 nov, și nu nota în sine. Cu alte cuvinte, nota informativă a SIE nu a fost declasificată de președinte, deși dintre toate Serviciile, SIE este cel mai în măsură să evalueze un posibil „factor rusesc”. Motivele ținerii notei SIE la secret nu pot fi decât două: ori contrazice restul documentelor și-l absolvă be Călin Georgescu (și poate schimbă total sensul întregului narativ din spațiul public), ceea ce este probabil; ori îl incriminează pe Georgescu prin dovezi concrete, dar se vrea folosirea notei doar la un anumit moment (puțin probabil). Motivul eventual al „protecției surselor” se exclude, pentru că nota SIE s-ar fi putut publica în format redactat ca și celelalte.

Analiză document SRI (partea I, nr.1742) – puncte cheie

Documentul SRI (partea 1) este cel mai problematic (profesional vorbind).

● În primul paragraf SRI vorbește fără nicio urmă de îndoială de o „campanie de promovare agresivă”, de „eludarea legislației” electorale, și de „exploatarea algoritmilor” în favoarea lui Călin Georgescu.

           Comentariu: SRI deschide pe un ton dur și categoric, atipic pentru practicile normale în producția de intelligence, ceea ce sugerează clar o agendă. Dar legat de cele trei elemente enumerate de SRI, nici unul din ele nu este „incriminatoriu”, nici măcar în raport cu legislația. De notat că SRI se referă la o „eludare” nu „încălcare” a legislației.

● SRI notează că promovarea „masivă” pe TikTok a lui Georgescu s-a făcut prin conturi coordonate ce au „publicat activ conținut electoral, atât cu ajutorul algoritmilor de recomandare cât și prin promovare plătită.”

           Comentariu: Folosirea conturilor coordonate a fost notată și de MAI, cum am văzut – cei 100 de influenceri. Termenul „conținut electoral” în contextul dat este incert, din nou conform notei MAI, cum am vazut, întrucât conținutul respectiv (pe hashtaguri) nu făcea legătură directă la niciun candidat. În plus, aici SRI face o afirmație contradictorie, posibil dintr-o eroare de înțelegere. Practic, SRI spune că „publicarea activă” se face „cu ajutorul algoritmilor de recomandare”; dar dacă publicarea se face algoritmic, nu poate fi și „activă” în același timp, adică prin acțiunea utilizatorului. Analiștii SRI ori nu înțeleg subiectul, ori se exprimă imprecis și neprofesionist (voit sau nevoit).

● SRI spune că „rețeaua de conturi asociată lui Călin Georgescu a fost formată inițial din 25000 de conturi” pe TikTok, care au devenit „foarte active” cu două săptămâni înainte de alegeri.

           Comentariu: Aceasta e o afirmație extrem de serioasă a SRI, care a influențat puternic dezbaterea publică din România. Prima problemă aici este că SRI determină precis un număr perfect rotund, de 25000, nici mai mult, nici mai puțin, ceea ce e imposibil. De asemenea, SRI nu dă absolut niciun fel de sursă sau explicație despre cum a determinat această cifră. Altă problemă e cu definiția frazei, „rețeaua de conturi asociată lui Călin Georgescu”, pe care SRI nu o explică, și care poate însemna diverse lucruri. De exemplu, definiția poate include conturi ale publicului de pe TikTok care au partajat/răspândit organic conținut legat de Georgescu (unul din cele trei hashtaguri, sau orice ar fi), atunci când le-a apărut pe ecran; asta poate fi considerată „asociere cu Călin Georgescu”. Este foarte problematic, și neprofesionist, ca SRI să facă o asemenea afirmație explozivă într-un produs de intelligence, fără nici un fundament, explicație sau definiție. Așadar cifra de 25000 nu are niciun fel de acoperire și nu poate reprezenta un argument serios în nicio dezbatere publică.

● SRI spune că „797” din conturile „care au format inițial rețeaua de susținere” au fost create încă din anul 2016.

           Comentariu: E o afirmație penibilă, care doar întărește sentimentul că documentul SRI este neprofesionist și/sau improvizat pe grabă (deci foarte expus erorii). În 2016 abia s-a lansat Douyin, platforma premergătoare TikTok-ului. TikTok în sine s-a lansat în 2017. SRI încearcă să sugereze, cel puțin bizar, că a existat un plan pentru campania lui Georgescu pe TikTok (din 2024) încă dinainte de a se lansa TikTok. Cum se întâmplă pe toate platformele social media, multe conturi sunt reciclate de-a lungul timpului în diverse rețele de marketing și alte scopuri comerciale (și chiar politice). Nu e nimic ciudat sau suspect aici. De notat termenul „rețea de susținere”, care probabil e diferit în mintea SRI de „rețeaua de conturi asociate lui Georgescu”, discutată la punctul anterior.

● SRI notează că „nu au fost utilizate resurse tehnice comune” precum adrese IP, ceea ce îngreunează „activitățile de identificare a amplorii rețelei pe baza utilizării unei infrastructuri comunie (aspect caracteristic rețelelor de boți)”.

           Comentariu: În traducere liberă, SRI zice că nu s-au folost boți. Nici MAI nu a menționat boți. De asemenea, aici SRI spune că e greu să determine „amploarea rețelei” (din nou, nu e clar ce înțelege SRI prin rețea), tocmai pentru că e vorba de conturi individuale (aproape sigur operate manual) cu IP unic. Cifra de „25000” discutată mai sus este și mai bizară în aceste condiții, cu SRI afirmând că de fapt e greu să cuantifice rețeaua.

● SRI intră mai în detaliu în subiectul coordonării „activității conturilor din rețea” prin intermediul Telegram, subiect discutat și în documentul MAI. SRI dă date despre canalul de coordonare prin Telegram, @propagatorcg: creat în iunie 2024, cu 1088 de abonați pe 24 nov. și 3755 de abonati pe 28 nov., care primesc instrucțiuni pentru lăsarea de comentarii” și „distribuirea de postări” etc. SRI mai spune și că din 2022 s-au creat mai multe grupuri de Telegram cu „susținători” ai lui Georgescu, unde se promova „narativa” lui.

           Comentariu: SRI prezintă majoritatea acestor detalii într-o casetă separată, oricum redactată imprecis, cu funcție de „notă de subsol” mai extinsă. Asta confirmă, așa cum se și vede, că aceste detalii tehnice sunt secundare, și nu dovedesc nimic ilegal sau malign în sine. Practic avem o descriere mai dealiată a unui mecanism de marketing foarte bine pus la punct, dar de dimensiuni incerte. Grupuri (și grupuri de grupuri) de coordonare de campanie politică, de multe ori dedicate în mod specific amplificării/partajării de mesaje ale campaniei, există în toate partidele din România și de peste tot, în țări occidentale. Cel puțin pe baza a ce descrie SRI aici, campania lui Georgescu apare chiar ca destul de modestă.

● SRI notează de asemenea „crearea și utilizarea în susținerea lui Călin Georgescu” a unor conturi TikTok care au „utilizat în fals sigla SRI”, care aveau „peste 100000 de like-uri”, și unde s-au făcut „postări de susținere a candidatului” în comentarii.

           Comentariu: Un alt punct bizar în documentul SRI. Argumentul este forțat și de asemenea foarte vag: SRI se plânge de un număr nedeterminat de comentarii pro-Georgescu pe niște conturi care (probabil de mult) foloseau sigla SRI; dar nu menționează dacă și alți candidați sau partide au primit asemenea comentarii favorabile (ceea ce e foarte posibil). În orice caz, acest punct nu are legătură cu subiectul documentului SRI oricum, legat de posibile influențe străine.

● Legat de TikTok în sine, SRI spune că plaforma a catalogat „postările cu conținut pur electoral” ale „conturilor asociate rețelei care-l promovează pe Călin Georgescu” ca „postări de divertisment”. Asta a „crescut preferențial” vizibilitatea lui Georgescu, pe când conținutul celorlalti candidați a fost „filtrat masiv”, diminuându-le „exponențial” prezența „în online”.

           Comentariu: Din nou, aici SRI foloseste limbaj și concepte imprecise. Dar per total SRI practic spune că cei care au condus campania lui Georgescu au reușit să „păcălească” algoritmul TikTok și să obțină un avantaj masiv prin clasificarea mesajelor lui ca „divertisment”. SRI nu sugerează că a existat o conspirație între TikTok (compania în sine) și Georgescu; și, cum a spus din primul paragraf, SRI nu sugerează că s-au încălcat legi, doar că s-au „eludat”. Adică oamenii lui Georgescu pur și simplu au fost mai deștepți, și au făcut mult mai mult cu mai puțin. Deci SRI însuși oferă cea mai clară explicație pentru „miracolul” exploziei pe TikTok a lui Georgescu: nu e vorba nici de ferme de boți, nici de ceva ieșit din comun pe partea de grupuri de coordonare și partajare, cu atât mai puțin de ajutor rusesc. Ci e vorba că au venit cu o găselniță care a făcut algoritmul TikTok să-i dea un avantaj exponențial (cuvântul SRI-ului) lui Georgescu.

● La final, SRI intră în detalii legat de finanțarea campaniei lui Georgescu. Îl identifică pe Bogdan Peșchir, al cărui cont, „bogpr”, a „realizat donații” pe TikTok de peste 1 milion euro, fiind „implicat” în „finanțarea promovării lui Călin Georgescu”. SRI notează că „bogpr” a efectuat plăți de 381000 de dolari „către utilizatori ai unor conturi de TikTok implicați în promovarea” lui Georgescu, în luna premergătoare scrutinului.

           Comentariu: Ca de multe ori în acest document, textul SRI-ului este imprecis, neprofesionist, și lasă loc de interpretări. De exemplu, nu e clar în ce măsură cei 1 milion de euro sunt legați de finanțări pentru campania Georgescu, având în vedere că „bogpr” / Bogdan Peșchir era deja o personalitate a TikTok-ului unde avea o activitate de PR masivă separat de povestea Georgescu. Singura informație concretă legată de subiectul documentului pe care o dă SRI este suma de 381000 de dolari (interesant că SRI foloseste euro pentru una din sume, dolari pentru alta, în același paragraf) pe care o leagă explicit de campania Georgescu. Dar acest gen de întrebări legate de finanțări de campanie sunt frecvente în toate democrațiile, iar în acest caz suma e oricum relativ mică. Trebuie investigat, desigur, dar SRI nu oferă aici niciun fel de „armă a crimei”, cu atât mai puțin ceva legat de Rusia.

Analiză document SRI (partea 2, nr.1743) – puncte cheie

Documentul SRI (partea 2) este cel mai contradictoriu.

● SRI se concentrează pe aspectele de securitate cibernetică din jurul alegerilor. SRI notează că au fost identificate peste 85000 de atacuri cibernetice „în acest context”.

           Comentariu: În primul rând, aceste aspecte nu au legătură cu campania și cu Georgescu; astfel de atacuri cibernetice au loc în mod regulat în jurul alegerilor (și nu numai) în mai toate țările aliate. Domeniul cyber e complex și clasificarea unui „atac” variază. Sunt țări occidentale care raportează niveluri medii de zeci de mii de atacuri cibernetice pe zi. Cifra de 85000 este un vârf de așteptat, și nu este neapărat ceva „șocant” pentru experții din domeniu.

● SRI reia argumentul din celălalt document (nr.1742) și subliniază că Georgescu „a beneficiat de un tratament preferențial”, neavând conținutul său marcat ca unul politic, ceea ce i-a dat un avantaj „exponențial” prin comparație cu contracandidații săi.

           Comentariu: În mod ciudat, există o suprapunere parțială între textul acestui document și cel SRI Partea1, cu unele pasaje, ca aici, repetate aproape identic. Poate fi o eroare sau poate fi o metodă de a sublinia acest punct-cheie, adică faptul că resortul principal al avantajului lui Georgescu pe TikTok a fost pur si simplu felul în care a fost marcat conținutul său pe platformă.

● SRI declară că „concluziile analizei actuale” relevă faptul că „activitatea conturilor ar fi fost coordonată de către un actor statal, care ar fi utilizat un canal alternativ de comunicare pentru rostogolirea mesajelor pe platformă”.

           Comentariu: Această afirmație este de o gravitate maximă, dar SRI nu oferă nicio dovadă, sursă sau explicație. Afirmația vine din senin, nesusținută de niciun fel de comentarii sau indicii contextuale, și vine în contra tuturor celorlalte aprecieri din restul documentelor. De asemene, afirmația nu oferă detalii legate de perioada și nivelul de implicare a acestui presupus „actor statal”, sau despre ce se înțelege prin „coordonare”, un termen discutat chiar de SRI în celălalt document unde detalia coordonarea pe Telegram. Sunt aici contradicții, imprecizii, lipsă de context, și mai ales lipsa argumentației intenției. Acest tip de apreciere/concluzie, într-un produs de intelligence, este în mod normal argumentat serios; SRI aruncă doar o frază într-o listă de puncte de discuție. Însuși termenul de „actor statal” nu e clar în acest context, putând avea diverse înțelesuri. Se observă de asemenea ca pagina pe care se regăsește această afirmație este redactată neglijent, aproape în limbaj colocvial, și are un alt format decât restul documentului.

● Câteva rânduri mai jos SRI spune că „în spate este o firmă foarte bună de digital marketing” și că „practic, sunt voluntari coordonați (mass guerrilla political campaign)”.

           Comentariu: Aceasta este contradicția-cheie care ar trebui să închidă discuția în jurul întregului subiect Georgescu. SRI însuși spune, pe de o parte, că totul a fost coordonat de un „actor statal”, dar apoi zice că în spate e de fapt o firmă de marketing. Cele două se exclud. Dintre ele, „actorul statal” este evident ipoteza greșită, nu doar din motivele arătate la punctul anterior ci și pentru că toate documentele declasificate tind să suțină, în mare, teoria „firmei de marketing”. SRI chiar și identifică tipul de tehnică utilizată (mass guerrilla political campaign), care nu e o invenție sau „operațiune specială” la nivel de „stat”, ci este o abordare foarte bine cunoscută. În același timp, prin confirmarea faptului că ascensiunea lui Georgescu pe TikTok e rezultatul unei campanii de digital marketing, se închid scenariile legate de o implicare rusească.

Analiză document STS – puncte cheie

Documentul STS este irelevant pentru caz.

● STS discută despre sistemul informatic național care facilitează procesul electoral și despre rolul și activitățile STS în asigurarea integrității acestui proces din punct de vedere tehnic. STS notează că „au fost blocate cu succes toate atacurile cibernetice identificate” pe parcursul alegerilor și că „nu există niciun fel de indiciu privind alterarea integrității datelor” legate de rezultatele votului.

           Comentariu: Este un raport formal, tehnic, care confirmă că rezultatele înregistrate în Turul 1 corespund cu ce s-a votat în realitate și că nu au intrat hackerii ruși (sau alții) în sistem să schimbe cifrele. Documentul nu menționează și nu are nicio legătură cu tema de fond (campania lui Călin Georgescu).

FINAL