Țările est-europene devin tot mai polarizate în ce privește sprijinul acordat de UE Ucrainei. Alegerile prezidențiale din 2024 din Republica Moldova au fost câștigate de președinta pro-europeană Maia Sandu în urma unui al doilea tur tensionat și plin de emoții.

 

Scrutinul a fost caracterizat drept o alegere între Europa și Siberia și a fost însoțit de un referendum pentru modificarea constituției pentru aderarea la UE, referendum care a trecut la limită, cu voturile diasporei, în condițiile în care in Federația Rusă au fost deschise doar câteva secții de vot. În România, Curtea Constituțională a anulat alegerile prezidențiale, după ce primul tur a fost câștigat de un candidat NATO-sceptic și eurosceptic. În Austria alegerile parlamentare au fost câștigate de un partid socotit populist sau de-a dreptul extremist, partid care are șanse să ajungă la guvernare, în ciuda cordonului sanitar pe care au încercat să-l creeze partidele tradiționale.

În Croația, alegerile prezidențiale de pe 12 ianuarie au fost câștigate de președintele în exercițiu, Zoran Milanovici, un critic dur a sprijinului acordat de Vest Ucrainei. Milanovici a obținut o victorie zdrobitoare în turul al doilea, cu aproape 75% din voturi. Milanovici este de departe cel mai popular politician din Croația, iar ținta sa principala este premierul Andrej Plenkovici, un diplomat pro-european susținut evident de Bruxelles. Milanovici spune că premierul este corupt, că UE nu este o organizație democratică, că este condusă de oficiali nealeși cu o mentalitate ”fie îmi ești prieten, fie îmi ești dușman” în ce privește Ucraina. Milanovici a spus mereu că Croația nu trebuie să se implice în vreun fel in conflictul dintre Rusia și Ucraina. A împiedicat deja participarea Croației la doua misiuni NATO pentru a antrena trupele ucrainene în afara Ucrainei, lucru care l-a nemulțumit pe premierul Plenkovici. Milanovici spune ca ajutorul militar acordat Ucrainei este o modalitate imorală de a continua războiul cu Rusia.

Același lucru spune și premierul slovac Robert Fico. Asta spune și Partidul Libertății din Austria, câștigătorul alegerilor. La fel spune și Alternativa pentru Germania, al doilea cel mai important partid din Germania, conform sondajelor de dinaintea alegerilor din februarie, la fel și Alianța Sahra Wagenknecht, cotată foarte bine in sondaje.

Pe acest fond al ascensiunii partidelor anti-sistem, UE confirmă o veche glumă – când un referendum din UE aduce un rezultat ”greșit”, tara respectivă va vota până se va ajunge la rezultatul ”bun”. Acum, nimeni nu mai pare să râdă, pentru că gluma se îngroașă. Fostul comisar European Thierry Breton a confirmat existenta acestui principiu european într-un interviu televizat. ”Am făcut asta în România și cu siguranță o vom face în Germania, dacă va fi necesar”. Cu alte cuvinte, dacă UE nu poate învinge populismul, atunci îl va interzice.

Singurul aspect pozitiv legat de afirmația lui Breton este faptul că a fost făcută public și cât se poate de limpede. Din 2019 și până în 2024, comisarul Breton a fost in spatele unor legi europene care au instituit o poliție digitală care nu face decât să asigure că UE va rămâne mereu în urma inovației din SUA și China. Forma extrema a acestor legi este Digital Services Act, care obligă marile platforme sociale să filtreze și să verifice informațiile. Din spusele recente ale lui Breton rezultă clar scopul acestei legi – nu este vorba de a salva discursul public, ci de a sufoca partidele care nu merg pe linia centristă din ultimele decenii. La spusele lui Breton trebuie adăugată și referirea președintei Ursula von der Leyen la crearea unui ”scut al democrației” în UE. Toate aceste legi și inițiative arată că oficialilor de la Bruxelles le este frică și că reacționează ca un organism căruia iî este frică – tot mai agresiv.

Frica a căpătat proporții mai mari după victoria lui Donald Trump în SUA și cooptarea chiar în cadrul noii administrații a oligarhului Elon Musk, patronul platformei X. Musk a fost atacat tocmai de comisarul Thierry Breton, care însă a fost imediat pus la colț chiar de către von der Leyen, de teamă să nu tensioneze o relație deja precară cu noua administrație SUA. Acum, Elon Musk a plusat și a început să susțină (printr-un articol publicat în presa germana și apoi printr-un interviu pe X) partidul Alternativa pentru Germania și pe lider a sa, Alice Weidel.

În presa tradițională, Alternativa pentru Germania este marginalizată. Însă este în prim-plan pe TikTok, acolo unde a performat și candidatul ”greșit” la prezidențialele din România, Călin Georgescu. ”Ceea ce îi deranjează pe ziariștii germani și pe politicieni este că nu mai funcționează cartelul de până acum al cenzurii”, scrie Wolfgang Munchau, pentru UnHerd. În SUA, acest lucru a fost recunoscut deja chiar de către Hillary Clinton și redactorul-șef al The Wall Street Journal. Însă oficialii de la Bruxelles și politicienii din statele membre UE sunt, ca întotdeauna, cu un pas în urma Americii și preferă să prelungească cenzura.

”Cazul României demonstrează cum aceste restricții ale libertății de exprimare sunt prima salvă dintr-un val mult mai mare al represiunii. Alegerile prezidențiale au fost anulate pentru că TikTok-ul infestat de Rusia i-ar fi dezinformat pe alegători. Sunt sigur că rușii au fost activi. Însă este șocant că alegerile au fost anulate pentru că cineva a mințit pe TikTok. Să fim limpezi, nu a existat nicio sugestie că votul ar fi fost fraudat. Georgescu a câștigat primul tur cât de poate de corect. La fel ca în cazul votului pentru Brexit, acum se poate presupune că susținerea de către UE a anulării alegerilor din România a fost decisă pentru că electoratul a fost prea prost. Alegerile vor fi reluate pe 4 mai. Georgescu este cel mai puternic candidat, însă sistemul politic din România este hotărât să găsească o cale pentru a-l împiedica, iar cea mai promițătoare cale este cea de a-l acuza că a folosit fonduri nedeclarate în campanie”, scrie Munchau.