MOTTO: „Mă gândesc în ce măsură libertatea de expresie nu POATE FI LIMITATĂ (!!!, n.n.), atunci când se ajunge la subminarea independenței justiției și, în ultimă instanță, a statului de drept.” (Iulia Motoc, 1 octombrie 2012, JURIDICE. ro. La acea dată, Iulia Motoc, cu asemenea idei sub țeastă, era judecător al Curții Constituționale a României.) 

.......................................................................

Și uite-așa... în plin plictis, printre ample căscaturi stârnite de campania asta electorală fără haz și fără condimente, face ce face Curtea Constituțională și vâră un „zvâc” parșiv, numai bun să ne trezească pe toți din amorțeală. Căci eliminarea Dianei Șoșoacă de pe lista de prezidențiabili revigorează brusc organul electoral cetățenesc, atât de flasc în ultima vreme încât părea să nu mai existe nicio speranță!

Nu știu încă pentru ce anume s-a luat o asemenea decizie  pe 5 octombrie 2024 la CCR, dar este greu de crezut că, indiferent de motivarea care trebuie să apară destul de rapid, publicul, din care și eu fac parte, va putea fi convins de legitimitatea unei astfel de decizii. Pentru că „renumita Curte”, alcătuită din elefanți și elefante, cățărați în vârful copacului pentru unele servicii, mai mult sau mai puțin transparente aduse unor personaje politice sau unor instituții, și-așa are o reputație construită pe „erate” date-n crucea nopții, la „indicății” venite nu neapărat din interior, ci mai curând de la tot felul de Philipi Gordon, Victorii Nuland și unii Barroso-ani, de peste mări și țări...

E-adevărat, este prima oară când se întâmplă ca un candidat la prezidențiale să fie scos de pe listă de Curtea Constituțională... dar nu e prima oară când se întâmplă acolo un fel de „...eu, după mine, trebuia...”, așa cum minunat s-a exprimat cu ani în urmă Aspazia Cojocaru. Iar dacă, așa cum se discută pe baza informațiilor obținute „pe surse”, Diana Șoșoacă a fost scoasă cu forța din crosul prezidențial pentru unele „opinii politice” care au ofilit urechile fine ale judecătorilor Curții, atunci chiar că suntem într-o mare pușcărie unde tocmai ni se face reeducarea. Biciul „corectitudinii politice” aplicat de Curtea Constituțională, deși pare a-i avantaja pe social-democrați și a-i dezavantaja pe liberali și useriști, care sperau într-o „divizare a voturilor” în zona suveranistă, facilitându-le astfel lui Ciucă sau Lenuței Lasconi intrarea în turul doi al alegerilor, arată ca și cum ar fi mai curând amorsat din „lumea civilizată” a lui Bogdan Chireac, decât de pe malul Dâmboviței. Căci, dacă mă gândesc că „onorata Curte” a mai jucat pe muzica asta îndrăcită și la petrecerea prilejuită de Referendumul pentru demiterea lui Petrov, nu văd de ce n-ar mai juca și acum. 

În 2004 social-democrații au pierdut alegerile pe smiorcăiala „dragă Stolo” a lui Petrov și pe lamentația „Măi, Adriane, ce blestem pe capul poporului român să aleagă între doi comuniști!"... în 2009, au pierdut cu „Nici azi-noapte nu v-a plăcut la Vântu”?... în 2014 au pierdut pentru cozile aranjate la secțiile de votare din diaspora, unde Mîndruță se isteriza intelectual... în 2019 au pierdut deoarece și-au asumat un candidat outsider...  

E timpul să mai piardă și pe „mâna” Curții Constituționale, că pe asta n-au încercat-o la alegeri, ci dăcât la Referendum! 

...................................................................

P.S. Păi, dacă pe Diana Șoșoacă o scot astăzi de pe listă pentru „incorectitudini politice”, stai să vezi, măi dragă popor, la ce „narative” tip lozinci convenabile, corecte, schematice, plate, cretine, plicticoase și profund euroatlantice, o să caști matale gura de-acum înainte, la următoarele alegeri prezidențiale, atunci când toate discursurile vor semăna între ele ca picăturile de apă?